Ion Druta - Frunze de dor - comentariu referat






Ion Druta “Frunze de dor”   Departe in Euuropa , isi mai poarta ecourile sinistre ultimele salbe de tun ,razboiul e pe sfirsite,dar in valea Razesului mai continua sa vina scrisori cu colturi aurii ,frunze de dor, asteptarea si  infrigurare la marginea satului , instientari de sanatate celor dragi sau vesti negre ,dupa ce satul se umplea  de asteptare infigurata,compasiune,lacrimi ,”De-i frig , de ploua  de bate vintul , la marginea satului rasar doi copii”.Veneau copiii sa imparta  asteptarile  si durerile satului din  asprile zile de razboi, cind chiar si geanta postasului mirosea a transee, a praf de pusca,a iod… ne vin in memorie;in continuare si intregirea acestui tablou poeziile poetilor , a caror copilarie  a coincis cu razboiul:”iar noi coplesiti ,tinindu-ne de mina, / printre transee rataciti am fost “. Aceasta a fost si soarta lui Trofimas si a celorlalti copii si tineri pe care ii invoca Ion Druta.

Deodata printre scrisori rasare un patratel cenusiu , unul dintre acelea ,dupa care niciodata nu mai scrie soldatul. Pe pod se lasa o liniste adinca si numai piriiasul murmura incet ,stingherit .Lelea Artina albi ca varul, abia sopteste : Maica precisa a cui sa fie?

Postasul isi coboara fruntea jos buchiseste multa vreme si in cele din urma sopteste cu virful buzelor:”Zinel Cojocaru”… Peste o jumatate de ceas vestea  colindase tot satul .Si-l jeleau gospodinele , caci a fost harnic, si-l jeleau fetele caci era baiat frumos , si tot asteptau cu toti ,asteptau cu infrigurare in suflet cind se vor deschide  larg usile casei de pe  malul iazului  si un bocet de mama va porni a vraminta micutul satuc pierdut in largul cimpurilor.Dar s-a lasat amurgul , pornise a se intuneca  si in Valea Razesilor domnea linistea . Numai stresenele lacramau  din belsug si vintul plingea  la marginea satului , temindu-se sa porneasca singurul asupra noptii”

Autorul a scris in prin-plan acestea secvente pentru a intensifica mesajul antirazboinic pentru a ne introduce  cu primile episoade in atmosfera specifica a satului moldovenesc din perioada reflectata si pentru a defini citeva din liniile mesajului . Aceasta oferta deci satul in care ne poarta frumosul poem in proza  a lui I.Druta sat in care a descoperit pe tinara  si frumoasa Rusanda in care se infiripa muguriiunei iubiri tinere si se intrevad primizele dramatice alei unei despartiri. Scrisa in 1955 aparuta  in editie aparte in 1957 modificata intr-o noua versiune in1964, povestirea intruneste si adinceste citeva trasaturi  specifice ale poeziei lui Druta .Un liric duios ,o fraza cu muzica-n surdina , o maiestrie anazisa psihologica duiosia relatarii , multa dragoste pentru eroi si pentru arbori si case pentru  fiintele  plapindesi mici , pentru locuri si mai ales pentru oamenii traitori in acest sat de cimpie , un exemplude dragoste duioasa , colorata scapatari  sagalnice.Asadar prin ce s-a impus lucrarea atentiei cititorului si criticii literare? Prin fondul ei liric prin scenele plastice de viata prin umorul specific ,prin maiestriea analizei psihologice , prin stilul si formula narativa  si mai ales prin frumusetea si bogatia launtrica a eroilor .

Reusita si succesul povestirii n-ar putea fi inteles si apreciat pe deplin ,daca n-am privi-o in contexul anilor 50. Povestirile si romanele aparute la sf.anilor 50 erau mai degraba niste eronici tematice (“Desteptare”, ”Zorile”) . Scriitorii inregistrau la rece evenimentile fara a participa cu inima la ele :ei neglijau ipoteze ca literatura e stiinta  despre om, despre sufletul omenesc . La aceasta situatie refera si unul din articolele sale A.Tolstoi. Scriirile de la rascrucea anilor 50-60 aduceau mai multa emotivitate , mai multa investigare a sufletelor sidestinelor umane .Pe

Fundalul lor “Frunze de dor “ se impune ca o lucrare deosebit de umana , imbratisind o ogama larga de statuite-de la comic pina la tragic.

Povestirea “Frunze de dor” cuprinde o perioada scurta din primavara pina in toamna anului 1945 ultimile luni de razboi si primele luni de pace . E un rastimp bogat in evenimente de importanta cardinala pentru om si pentru tara; sfirsitul razboiului , intoarcerea la munca pasnica, cicatrizarea unor rani sufletesti , timpurile sint grele dar viata si tineretea triunfa – tinerii de 16-17 ani muncesc in ogoare, traiesc primele iubiri si drame , danseaza la club ,isi primesc viata.

Personajele literare

Protagonistul care are mai multe intelesuri initiator, promotor, corifeu, fruntasi, interpretul rolului principal intr-o piesa sau film . In intelesul pe cite i-l dam noi protagonistul unei opere literare este eroul purtator al ideii (mesajului).De protagonist se leaga actiunea principala , ideile principale , sensul general allucrarii, ei sint participanti principali la dezfoltarea conflictului , de ei isi leaga autorul ideal  sau de oameni si frumos ,ei ii ajuta sa spuna ceea ce a vrut sa spuna.

RUSANDA- in lirica mare Ion Druta e preocupat de dramele pe care le genereaza statornicia noului:Eroii sint pusi fata cu noua realitate , revelindusi atitudinea fata de ea. Rusanda mai receptiva la nou, orienteaza , moral si spiritual spre noile orizonturi pe care i le decide noua realitatea. Ghiorghe , dimpotriva , asimileaza mai anevoe sa se familiarizeze mai greu cu noile conditii sociale, deaceea ramine dincolo de bariera… Autorul ne-a prezentat asa dar doua moduri de traire psihologica a noii realitatii conflictul se sprijina pe framintarile sufletesti si starile de spirit ale eroilor. Druta ne introduce in intimitatea acestor eroi avind o sensibilitate aparte pentru universul launtric, psihologiile umane . Mai mult decit atit el o predispozitie psihologica pentru ce e mai intim , mai delicat, mai sensibilin eroiisai.Trasaturile fizice si spirituale  ale eroului nu sunt accentuate prin comentariu direct.Scriitorul surprinde si inregistreaza gusturi si reactii, obserfa miscari launtrice traduse in actiuni, citeste  in liniile ascunse ale vietii interioare si le discifreaza direct.Dar daca autorul refuza caracterizarile  declarative evitind stilul patetic, dulamator,apoi nici  eroii sai nu-si etaleaza  retoric starile de suflet. In arte de a ajunge la analiza concreta a personajului sa observe si sa aleaga citeva modalitati mai frecvent folosite in individualizarea personajelor si.n analiza psihologica: detaliu vestimentar, detaliu de ambianta, gestica, vom observa preverinta autorului pentru caracterizare



in paralel pentru prezentare cuplurilor  Domnica-Rusanda, Gheorghe-Rusanda . Domnica si Rusanda se asemana intre ele virsta ca tarance, din acelasi sat, din aceeasi perioada cit au invatat in acelasi sat din aceeasi scoala. Dar ele se deosebesc ca fire si temporamente, ca sructura sufleteasca si sensibilitate. Tiparul sufletesc care il prezinta ele se evindetiaza mai confingator cind autorul le pune alaturi. Nu ingroasa culorile, nu exagereaza culorile contrastanta dar foloseste cu subtilitate care ne ajuta sa vedem ca avem in fata doua structuri sufleteti. Al doilea cuplu:Gheorghe-Scridon – este desemnat deasemenea prin opozitie.Mai ales cind ii vedem alaturiputem constata o anumita superficialitate si lipsa de sensibilitate a lui Scridon si firea mai complexa, mai sensibila, mai adinca a lui Gheorghe (scena din padurea taulenilor) Ghiorghe si Rusanda, Scridon si Domnica , (“Fa Domnica,  stii ceva”) Rusanda.

Valea Razesilor n-ar fi sat atit de frumos, n-ar fi atit poezie in paginile lui Druta daca n-ar merge pe drumurile satului tinara Rusanda Ciobotaru cu inima doldora de poezie,de asteptare si de lumina… E personajul cel mai frumos implinit si realist.

PERSONAJELE

Cunoasterea sufletului omenesc capacitate de a deschide in forta noastra  tainele lui acesta e in cuvint in caracteristica fiecarui scriitor.Druta venea in literatura cu aaa cunoastere a sufletelor proectindusi destinul literar in primul rind ca scriitor psihologic. El venea neartificializat de confente si metafore neincatusat de scheme, venind numai cu magistralaviziune a satului basm (satul lui Druta),ci si “cu tipologia de eroi eroii lui Druta

. Faptul acesta il putem constata deja in povestirea “Frunze de dor” cu eroii care divera metaforic in contextul altor personaje  in literatura anilor 50. Sint prinsi toti cu o excelenta cunoastere a sufletului uman . Fireste, lipsiti de ariditatea gesturilor, si a vocilor delicati si indiscrsti pina la sfiosenie –asa ne apareau tinerii eroi a lui Druta. Viata lor se impleteste cu cea a pamintului intr-un joc al destinului  si scriitorului abordind “baladele din copilarie”. Povestea pamintului abordeaza si baladele omului si universului, relatind drumurile prin lume si prin viata ale eroului, povestitorul realizeaza si ale pamintului, vatra , tara. Primul lucru ce ni se pare important este cunoasterea psihologiei sociale, Druta presimte psihologia unei clase, a unei comunitati umane a satului, a taranimii . Apoi vom observa cunoastera psihologiei virstelor: Trofimas-Rusanda, badea Zinel-leile Frasina. Eroii de atunci si mai tirziu :Onache, Horia, Ruta, Mos Mihail, recompusa, oglindita si transfigurata oglinda launtrica a scriitorului. Acesta a chinuit tinereste cu eroii de la pus mazarea, a inbatrinit sufletul cu eroii sai a creat sanii si a revenit la izvoare, a intenirit iarasi a rezistat sustinut de rezistentul toiag al credintei, a purtat povara bunatatii, a inaltat “clopotnita” a asteptat intoarcerea dim lume a fiilor imprastiiati si a ramas singur la poarta           “ Ultemei luni de toamna” si s-a retras in solitar impreuna cu pastorul in casuta lui batuta de vinturi si soare pe piscul lui de singuratate si pe poezie. Asadar Druta nu numai patrunde an miezul constiinte eroilor ci este el insusi a cea constiinta a fiecarui erou fiind intr-o manera sau alta un alter ego  al autorului. “Rusanda tese un laicer “, observa ca nu marcheaza direct in text atitudinea sa fata de eroi, dar atitudinea sa o simtim din felul cum mladiaza fraza, cum povesteste. Urmarim dialectica eroilor sai in relatiile lor cu lumea, scriitorul e atent la actiuni, la miscarile sufletesti, dar nu le descrie ci adesea le sugereaza stiind sa discifreze o personalitate de probe mai subtile un gest, o reactie,un detaliu vestimentar in gesturi si mimica in peisaj, in detalii care aduce schimbari in conditiile sociala a eroilor, ci si despre relatiile cu eroi. Asadar eroii in fata cu realitatea, in fata cu dragostea lor, zbuciumul sufletesc, credinta si indoiala, aspiratia incrincenarea indaradnica , eroii in fata cu trupul. Acelasi Leon Raprumaru pretindea ca , dramele si destinele nu pot capata dezlegarea artistica daca eviti ciocnirea intre eroi si ca autoru are o atitudine pasiva, opozitia sociala pasiva pentru ca ferindu-si eroii de incercarile grele el nu mobilizeaza vointa cititorului sa infringa greutatile.Parca un scriitor poate mobiliza numai daca si-arata eroii in momente grele .Dar o iubire frumoasa si curata este un model superior de relatii care oameni nu le mobilizeaza.Legata de nedreptate intelegere a esecului, conflictul este si afirmarea prifind finalul povestirii.

PROBLIMATECA SI MESAJUL

Toate observatiile si reprosurile care i s-au facut scriitorului la aparitia povestirii au tinut in rind in faptul ca prozatorul ar fi neglijat cipurile, socialul, ca n-ar fi reflectat schimbarile asantiale din fiata poporului. Citatu din articolul lui Zenon Sapunarin ”Scriitorul si realitatea “ “ Este o ignorare a realitatii, o izolare a eroilor si a oamenilor de tot ce este viata sociala , colectiv , de tot ce este  nou cerinta a vremii… Si daca noul totusi  razbate, se impune intrucit  cu toata ignorarea lui, sa vorbesti  despre dinsul, apoi  aduci vorba in treacat, tangential si lentorei cu fata spre trecut.“Avem o proba a





convormismului critic autorul critica ceea ce era la moda sa se critice ceea

ce-i cerea scriitorului ceea ce era la moda sa i se ceara.Avem in fata totusi un neadevar mascat sub haine griji, dupa literatura . Pentru ca I.Druta intr-adevar nu sa aratat parca preocupat de socia, dar operele lui nu au fost si nu sint o ignorare a realitatii. Este altceva ceea ce spune scriitorul putea sa nu convina , putea sa nu pleaca oficialitatilor , putea sa niste problemele… Da Druta nu aabordat probleme de imediata actualitate, dar el a stiut (atunci si mai tirziu) la ceea ce e vesnic . Caci vesnica e dragostea, vesnice sint bastina omului si pamintul, vesnic este visul la mai bine si frumos. Despre toate acestea vorbeste  povestirea despre dragoste, vis, puritate,  legamint cu pamintul, despre familie! Ca sa formulam tematica scriitorului mentionam ca spre deosebire de alti scriitor care incercau sa impuna prin multitudinea problemelor si ampluarea ariei de cuprindere, Druta se limiteaza de obicei la aspecte ceva mai inguste, dar sapa in adinc. Privita in prim larg tema povestirii este viata satului basarabian din ultimile luni de razboi siprimele zile de pace. In prim-plan scriiri autorul  a scos relatiile intime , dragostea …

Prin povestea dramatica a lui badea Zinel autorul abordeaza urmarile dramatice ale razboiului in destinele umane, iar prin soarta Rusandei evoca cresterea tinerii intelectualitati basarabene . In perioada mediat bostbelica Gheorghe vine si el cu problemele lui, problemele care credem noi, au fost oarecum trecute in umbra sau interpretate in alta cheie decit ceea pe care ne-o propune autorul. Sa vorbim despre neutrlitate lui de taran patriarhal, care se zicea nu vrea sa se desparte de formele vechi de gospodarie si pamint si care avea un ideal ingust de fericire care il si desparte de Rusanda …Prin Gheorghe, Druta a abordat o problema extem de actuala relatia om-pamtnt.In genere pamintul se incadreaza in paragraful de motive drutiene ca unul din cele mai frecvente si mai adinci ……………….

 

4.a poeziei Drutiene este si asa legatura adinca de satul basarabian unde se joaca spectacolul vietii. Deci , putem vorbi despre satul-problema,satul cadru, satul personaj colectiv. Acest erou colectiv are in creatia lui Druta cam acelasi satul afectiv, satul bifeste si condamna , compatimeste si invidiaza ajuta si ironizeaza … Valea Razesilor este in asa ordine de idei un sat drutian tipic, inrudi cu cele care vor veni ulterior in creatia lui. Poate nu si-a verivicat inca toate virtutiile in a sugera  complexitatea acestui erou colectiv dar a izbit deja sa ne prezinte intr-o  expresie inconfundabila imaginea satului basarabian pastrind  atributele spirituale  omului timp concret,  iar pe fundalul si in interiolul acestui sat familie. Nu e familia lui Preda este mai curind familia solitara actionind dupa legile nescrise ale comunicatii din care face parte. Acest personaj colectiv care este familia ii ajuta prozatorului sa transmita psihologia colectivitatii. Caci si in faptele si actiunele familiea intuim acelasi comportament taranesc . Sa observam cele 3 fomilii din povestirea lui badea Zinel Cojocaru , a lui badea Mihalachi si a doinarilor . Sintetizam viata  satului dupa razboi, dragostea, familia, legamintul cu pamintul legaturile dintre adierile timpului si destinele umane amprentele razboiului . Druta a cintat cimpia, bastina, leagan al omului , sursa a puterii, vatra primitoare in care durerile isi pierd acutitatea iar bucuriile devin mai mari.Tocmai acest pamint-vatra, statornicit in doina si in istorie, pamint de legenda si de dor, il invoca pe scriitorul in Frunze de dor. Sa pornim mai intii de toate de la un pamint concret de 2 hectare ale lui Doinaru, fara de care existenta lui nici nu pote fi conceputa;”Poate undeva s aici lingahat ii face mica-sa umbra, aruncind salinca pe doi pelini, poate aiciil lua in brate parintele pe care nu-l mai tinea minte ;poate anume pe aceste brazde unde a pus el picioruls-a zbatut pentru ultima oara inima tatalui sau”. Aici era pamintul parintilor, parintelorlui, al mostenitorilor sai si anii intregi de indata ce se zbircea pamintul si pina toamna tirziu cind nici oile nu puteau culege frunzele amortite de frig, aici era. Aici isi duce asteptarile cele mai curate, durerea si banuielile cele mai ferite de ochii lumii,dragostea cea mai curata, vom vedea ca la un moment dat Ghiorghe are senzatia ca ar trebui sa aleaga intre pamint si Rusanda-“biruise pamintul din hirtop, snopi de griu,minzul cu steluta alba si earba nalta buna de coasa-Era o biruinta provizorie si care il durea nu intimplator cind o intilneste dupa o saptamina de framintari” a inteles ca totul ce a avut mai scump in viata a schimbat pe acesti 2 ochi caprui. Si pamintul si griul si iarba . De fapt inca nu intelegea puterea launtrica alui Ghiorghe, pe ciocnirele despre sentimentele si pasiunile lui si ideile, gindurile, faptele lui (inima spuneuna , gindul il indeamna spre alta).Conflictul artistic este forma specifica de reflectare in opera de arta a contradictiilor sociale, a faptelor, ideilor, sentimentelor diametral opuse “este o expresie a continuei lupte a contrariilor” si presupune “manifestarea a doua tipuri de comportare umana, de fapte ,idei si sentimente…”.Exista conflicte sociale, etice morale morale intime exterioare si launtrice … Ion Druta prefera nu ciocnirea punctelor de vedere si a pozitiilor ei mai ales conflictele launtrice.Inca de la bun inceput a evitat punerea fata in fata a eroilor. Si ceea ce nu inseamna ca ar lipsi coliziile de viata . Dar ca acestea sint interiorizate, trecute prin vibraiiile launtrice ale eroilor, sentimentele in lumea lor launtrica pentru a se declansa la un moment. In “ Frunze de dor” avem in faia mai multe conflicte. In primul rind autorul e preocupat de dramele care le genereaza statornicia noului sau a altui mod de viata. Rusanda mai receptiva, mai plina de cautari si indemnuri, in interior, accepa schimbarile pe care i le aduce timpul Ghiorghe dimpotriva se schimba greu. Dar conflictul povestirii tine nu numai de acestea adieri ale vietii de dupa razboi, ca doar cu acestea si cu pamintul si cu Rusanda putea fi fericit.Pamintul insa mai apare si interpretat de autor ca valoare sacra, leagan al pamintului, lege si legiuitor sursa de intelepciune si de si de viata. Citam: Pamintul l-a inzestrat pe om cu intelepciunea tihne, iar cerul i-a dat harul bucuriilor. E cea mai sfinta sarbatoare a sufletului  bucuria nu are margini fericirea omului precum margini n-are minunea unui cer albastru de vara, ce si freamata seninul, varsind potoape de lumina , o rasadeste in mireasma gingasa a florilor, in freamatul padurilor  adinci in tepusele spicelor de griu adica in toate cele carora le zicem noi viata.



“Frunze de dor”  interpretata in permanenta ca un poem de dragoste, mai este un cald poem despre pamint, despre legatura omului cu pamintul bastina si vatra, despre pamintul-suflet. Acum sa ne referim la un aspect principal important pentru intelegerea intregii povestiri-spotiul universului drutian. Liviu rebreanu afirma ” opera nu valoreaza prin materialul rural sau urban ci numai prin realizarea estetica. Dar    estetica nu exclude predominanta unui spirit specific care da o anumita culoare si autenticitate operei” Spiritul acesta i-l da operei drutiene oriuontul rustic, lumea taraneasca vazuta si resimtita in toata frumusetea si complexitatea ei. Perimetrul geografic al creatiei  drutiene este satul, un sat care vine dintr-un paragraf estetic si moral stabilizat de sute de ani, vine cu legile lui de frumos si omenie, cu dragostea lui de pamint. Daca am convenit ca un motiv axial al creatiei drutiene este crezul in pamint, apoi vom observa ca majoritatea eroilor ai scriitorului vin in subiect cu acest cult al pamintului vin cu un deal si o casa inaltata de minele dragastoase ale Pastorului sau ale Plugarului Onache, cu o Cimpie a Sorocii si o Cale a cucoarelor, viu cu Pamintul. Casa e centru universului lor,pamintul fiind acest univers. Scriitorul evoca momente si valori ce prefigureaza Patria e universul geografic si spiritual ce-l mosteneste eroul, sint cele doua hectare din hirtoape si Valea Rautului, este o tara de cucostirci si clopotnite , cu biserici albe si paduri… Un univers concretizat prin zeci de amanunte vazute de aproape  pe care putea sa le retina tn toata poezia lor  - doar un om care vine din acest univers pomenit  lucrulrile acestea  pentru ca intre omul si spatiul drutian exista o asemanare de rudenie spirituala, tnemurirea cu stramosii este la ei nu o doar o legatura de singe, ci si unade loc:Gheorghe munceste un pamint mostenit si care este al mostenitorilor lui “un pamint care mai poarta vibratiile de inima ale tatalui sau, dar care-i simte si pe carei viu. In asa legatura cu locul  intra devotamentul, grija de a pastra si a transmite , dar mai intii si legatura cu traditiile, cu datinile mostenite  cu obiceiurile si ritualurile de munca ale pamintului.

Pornind la drum cu atita soare si poezie in suflet, cu primavara in inima eroilor scriitorul n-a rezistat pina la urma  temperaturii, acestea inalt-umane, l-a apucat si pe el dorul de trcut, de toamna si nu de primavara vietii si i-a lipsit pe eroi de roada semintei aruncate in brazda,iar pe cititori de roadele si bucuriile vietii noi”Concluziile sint pretintioase si naive scriitorul nicin-a intentionat sa prezinte roadele vietii noi el a vrut sane prezinteexact ceea ce ne-a prezentat: o dragoste tinarasi in cadrele ei, si a izbutit s-o faca cu multa subtilitate si spirit de patrundere. Ca nu mobilizeaza nu-e adevarat. Druta fiind unul din scriitorii care educa prin putere. El are o viziune dramatica asupra vieti si faptului asa se simte la toate nivelile, inclusiv la cel al conflictului.Aceasta cunoaste intetiri si relascari ce cristalizeaza pe indelete, de la episod la episod,  de la scena la scena, astfel incit despartirea din final nu este o surpriza pentru cititori, autorul l-a si pregatit sufletesti pentru un astfel  final. In ariea densa a subiectului a incaput inmugurirea, unei iubiri, zbaterile ei primavaratice, dar finalulnu descurajeaza, dimpotriva ne pune pe ginduri.

http://www.scriru.com/13/43/44739523985.php










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani