Frunza verde magheran - comentariu - Vasile Alecsandri referat






                                                  Frunza verde magheran

                                      (V.Alecsandri—Poezii populare ale romanilor)

                                                          --comentariu—

            Vasile Alecsandri (1818-1890) este un reprezentant de seama al generatiei de scriitori de la mijlocul secolului trecut , despre care Mihail Sadoveanu spunea : “Incepand din preajma anului 1840 , vreme de jumatate de veac ,Vasile Alecsandri a intruchipat in sufletu-i generos si a exteriorizat cu marele-i talent toate aspiratiile neamului nostru”. A scris poezii, nuvele, note de calatorie, comedii. Admirator al folclorului national, a alcatuit culegeri de literatura populara. Cele mai importante dintre ciclurile si volumele sale de poezii sunt :“Pasteluri”,“Legende”, ”Doine si lacramioare” , “Ostasii nostri” .

          Doina “Frunza verde magheranface parte din  volumul “Poezii populare ale romanilor”. Primul titlu al acestei poezii a  fost “Mehedinteanul”.

          Titlul reprezinta o formula –refren specifica oralitatii. Este alcatuit din doua substantive:”frunza”, „magheran” si adjectivul „verde”. Punctele de suspensie nu prezinta o pauza in vorbire , acestea au rol in planul sentimental intensificand emotiile eului liric.

          Doina este o specie a genului liric popular ‚ in care sunt exprimate cele mai profunde si mai variate sentimente ale sufletului omenesc.

          Doina este alcatuita din doua parti al caror prim vers este reprezentat de formulele refren :”frunza verde magheransi “frunza verde paducel”. Fiecare parte se incheie cu un catren in care este exprimata dorinta de a-si implini destinul.

          Poezia incepe cu formula refren “frunza verde magheran”. Protagonistul este eul liric haiduc fapt atestat de prezenta verbelor la persoana intai “sunt”, “sa fiu”,”sa fac”, “sa am si a pronumelui reflexiv “ma”.

In aceasta strofa eul liric isi mentioneaza originea :”mehedintean” si varsta exprimata printr-un diminutiv:”voinicel” ce ii arata tineretea . De asemenea, precizeaza primele trei momente importante din viata sa: nasterea , botezul si sfintirea, si primele dorinte.

Nasterea are loc in cadrul montan , “pe frunzi de fag “, exprimand preluarea de catre „voinicel” a insusirilor naturii : taria muntelui,rezistenta pentru ca legatura om-natura este puternica. Prima sa dorinta este cea de a fi placut oamenilor, oamenii fiind precizati prin substantivul colectiv “lume”.

          Botezul se face in Olt, cel mai reprezentativ rau al regiunii. Atributele primite sunt hotararea, caracterul puternic, abilitatea de a trece orice obstacol. O a doua aspiratie este aceea de a ajunge foarte viteaz, adjectivul fiind redat prin superlativul absolut “viteaz de tot”; aceasta dorinta se identifica cu aceea de a fi haiduc.





Sfintirea se face cu busuioc caci cea de-a treia nazuinta este aceea de a fi norocos.

          Folosirea verbelor la diateza pasiva “sunt nascut”, “sunt scaldat” , “sunt frecat” exprima imposibilitatea eului liric de a se opune traditiei, destinului. Aceste verbe alterneaza cu cele la diateza activa. modul conjunctiv, prin care isi exprima dorintele si speranta ca va avea un destin bland. Conjunctivul nu arata imaginarul, irealul ci posibilitatea implinirii dorintelor.

          Figurile de stil utilizate sunt comune, acestea fiind : epitetul adjectival “mehedintean”, enumerarea dorintelor:”sa fiu la lume drag”, „sa ma fac viteaz de tot”, „sa am zile cu noroc”, si a primelor momente din viata:”sunt nascut”, „-s scaldat”, „-s frecat” care impreuna cu repetitia redau simplitatea stilului poeziei.

          A doua strofa prezinta urmatoarea etapa a vietii eului liric haiduc si anume formarea ca haiduc . Aceasta formre presupune viata in singuratate , departe de lucrurile familiare:”Dupa ce am mai crescut,/ Din ochi maica m-a pierdut,/ C-am fugit de la parinti”. Cel mai potrivit loc pentru aceasta au fost muntii Mehedinti:”Tot in munti la Mehedinti”. La inchierea acestui proces eul liric nu mai este doar un voinicel  mehedintean” el devine „un voinicel cu inima de otel capabil sa foloseasca armele de foc , fiind un bun manuitor al pistoalelor.

         

          Strofa a treia exprima bucuria, speranta, nerabdarea de a se alatura lui Tudor – simbolul luptei de eliberare – prin interjectia „Aoleu!” asociata metaforei „ce foc de dor!” asezate intr-o exclamatie retorica. Semnele exclamarii si punctele de suspensie accentueaza intensitatea dorintei de a se alatura luptei de eliberare.

A doua parte este introdusa tot printr-o formula refren frunza verde paducel“. In aceasta strofa intervine autorul, fapt argumentat de prezenta verbelor la persoana a treia :”sa chiteasca”,”s-o loveasca”,”stie”,”sa lupte”,”sa inoate”. Autorul isi exprima admiratia fata de haiduc , care acum este un soiman mehedintel, prin enumerarea calitatilor sale.Soimanul” este un aparator al teritoriului, un om solitar. Acesta stie sa tinteasca si chiar sa loveasca “randunica”, simbolul vitezei , stie sa calareasca si sa inoate fiind capabil de un efort indelungat .

          In ultima strofa revine eul liric haiduc care prin repetitia interjectiei „Aoleu!” si metaforele „ma arde focul”, „tipa sufletul in mine” isiexprima nerabdarea, ajunsa la cote maxime, de a-si indeplini destinul, fie acesta rau sau bun .

          Textul este structurat in trei strofe de opt versuri, optimi, si doua catrene. Rima este imperecheata , masura de sapte-opt silabe si ritmul trohaic .

          In concluzie Frunza verde magheran“ este o doina in  care sunt exprimate cele mai profunde si mai variate sentimente ale sufletului omenesc .










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani