PRONUMELE SI COMPLEMENTUL referat






 

PRONUMELE

1.PRONUMELE ESTE PARTEA DE VORBIRE FLEXIBILA (CARE SE DECLINA) CARE TINE LOCUL UNUI SUBSTANTIV

a)Unele pronume au forme personale:

-pronume personal propriu-zis;

-pronume personal de politete.;

-pronume posesiv;

-pronume reflexiv;pronume de intarire.

b)Pronume fara forme personale:

-pronume demonstrativ;

-pronume relativ;

-pronume interogative;pronume nehotarate;

-pronume negative.

PRONUMELE PERSONALE

Pronumele personal desemneaza diferite persoane I, a-II-a, a-III-a singular si plural.

Persoana a-III-a are si categoria gen (el, ea etc.)

Pronumele personal se declina, schimbandu-si forma in functie de gen, numar, caz si persoana.

In flexiunea pronumelui personal apar forme accentuate (la toate cazurile) si forme neaccentuate (la dativ si la acuzativ )

Forme accentuate:

-nominativ – eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele;

-genitiv –  (al) lui; (a)ei …(ai)lor, (ele)lor;

-dativ – mie, tie, lui, lor, noua, voua, lor, lor;

-acuzativ – (pe)noi, (cu)voi, (la)ei, ele, (despre) noi, (pentru)voi, (despre) ei, ele.

-vocativ – tu!

Forme neaccentuate:

-singular – dativ:imi ,mi-, -mi; iti, -ti, ti-; ii, I-, -I;

               – acuzativ: ma, m-, te, il, o;

-plural – dativ-ne, ne-, -ne, ni, va,v-,vi, le, le-, -le,ii;

          -acuzativ – ne, va, v-, ii, -I, I-, -le, le-;

Pronumele personale I si a-II-a nu au genitiv.

Formele pronumelor neaccentuate in cazul acuzativ au intotdeauna functia de complement direct.

L-am vazut si pe el.

Fii dupa cum te arata chipul.

La cazul vocativ formele sunt identice cu nominativ.

Functiile sintactice ale pronumelui

-subiect, apozitie, atribut, nume predicativ, coplement.

In unele expresii verbale, pronumele personale o, i, ii, sunt folosite cu valoare neutra (nu inlocuiesc un substantiv) nu au functie sintactica, continutul lexical e vag.

 

Ii tot da inainte cu gura.

A bagat-o pe maneca.

Da-i si da-i, pana seara nu a ajuns la cabana.

Ortografia pronumelui personal

Formele neaccentuate ale pronumelui personal pot fi legate prin cratima de un verb, de o conjunctie, de un alt pronume (etc.)

Ce-i pasa lui?

Dusmanul cel rau cu paine ti-l castigi.

Sa-ti fie frica de cel ce tace.

L-a laudat.

Alte forme de pronume personal (forme vechi) dansul, dansa, dansii, dansele.

                    PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE





Pronumele personal de politete

-se foloseste in locul numelor persoanelor carora li se cuvine respect.

Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoana a-II-a si a-III-a: dumneata, dumnealui, dumneaei, dumneavoastra, dumnealor.

Forme populare ale acestui pronume: mata, matale, matalica, mataluta.

Locutiuni pronominale de politete: maria ta, Domnia sa, Inaltimea sa, Domnia ta, Excelenta sa

 

 

 

Complementul direct (reactualizare)

1) Complementul este o parte de propozitie secundara care determina un verb, adverb (niciodata) sau un adjectiv.

2) Complementele pot fi:

-necircumstantiale: – complement indirect, complement direct, complement de agent;

-circumstantial: – complement circumstantial de mod; complement circumstantial de timp;complement circumstantial de loc, complement de cauza etc.

3) Complementul direct se intalneste numai in cazul acuzativ care este numit cazul obiectului direct.(I.Coteanu).

4) Complementul direct raspunde la intrebarile: pe cine? ce?

Complementul direct poate fi exprimat prin: substantiv in acuzativ;

a) substantiv cu prepozitie: L-am vazut pe Costel.

b) substantiv fara prepozitie: Poti opri apa, vantul si gura.

c) locutiune substantivala: Bunica are inca tinere de minte.

d) pronume: Dar sigur nu stiu ce cant.

 Ce = complement direct exprimat prin pronume relativ simplu;

Vremea ii invata pe aceeia care n-au dascal

Nu am nimic, nimic nu mai astept.

- numeral in acuzativ (cu valoare substantivala.

Eu zic zece, tu zici doua.

I-a intrebat pe cei doi despre istorie.

- verb la infinitiv;

  Am inceput a invata mai constiincios.

 Nu poti sedea in doua luntre de odata.

- verb la supin.

 Am terminat de invatat.

- verb la gerunziu;

 Ea a auzit cantand.

- interjectie;

 La groapa altuia este usor sa canti aleluia.

- ajectiv cu valoare substantivala;

 Imparatul marita pe cea mai mica.

 

Complementul direct poate sta inaintea cuvantului determinat sau dupa el.

  Pe lup picioarele-l hranesc.

 

Punctuatia:

Complementul direct nu se desparte prin virgula de termenul regent niciodata:

Omul sfiinteste locul.

Una zice si alta face.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani