Miorita-Baltagul - Sadovenianismul referat






     „Sadovenianismul, fenomen spiritual complex, reprezinta in primul rand, o rarisima capacitate asociativa, un aliaj de real si fabulos, de candoare, de revolta si sublim, artistul ridicandu-se ca mai inainte Eminescu, de la personal si marginit la totalitate (…). Stilul sadovenian – sinteza de romantism, de echilibru clasic si fertile aluviuni folclorice – urmeaza hotarat particularitati ale fondului national. Intre linistea aproape siderala a pastorului din Miorita, intre linistea-miraj la astralul Eminescu si linistea-intelepciune (adica acord cu destinul) la Sadoveanu – filiatia e invederata. Sadoveanu, e, ca si Eminescu, un rezonator multiplu, in al carui suflet vibreaza milioane de sensibilitati. Dupa Eminescu, daca au creat valori incontestabile, pline de substanta umana, nimeni n-a realizat o mai completa harta a spiritualitatii poporului roman in dominantele lui” (C.Ciopraga).

Romanul Baltagul, scris in numai 17 zile, aparut in 1930, are ca surse de inspiratie trei balade populare din care sunt preluate anumite teme si motive mitice: „Salga” (dorinta de implinire a dreptatii), „Dolca” (ideea de legatura a omului cu animalul devotat), „Miorita” (tema, motivul, conflictul, conceptia asupra mortii).

      Nechifor Lipan pleaca la ernatic  cu doi ciobeni cu care s-a cunoscut la Dorna .Grupul din romanul “Baltagul” constituit din cele trei personaje : Nechifor Lipan , Calistrat Bogza , Ilie Cutui) este asemanat cu celalant grup din Miorita :baciul unguren ,vrincean ,moldovean.

   Ideia este aceiasi ca si in balada:

“Iar cel ungurean

Si cu cel vrincean

Mari ,se vorbira,

Ei se sfatuira

Pe l-apus de soare

Ca sa-l mi-l omoare

Pe cel moldovan

Ca-i mai ortoman

S-are oi mai multe,

Mindre si cornute…”

Distanta de la balada populara la roman este mare, trecand prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu inlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.

Sunt inlaturate elementele de balada si intocmite cele de roman ,dispare mioara ciobanului moldovean ce avea menirea de a instiinta maicuta personajului .Mai putina atentie se exercita asupra descrierii imprejurarilor . Autorul a catat ca sa introduca in creatia sa personaje noi ce nu se pomenesc in “Miorita”.

Vedem un nou orizont larg al baladei ce necunoscind romanul ne-a fost ascus si doar M.Sadoveanu  prin talentul si maiestria sa ne la dezvaluit si ne-a deschis ochii asupra actiunilor ce au avut loc dupa decedarea ciobanasului moldovean .

Din spusele de mai sus noi putem sa deducem ca romanul “Baltagul” este o prelungire a faimoasei opere folclorice “Miorita”, unde eroul principal , ciobanasul moldovean este inlocuit cu un alt personaj ,Nechifor Lipan . Plecint la Dorna dupa oi el este ucis cu un baltag miseleste de doi baci: Calistrat Bogza si Ilie Cutui ce nu sunt alt cineva decit ciobanii:ungurean si vrincean.

Titlurile au semnificatie diferita:

“Miorita” vine de la mioara ce i se atribuie insusiri omenesti doar cu scopul ca ea sa instiinteze pe maicuta personajului principal.

In “Baltagul” titlul este simbolic, deoarece in mitologia autentica baltagul reprezinta instrumentul legii nescrise, legii morale, fiind arma magica si simbolica destinata sa indeplineasca dreptatea. In basmele populare ea este furata de zmei si redobandita de personajul pozitiv. Principala particularitate a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza de sange.

Cuvantul „baltag” poate proveni si de la grecescul „labrys”, care inseamna secure cu doua taisuri, dar si labirint. Labirintul este ilustrat de drumul pe care il strabate Vitoria pentru a-si gasi sotul ucis. Vitoria porneste in cautarea lui Nechifor din interior, din intuneric pentru a ajunge la lumina.

Maicuta ciobanasului nu este alt cineva decit Vitoria Lipan ,sotia lui Nechifor Lipan .Opera incepe cu aminirele dinsei de sotul ei dupa care urmeaza un vis unde Nechifor merge pe un cal cu spatele intors de la ea . In acest moment ea intelege ca ceva sa intimplat cu dragostea ei de douazeci si ceva de ani si pleaca la vrajitoarea din sat .Dupa care nemultumita de spusele dinsei se retrage la casa domnului unde se sfatuieste cu parintele Daniil si pleaca in drum spre adevar.

  Vitoria Lipan in tot ce face si spune e dragoste si inteligenta nativa si o vitalitate care este a naturii insasi. Ea este exemplara prin tarie si perseverenta. Acest principiu a caracterului este tinut de autor pe tot parcursul operei si mai bine evidentiat in primele trei capitole  si ultimul , unde sunt demascati raufacatorii.





  In adancul sufletului ea e convinsa de moartea sotului, dar dragostea, omenia, datoria nescrisa ii dicteaza ca trebuie sa-l caute si sa-i dea ultima cinstire cuvenita. Dragostea ei este profunda, pastrata de-a lungul anilor.

  Vitoria stie sa intrebe, sa scoata adevarul de la oameni, sa lege faptele si sa reconstituie mental drumul sotului ei. Stie sa fie prietenoasa, la nevoie umila, chiar sa minta si sa invrajbeasca pe cele doua femei, sotiile lui Bogza si Cutui. In discutiile cu cei doi simuleaza naivitatea si nestiinta, cand in realitate este convinsa de vinovatia celor doi, cu alte cuvinte  acest personaj poseda toate calitatile unui detectiv .

  Plecind de acasa Vitoria ajunge cu fiul sau Ghiorghita unde s-au oprit la un han, acolo munteanca ii spune prefectului ca sotul ei plecase sa cumpere niste oi de la Dorna si nu s-a mai intors , deci trecusera 73 de zile    Prefectul o asigura ca o sa faca cercetari , dar trebuie sa faca o plingere (jalba) . Primul popas il face la Bicaz la hanul lui Donea , apoi la Calugareni la casa lui David. Aici o gasim tot foarte iscusita si priceputa , stie ce sa faca si cind. Scufundindune mai intens in opera opservam cu usurinta ca toata simpatia scriitorului o cistiga Vitoria.

  Ajungind la Farcosa , unde gazduiesc la Mos Pricop , fierarul , isi potcovesc caii si afla ca si Nechifor si-a potcovit acolo calul in drumul lui .

  La Borca intilnesc mai intii un botez unde trebuie sa participe , si sa faca daruri noului nascut , apoi intilnesc un grup de nuntasi .

  Vitoria si Gheorghita ajung la Vatra Dornei si afla ca acolo Nechifor a cumparat 300 de oi si a vindut 100 altor doi ciobani , cu care a plecat mai departe spre Neagra. Vitoria isi da seama ca lui Nechifor i s-a intimplat ceva intre satul Sabasa si Suha .

  In satul Suha crasmasul Iorgu Vasiliu isi aduce aminte de trecerea unei turme de oi , dar cu doi ciobani , unul dintre ei era Calistrat Bogza , iar celalalt , dupa cum zicea nevasta crasmarului , il chema Ilie Cutui , locuitori din satul Doi Meri. Intr-un final, Vitoria, il gaseste pe Lupu , ciinele lui Nechifor, intr-o gospodarie, iar cu ajutorul acestuia gaseste corpul neinsufletit al sotului ei , care suferise o moarte oribila .

  La inmormintare sunt invitati cei doi criminali. Aici o gasim pe Vitoria neobosita si necrutatoare in descoperirea vinovatilor. Trasaturile femeii reies si din secventa finala a romanului, aceea a dezvaluirii crimei si a pedepsirii vinovatilor. La inceput Vitoria se poarta frumos, invitandu-i pe Bogza si Cutui sa manance si sa bea. Treptat insa vorbirea ei devine aluziva: spune despre baltagul lui Bogza, ca e mai vechi, stie mai multe despre trecut; mai tarziu vede pe el pete de sange. Vitoria stie ca cei doi sunt ucigasii dar nu-i numeste din prima clipa, ci ii supune unei tensiuni psihologice, care ii determina sa-si marturiseasca vinovatia.

   Pe linga minunatul portret sufltesc de femeie perfecta Vitoria poseda un sir de calitati fizice ce nu se dizbat de la gindul “perfect”.In text Sadoveanu o mare atentie acorda descrieri ochilor :

Ochii ei caprii in care parca se rasfringea lumina castanie a parului;Acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute ;Ochii i se auriau ca de lacrimi. Dupa un timp vedem schimbarea brusca a minunatilor ochi:

Ochii intunecosi atintiti; Ochii tulburi .

  Descriind portretul ei ne dam bine seama ca la crearea acestui personaj M. Sadoveanu urma telul de a fauri un suflet de munteanca. In comportamentul eroinei se cuprinde o intreaga filozofie de viata (ca cea a banului din Miorita), un echilibru si o masura in toate, fara nici o tanguire, mostenite din asprimea vietii din vremuri imemoriale.

 










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani