Imnul - Desteapta-te, romane - Titlul, Stilul poeziei, procedee artistice, ritm, rima, masura referat







Desteapta-te, romane!

De Andrei Muresanu

Poezia a fost scrisa in timpul revolutiei din 1848, aparand ca ecou al poeziei „Desteptarea Romaniei”, de Vasile Alecsandri. A fost raspandita pe foi volante cu titlul „Desteapta-te, romane!”, cu toate ca titlul original este „Un rasunet”. Inca de la inceput a devenit un imn popular, avand ca melodie de baza un cantec prelucrat de Anton Pann. Dupa 1989, a devenit imnul national al Romaniei.

Poezia urmarea mobilizarea poporului la lupta de eliberare si unitate nationala, prin cultivarea limbii nationale.

Titlul este constituit din verbul la imperativ „desteapta-te” si substantivul in vocativ „romane”, ce exprima indemnul la desteptarea nationala, la lupta impotriva tiraniei, la lupta pentru libertate, unitate si independenta nationala. Este reluat in primul vers pentru a intari mesajul poeziei: imperativul si vocativul au deci scopul de a-i trezi pe romani din inertie. 17632iqx55rbb3r

Poezia cuprinde trei parti:

  1. Adresarea directa, ce cuprinde chemarea la lupta, printr-un verb la imperativ si un substantiv in vocativ: „Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte”

  2. Evocarea stramosilor legendari (Traian, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Matei Corvin), pentru a demonstra nobletea originii romane a neamului (Traian), dar si pentru a-i invita pe acestia (Mihai, Stefan, Corvin) sa admire prezentul demn, cand urmasii realizeaza visul secular de eliberare si unitate nationala: „Priviti marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine / Romana natiune, ai vostri stranepoti”

  3. Revenirea la prezent, cu un legamant in numele intregului popor, pentru a lupta pana la moarte cu scopul eliberarii nationale si al unirii dintre romani, dar si exprimarea dragostei de limba: „Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, / Decat sa fim sclavi iarasi pe vechiul nost’ pamant!” qb632i7155rbbb

Stilul poeziei este specific imnului, cuprinzand:

  1. Invocatii retorice („desteapta-te, romane”, „priviti, marete umbre...”)

  2. Antiteze in anafora (acum ori niciodata)

  3. Exclamatii retorice aproape in fiecare strofa

  4. Imperativul si vocativul contribuie la tonul mobilizator („Destepta-te, romane!”)

  5. Evocarea lui Traian, care ne-a lasat sangele nobil de roman; a lui Mihai, Stefan, Corvin, mari voievozi din cele trei provincii istorice; a patriei personificate, care ii blestema pe toti vanzatorii de tara, blestemul si legamantul oferind un ton incendiar poeziei: „Lasii sa piara orbiti de fulgere si-n pucioasa”.





Alte procedee artistice:

    1. Enumeratii (batrani, barbati, juni, tineri)

    2. Inversiuni (marete umbre, romana natiune, barbara semiluna, sfanta liberate)

    3. Epitete (marete umbre, romana natiune, barbara semiluna, sfanta liberate)

    4. Comparatii („cum stau ca brazii-n munti, voinici, sute de mii”; „sar ca lupi in stane”)

    5. Metafore (somnul de moarte, focul nostru-n vine)

La tonul mobilizator contribuie si elementele prozodice:

      • ritm iambic, grav

      • rima incrucisata

      • masura de 13 – 14 silabe, masculina si feminina

Din poezie se desprind cateva caracteristici ale poporului roman:

  1. dorinta de liberate

  2. mandria originii romane

  3. trecutul glorios

  4. demnitatea

  5. dragostea de limba

  6. constiinta unitatii romanilor din toate provinciile

  7. credinta crestina


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu










loading...








Cauta referat
Scriitori romani