Tema romanului, subiectul romanului, caracterizarea personajelor - romanul Enigma Otiliei referat






Enigma Otiliei

De G. Calinescu

1 Preliminarii

Secolul XIX a cunoscut mai multe curente literare. 14748jvr47tnz5p

In prima jumatate a secolului s-a impus romantismul, pe la jumatatea secolului s-a impus in proza realismul.

Intre 1860-1885 s-au impus 2 curente poetice, parnasianismul si simbolismul.

Catre sfirsitul sec. in proza s-a impus naturalismul, un curent literar derivat din realism.

Asadar, realismul este un curent literar nascut la jumatatea sec. si specific prozei. vn748j4147tnnz

Numele curentului a fost dat de pictorul francez Courbet.

Ideea este ca scriitorii realisti se inspira din realitate si o oglindesc asa cum este ea fara infrumusetari si modificari.

Cei mai de seama reprezentanti ai realismului francez au fost Balzac si Standel.

Romanele realiste au cateva caracteristici aparte; personajul realist este un om tipic in amprejurari tipice.

Balzac isi dadea osteneala sa reconstituie societatea asa cum era ea si a creat tipuri ca: arivistul, ambitiosul, avarul, aventurierul, bancherul, etc. In operele realiste un personaj principal este banul.

Balzac descrie cu insistenta interioarele, exterioarele, imbracamintea personajelor pentru ca acestea puteau sa caracterizeze un personaj.

Stilul realist este unul simplu fara podoabe.

Inca o caracteristica a stilului lui Balzac consta in faptul ca inca din primele randuri ale romanelor sale el situa cu mare precizie actiunea in spatiu si timp.

G. Calinescu a fost cel mai mare critic si istoric literar din Romania si un romancier de valoare. El aprecia, ca pe la 1930, romanul romanesc a trecut prea repede la modernism si nu s-a insistat destul asupra metodei balzaciene care este o metoda fundamentala in roman. In mod demonstrativ el a scris in 1938 romanul „Enigma Otiliei” in care a folosit metoda balzaciana.

2 Tema romanului

Tema romanului „Enigma Otiliei” este specific balzacian. Romanul este istoria unei mosteniri, totodata romanul mai dezvolta o tema balzaciana si anume tema paternitatii.

La modul cel mai general romanul „Enigma Otiliei” descrie mica burghezie bucuresteana de la inceputul sec. XX si anume 1909-1911.

3 Subiectul romanului

Romanul incepe in cea mai pura metoda balzaciana.

Intr-o seara din luna iulie a anului 1909 pe la orele 10 un tanar venea cu o valiza in mana de pe strada Sfintii Apostolii pe strada Antim. Tanarul era Felix Sima, el terminase liceul la Iasi si venea la Bucuresti sa locuiasca la tutorele sau mos Costache Giurgiuveanu .

Felix ajunge la casa lui mos Costache Giurgiuveanu si ii deschide chiar batranul. Acesta se balbaie si este pe punctul sa nu-l primeasca, spre norocul lui, Felix este intampinat cu bucurie de Otilia fiica celei de-a doua sotii a batranului, si Felix si Otilia erau orfani si aveau cam aceiasi varsta. Felix este condus intr-o camera mare in care se afla mai multi oamenii. Autorul ii prezinta pe rand cititorului, pe fiecare cu trasatura de caracter dominanta.

Gazda mos Costache este un avar, Aglae, sora lui mai mica, este o baba rea deoarece ii jigneste cu doua replici pe Felix, Otilia si Pascalopol.

Aurica este fiica Aglaiei, este inca nemaritata, rea ca si mama ei si reprezinta tipul femei batrane.

In odaie se mai afla Simion Tulea sotul Aglaei care da dovada de o nebunie incipienta si Titi Tulea fiul Aglaei un tanar care se leagana de pe un picior pe altul ce a ce sugereaza ca nu are prea multa minte.

In zilele urmatoare Felix face cunostinta si cu alti membrii ai clanului Tulea, Olimpia, fiica cea mare a Aglaei si Stanica Ratiu sotul acesteia. Dupa o vreme mos Costache sufera un atac cerebral si paralizeaza, clanul Tulea ii ocupa casa militareste ca sa puna mana pe averea batranului.

Mos Costache este ingrijit doar de Felix, Otilia si Pascalopol. Spre dezamagirea celor din clanul Tulea mos Costache isi revine.

Pascalopol incearca cu multa delicatete sa-l convinga pe mos Costache sa ii asigure viitorul Otiliei, batranul vinde niste case si un restaurant si aduna o mare suma de bani cu gandul sa ii depuna la banca pe numele Otiliei, cand se vede insa cu bani el nu se mai indura sa se desparta de ei, in mod tipic pentru un avar el ii ascunde sub saltea.

Pe neasteptate paralizeaza din nou si din nou ii este ocupata casa de clanul Tulea, Stanca Ratiu pandeste fiecare miscare a batranului si descopera ascunzatoarea banilor, ii smulge chiar in fata batranului si ii provoaca moartea acestuia. Cum se vede cu banii Stanica divorteaza de Olimpia si se insoara cu alta femeie.





Aglae isi vede naruite sperantele de a o marita pe Aurica.

Cu multa rautate Aglae si Aurica o alunga pe Otilia din casa

Desi il iubea pe Felix, Otilia este nevoita sa se marite cu Pascalopol, dupa mai multi ani, Felix devine medic celebru, intr-un tren care mergea la Constanta el l-a intalnit pe Pascalopol, acesta i-a povestit ca dupa cativa ani, el redase Otiliei libertatea si ea se maritase cu un tinar bogat din America de Sud.

Pascalopol ia mai aratat lui Felix o poza cu Otilia, spre dezamagirea lui, Felix a vazut o femeie frumoasa dar care nu mai avea nimic din farmecul si misterul Otiliei de alta data.

4 Prezentarea fragmentului din manual:

In fragment se prezinta un moment din timpul vizitei pe care o fac Felix si Otilia la mosia din Baragan a lui Pascalopol.

Fragmentul prezinta o scena din viata mosierilor de la inceputul sec. XX, G. Calinescu stapaneste bine metoda balzaciana si descrie interiorul conacului din Baragan.

Autorul sublineaza ca locuinta de la tara a lui Pascalopol este decorata cu aceiasi grija ca si locuinta din Bucuresti. El remarca faptul ca decoratiunile se armonizeaza cu mediul, astfel camerele sunt decorate cu tesaturi, cu vase de lut smaltuite si cu o soba de zid.

Pe un perete sunt expuse arme de colectie, care de asemenea se potrivesc bine cu un conac de la tara.

Sufrageria este mobilata cu simplitate, aici predomina o masa lunga de lemn de stejar si doua banci asezate de o parte si cealalta a mesei. Aceasta simplitate dezvolta bun gust.

Dormitoarele au mobila mai veche, cam greoaie dar confortabile si de asemenea se potrivesc cu mediul ambiant.

Singurul lucru nou este un pian pe care Pascalopol il aduce de dragul lui Otilia.

5 Caracterizarea personajelor

Intr-un fragment atat de scurt personajele nu pot fi caracterizate in toata complexitatea lor. Ele apar doar cu cateva trasaturi de caracter, si Felix si Otilia sunt niste tineri aflati la varsta romantica. Ei sunt oraseni si cunosc viata de la tara doar din cartii, de aceea Otilia ii cere lui Pascalopol sa o lase sa calareasca asa cum faceau amazoanele.

Felix crede ca este grozav sa dormi in fan si ideea lui este imbratisata cu entuziasm si de Otilia.

Cu mult tact Pascalopol ii convinge ca dormitorul este mult mai comod decat podul cu fan.

In fragment Otilia se dovedeste a fi o fata un pic rasfatata dar fermecatoare.

Ea incalca regulile cu nonsalanta si mananca fructele inaintea mesei spre disperarea lui Pascalopol.

Desi este atat de tanara se descurca bine cu doi barbati gelosi si evita cu diplomatie o confruntare neplacuta. La randul lui desi este gelos pe Pascalopol, Felix este educat si civilizat si nu da nastere unei confruntari nelalocul ei.

Pascalopol se dovedeste a fi un barbat matur, educat si cu mult bun gust. El este o gazda desavarsita si le explica musafirilor cum se administreaza o mosie ca sa fie rentabila.

Remarcam faptul ca explicatiile lui Pascalopol cu privire la administrarea mosiei accentueaza impresia de realism obiectiv.

6 Importanta fragmentului

In romanul sau, George Calinescu descrie viata mici burghezii romanesti din bucurstiul anilor 1909-1911.

Autorul creaza „scene din viata de ieri” in maniera balzaciana. El descrie cu grija exterioarele, interioarele si prezinta personaje cu trasaturi de caracter dominante.

Se poate afirma ca autorul descrie un mediu social.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani