Ioan Slavici - Romanul Mara - Subiectul, Personajele, Mediul referat






                                           Mara

          Aparut in 1894  in revista 'Vatra ', iar in 1906 in  volum, cand romanul  romanesc

cunoscuse inca putine impliniri , printre care '  Ciocoii vechi si noi ' de N. Filimon ori 'Viata la

tara '  si  'Tanase Scatiu' de Duiliu Zamfirescu, 'Mara ' face din I. Slavici un deschizator de

drumuri in sensul realizarii unor personaje complexe ,bine controlate, in  acela al zugravirii

realiste a unui mediu distinct, targul transilvanean, precum si in privinta fundamentarii analizei

psihologice.

           Subiectul. Romanul urmareste destinul Marei , precupeata de la Radna, si  al copiiilor

ei, Persida si Trica, pe parcursul trecerii acestora spre varsta adulta. Desi vaduva (sotul ei

Barzovanu, care cat a trait a fost 'mai mult carpaci, decat cizmar'), eroina reuseste, datorita

spiritului ei intreprinzator, sa  duca o viata prospera, mascata de zgarcenia si de permanentele

ei vaicareli. Persidei ii asigura, cu minimum de efort financiar,  buna educatie la  calugarite

cu ajutorul maicei Aegidia, iar pe Trica il da ucenic la cojocarul Bocioaca. Romanul  consacra

un spatiu extins vietii sentimentale a tinerei Persida, care , iubita de teologul Codreanu si de

fiul unui macelar bogat, Natl,  il alege pe acesta din urma. Dupa  un indelungat proces de

precizare si  cristalizare a sentimentului, care ii uneste, Presida si Natl,  sunt cununati pe

ascuns de generosul Codreanu si pleaca la Viena , nevoiti  sa-si paraseasca locurile natale,

unde unirea a doi tineri de nationalitati diferite  intampina opozitia unui mediu dominat de pre-

judecati si, in primul rand  a parintilor. Greutatile cu care se confrunta si dupa intoarcerea de la

Viena, precum si evolutia divergenta a caracterelor lor  inaspresc relatiile dintre cei doi soti.

Situatia se imbunatateste, relativ, o data cu nasterea copilului , cand Mara si Hubar accepta

in sfarsit casatoria incheiata fara voia lor. Un nou conflict este pe cale sa izbucneasca in pri-

vinta religiei in care sa fie botezat copilul.Cand acest conflict se aplaneaza, romanul se

incheie, brusc si brutal, cu uciderea batranului Hubar, de catre fiul sau natural, dementul

Bandi.

             Personajele.Desi personajul Mara , ocupa in carte un spatiu mai putin extins decat

fiica ei, Persida,  totusi , figura precupetei dein Radna domina intregul roman prin forta ei,

prin pregnanta trasaturilor si prin complexitate. Mara este un presonaj, la care se raporteaza si ce-

lelalte si care prin ponderea lui reprezinta un factor de echilibru. Insusi portretul ei fizic  suge-

reaza masivitate, stabilitate: 'Muiere mare , spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de

ploi si de vant, Mara sta ziua toata sub satra in dosul mesei pline de poame si de turta dulce.'

Sufletul ei este dominat de doua pasiuni  :pentru copiii sai si pentu agonisirea de bani. Daca

in cazul personajului Ghita din  nuvela Moara cu Noroc, dragostea fata de familie si patima ,

cele doua sentimente nu intra in conflict atunci, cand este vorba de Mara. Inventiva,  aceasta

gaseste totdeauna modalitatea se a-si  realiza planurile, in ceea ce-i priveste pe copiii cu cat

mai putina cheltuiala, determinand-o pe maica Aegidia s-o tina pe Persida aproape  gratis,

iar pe cojocarul Bocioaca sa plteasca scutirea lui Trica de armata. Simbolica pentru echilibrul

afectiv al Marei  intre dragostea pentru copii si iubirea  de bani este existenta celor trei ciorapi,

in care eroina isi pastreaza economiile: 'Unul pentru  zile de batranete si pentru inmormantare,

altul pentru Persida, si al treilea pentru Trica.' Cand trebuie sa faca o investitie mai importanta,

cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mures, Mara ia bani din ciorapul destinat

Persidei,  ilustrand astfel o anume zgarcenie, vizibila si in gesturile care insotesc punerea bani-

lor  la pastrare: ' Cand poate sa puna florinul ia-l saruta, apoi  ramane asa, singura, cu banii





intinsi pe masa, sta pe ganduri si incepe in cele din urma sa planga. ' Ca si alte personaje ale

lui Slavici, Mara est caracterizata  de orgliul care la ea imbraca forma mandriei  de a-si fi facut

stare prin munca ei proprie, si a orgoliului  matern : 'Tot n-are nimeni copii ca mine !' repeta

in diferite imprejurari personajul, si aceasta exclamatie plina de satisfactie domina romanul cu

frecventa unul laitmotiv, aparand chiar in situatiile in care comportarea copiilor o supara la in-

ceput pe mama. Aceasta capacitate a energicei  Mara  de a trece peste conflictele care o opun

uneori copiilor ce ii nesocotesc vointa ( fuga  Persidei cu Natl , in rolare lui Trica ) o caracterizeaza

drept o fire adaptabila pentru care imperativele  realitatii inseamna mai mult decat sa le

nesocoteasca. Datorita capacitatii ei de a lua viata asa cum este, Mara a fost considerata a fi

'viata insasi, patimasa, puternica, lacoma, rea, generoasa, vorace si darnica ; animata de tensi-

inile cele mai obscure, dar si indrumata de elanurile cele mai nobile ; neiertatoare, aspra,

severa  si blanda.'(M. Popescu )

         Cu aceeasi izbutita arta a analizat Slavici si evolutia caracterului Persidei , pornind chiar

cu portretul fizic :'Inalta , lata-n umeri , plina, rotunda si cu toate aceste subirica s-o frangi de

mijloc,  iar fata ei ca luna plina , curata ca floare de ciresi si alba de o albeata prin care numai

din cand in cand  strabate , abia vazut, un fel de rumeneala '.Persida iubeste  cu pasiune pe Natl.

Ea sfideaza orice prejudecata cu privire la casnicie si invinge, printr-o  rara stapanire de sine ,

ori prin calcul. Dupa parerea ei , in dragoste , legea suprema o constituie ______ inimii. Persida

nu are nimic conventional in sentimentele sale: se exprima intotdeauna simplu, fara  poza.

Cand, dupa ce se casatoreste , cu Natl, constata, ca acesta este o fire pe cat de lasatoare ,pe

atat de  risipitoare, Persida ia conducerea treburilor gospodaresti. La intoarcerea de la Viena,

ea deschide un birt, in care ostenste   din zori si pana-n noapte. Din acest punct de vedere,

Persida se aseamana cu Mara; acelasi spirit intreprinzator  , aceeasi  tendinta de a agonisi

banul.  Ea nu este insa stapanita nici un moment de avaritie, dimpotriva, manifestand compasiune

pentru Bandi, fiul nelegitim al lui Hubar, il ajuta dezinteresat. In vreme ce Mara este un caracter,

Persida  sete un destin , reprezenand  evolutia  de la adolescenta la maturitate.

        Viata lui Trica  este mai putin complicata. Ucenic si apoi calfa la Bocioaca, el nu  ______    

de loc , sa-i devina  ginere si nici nu cade __________ cojocarului. Din acest punct de vedere,  fiind

de o moralitate ___________ .Intrucat Mara refuza sa-i dea bani pentru a-si rascumpara serviciul

militar, Trica pleaca pe frontul din Italia , unde este ranit. La inapoiere , Bocioaca  il face 'maiestru'

cojocar,  in aceeasi zi in care Natl ajunge 'maiestru' macelar.

              Mediul in care actioneaza eroii din romanul Mara  se situeaza  din punct de vedere social,

in lumea targurilor transilvanene , Lipova, Radna, Arad, legate intre ele prin podul arendat de Mara.

Prezentat in spiritul romanului realist   mediul este descris in amanuntime si in pitorescul care este

generat de precizia descrierii, de cantitatea  de viata pe care acesta o contine , si nu de podoabele

stilistice.

               Prin evocarea acestor medii si prin personajele sale complexe, antrenete in conflicte

puternice si puse in situatii diverse si bogate,  ca insasi viata, I. Slavici deschide calea romanului      realist, obiectiv, pe care vor pasi dupa el scriitori ardeleni ca I. Agarbiceanu si L. Rebreanu.   

 

 

 









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani