Logo referatele carte



Caracterizarea personajului principal Mircea Cel Batran - Scrisoarea III, Mihai Eminescu



Scrisoarea a III-a de M. Eminescu

 

Caracterizarea personajului principal

Scrisoarea a IIIa este una din cele mai reprezentative creatii eminesciene, prin care poetul pune in evidenta insusirile alese ale poporului roman. Infatisand o pagina de glorie din trecutul nostru de lupta – batalia de la Rovine, Mihai Eminescu isi exprima sentimentele sale de admiratie fata de inaintasi, al caror exponent devine Mircea cel Batran.

MCB, personajul principal al acestei creatii, este un personaj real, deoarece voievodul roman a fost si a ramas o figura pilduitoare a istoriei nationale, care a inspirat multe opere valoroase ale literaturii romane. El apare infatisat „la Rovine in campii”, atat in intalnirea cu Baiazid cat si in timpul luptei. Asa cum insusi personajul precizeaza „nu e om de rand, el este domnul tarii romanesti”, este mandru nu pentru ca este voievod ci pentru ca este domnitorul Tarii Romanesti. In intreaga opera el apare ca un adevarat erou popular, in stransa legatura cu pamantul tarii, cu natura acesteia, cu poporul ale carei aspiratii le reprezinta.

MCB da dovada de modestie, atat prin portul simplu cat si prin vorba inteleapta si chibzuita, caci, asa cum spune autorul, el este „un batran atat de simplu, dupa vorba, dupa port”. Desi stia ca Baiazid a venit cu intentia de a-i cotropi tara, Mircea i se adreseaza cuviincios, dupa datina strabuna, dovedind ospitalitate, aceasta fiind una din insusirile de seama ale poporului roman.

„Orice gand ai imparate, si oricum vei fi sosit, cat suntem inca pe pace eu iti zic: bine-ai venit!” Aceasta atitudine nu dovedeste slabiciune si lasitate, deoarece atunci cand este vorba de inchinarea tarii, el respinge calm, dar hotarat si demn, pretentiile sultanului:

„Despre partea inchinarii, insa, Doamne sa ne ierti

Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi,”

Domnitorul roman dovedeste stapanire de sine si de aceea isi asuma firesc orice incercare, orice sacrificiu asemenea intregului popor a carui filozofie si conceptie de viata le exprima: 43569vzi56nbn2g

„De-o fi una, de-o fi alta... ce e scris si pentru noi,

Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.”

Jignirilor aduse de Baiazid le raspunde cu demnitate, avand constiinta superioritatii sale morale fata de dusmani, si fara sa-si ascunda mandria ca este domnitorul romanilor:

„ – De-un mosneag, da, imparate, caci mosneagul ce-l privesti

Nu e om de rand, el este domnul Tarii Romanesti.”

Trasatura principala a domnitorului este patriotismul, care se desprinde din tot ce el gandeste, exprima si infaptuieste, si caruia i se subordoneaza toate celelalte insusiri. Calm, hotarat, sigur pe sine, si animat de o profunda mandrie patriotica, voievodul ii aminteste faptele de vitejie a inaintasilor, si luptele duse pentru pastrarea libertatii, si il avertizeaza, amintindu-i sultanului soarta celor ce ne-au calcat tara:

„Imparati pe care lumea nu putea sa-i mai incapa,

Au venit si-n tara noastra, de-au cerut pamant si apa

Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimant

Cum venira se facura toti o apa si-un pamant.”

Intelept si cu un acut simt al realitatii el ii dezvaluie sultanului adevarul avertizandu-l ca fala si laudarosenia sunt nejustificate atata timp cat lupta se dadea pentru marire.

Mircea intelege cauzele razboaielor nedrepte: „laurii voiau sa-i smulga de pe fruntea ta de fier”, dar stie in acelasi timp ca el si poporul sau duc un razboi drept, de aparare, patruns fiind de sentimentul dragostei fata de patrie: „eu imi apar saracia si nevoile si neamul...”. In discutia sa cu Baiazid, domnitorul roman exprima puternica sa legatura cu tara, cu natura acesteia, in care are un aliat de nadejde:

„Si de-aceea tot ce misca-n tara asta, raul, ramul

Mi-e prieten numai mie iara tie dusman este

Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste.”

Mircea este profund legat de poporul sau, ale carui aspiratii le reprezinta si de aceea vorbeste in numele intregului popor, opunand dorintei de cucerire a sultanului, dragostea de tara a tuturor romanilor:

„N-avem osti, dar iubirea de mosie e un zid

Care nu se infioreaza de-a ta faima, Baiazid!”

Cuvintele voievodului dovedesc intelepciunea si patriotismul sau. Patriotismul domnitorului este evidentiat nu numai prin vorbe ci si prin fapte, deoarece bun conducator si strateg, in timpul luptei este un adevarat exemplu pentru ostasii romani pe care-i conduce la victorie:

„Mircea insusi mana-n lupta vitejia ingrozitoare

Care vine, vine, vine, calca totul in picioare.”

Intre vorbele sale intelepte si faptele lui si ale oamenilor sai exista o concordanta deplina caci, „peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata”.

Poetul a intruchipat in acest personaj demnitatea de neclintit, vitejia, curajul, intelepciunea, si patriotismul fierbinte ale poporului roman, ale tuturor voievozilor romani, care au luptat veacuri de-a randul pentru libertatea nationala.


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani