Balada - Pasa Hassan, de George Cosbuc referat






PASA HASSAN

 

Creatia literara a lui George Cosbuc se confunda cu viata intregului popor, deoarece poetul a abordat o diversitate de teme cu o larga arie de cuprindere, intre car se afla si cele referitoare la trecutul de lupta al poporului nostru.

Balada culta „Pasa Hassan” evoca unul din momentele importante ale istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595, cand romanii condusi de Mihai Viteazul obtin o stralucitoare victorie impotriva turcilor cotropitori.

Desi balada poarta numele lui Hassan, personajul principal este Mihai, care este infatisat in toate momentele actiunii si de a carui prezenta luam cunostinta inca din primul vers: „Pe voda-l zareste calare trecand”. Astfel, inca de la inceput se observa intentia autorului de a prezenta cele doua personaje in antiteza.

Daca pasa Hassan, conducatorul armatei otomane, se afla departe de campul de lupta, ceea ce ii prefigureaza lasitatea, trasatura dominanta de caracter, Mihai Viteazul, conducatorul armatei romane, se afla pretutindeni, in fruntea armatei sale, calauzind-o spre victorie, fiind un bun strateg si organizator, viteaz, vijelios, impetuos si este caracterizat prin spirit de sacrificiu si fierbinte patriotism.

Insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei „fulger”, Mihai aparand in postura unui zeu neindurator, care arunca asupra navalitorilor fulgerele maniei sale. Aceluiasi scop servesc si hiperbolele „carare facand”, „se-ndeasa in vuiet curgand”, „cad in mocirla val dupa val”.

Hassan este incapabil sa actioneze si sa conduca singur ostirea, si de aceea o face prin intermediul lui Mihnea, in timp ce Mihai se arata hotarat, darz, energic si curajos, alegandu-si cativa osteni si distrugand ultimele forte ale turcilor.





Cand este provocat la lupta, Hassan este cuprins de groaza, deoarece stie ca mobilul actiunilor lui Mihai este dorinta de libertate a neamului. O serie de comparatii si metafore au menirea de a pune in lumina aceste insusiri: „vine furtuna”, „intra-n urgie ca lupu-ntre oi” etc.

Voievodul roman dovedeste mandrie, demnitate si spirit de sacrificiu, in timp ce pasa este disperat, ingrozit si gaseste ca ultima si unica solutie fuga. Prin infatisarea lui „e galben-pierit”, are „barba valvoi”, „ii dardaie dintii”, prin intregul comportament si prin gesturile sale necontrolate, pasa devine ridicol. Mihai impresioneaza prin maretia trupului, asprimea vorbelor si neinfricare, insusiri evidentiate de autor cu ajutorul hiperbolelor „Gigantica poart-o cupola pe frunte”, „Iar barda din stanga-i ajunge la cer, / Si voda-i un munte”. Mihai este vazut prin ochii pasei ca om care are ceva din maretia si asprimea naturii.

Daca Mihai este un simbol al luptei pentru independenta si al vitejiei, comportamentul lui Hassan nu poate trezi cititorului decat dezaprobare si dispret.

Asadar, insusirile alese ale voievodului roman sunt puse in evidenta nu numai prin procedeele artistice mentionate si prin faptele sale, ci si printr-un procedeu dominant, antiteza cu pasa Hassan.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani