POETUL George Toparceanu - creatia lui referat






TOPIRCEANU, GEORGE (1886-1937) POET

Dintre poetii romani marcanti din secolul nostru, a caror personalitate lirica s-a conturat inainte de primul razboi mondial se numara si George Topirceanu. Ardelean de obirsie, George Topirceanu s-a nascut la 20 martie 1886, la Bucuresti. Ocupatiile parintilor scriitorului (tatal — cojocar, mama — maestra tesatoare) ii obligau pe acestia sa fie vesnic pe drumuri, in ca-utarea de locuri pentru desfacerea produselor. Aceste neintrerupte cala­torii il pun pe George Topirceanu, din frageda copilarie, in contact cu viata satelor, cu oamenii de la tara, cu natura, contribuind la formarea personalitatii lui literare specifice. George Topirceanu urmeaza studii primare intii la o scoala de la marginea Bucurestilor, apoi intr-un sat de pe Arges, Suiei, dupa care urmeaza la Liceul Matei Basarab si la Sf. Sava din Bucuresti. Studiile superioare (litere, drept), urmate la Bucuresti, poetul n-a ajuns sa le termine. Hartuit de griji, si-a consumat tineretea in diferite slujbe marunte: functionar la o casa de asigurari, copist la Casa Bisericii etc., ducind astfel o viata nestatornica, de boem si chirias grabit. A debutat in publicistica devreme, in 1904, cind era elev la liceu, cu versuri la revista Belgia Orientului, supliment literar al ziarului Adevarul. Publica apoi in Semanatorul, Neamul romanesc literar si in alte reviste semana-toriste. Adevaratul debut se produce in 1909, cu publicarea in Viata ro­maneasca a confesiunii Raspunsul micilor functionari, replica la cronica vesela Elegie de A. Mirea. Remarcat de Garabet Ibraileanu, si cu sprijinul acestuia, George Topirceanu devine secretarul de redactie al revistei, in 1911. Parasind Bucurestii, el devine moldovean, se identifica intru totul cu atmosfera si climatul Iasilor, imprejurarile stabilirii la Iasi au fost evo­cate in conferintele Cum am devenit moldovean(1933, Bucuresti) si Cum am devenit iesean (Iasi, 1935). La Viata romaneasca, George Topirceanu se imprieteneste cu Alexandra Gavrilescu, tinara studenta pe atunci, care semna cu pseudonimul devenit nume de prestigiu: Otilia Cazimir. Prietenia dintre cei doi poeti nu numai ca a durat cit a trait George Topirceanu, dar dupa cum o atesta pioasele pagini din cartea de aminiri Prietenii mei scriitori, nu s-a stins nici dupa moartea lui. Tihna vietii iesene a lui George Topirceanu a fost curmata, brusc, in 1913, prin mobilizarea poetului si trimiterea lui in campania din Bulgaria, inapoiat la Iasi, poetul isi reia activitatea si in 1916 isi aduna poeziile scrise dupa venirea la Viata romaneasca, in doua volume: Balade vesele (devenite in editia a Il-a si cele urmatoare Balade vesele si triste) si Parodii originale. Episoadele de pe frontul din Bulgaria, George Topirceanu le-a consemnat in Amintiri din luptele de la Turtucaia (1918),   Amintiri din Bulgaria (1920) si in Pirin-Planina (1936). A mai publicat volumul de versuri Mig­dale amare (1928), un volum de proza Scrisori fara adresa (1930) si fragmente dintr-un roman neterminat, Minunile Sf. Sisoe. Dupa mutarea Vietii romanesti la Bucuresti, Topirceanu a fost inspector general al teatrelor si, provizoriu, director al Teatrului National din Iasi. A condus impreuna cu Mihail Sadoveanu revista insemnari literare din 1919 si insemnari iesene, din 1936. in 1926, George Topirceanu obtine premiul national de poezie. La propunerea marelui sau prieten, M. Sadoveanu, in 1936, el este ales membru corespondent al Academiei Romane. George Topirceanu s-a stins din viata la 7 mai 1937, la Iasi si a fost inmormintat la cimitirul Eternitatea. In literatura, George Topirceanu si-a cistigat reputatia de poet popular, accesibil; < cel mai accesibil dintre toti poetii dintre cele doua razboaie mondiale.. Prin aceasta caracteristica a poeziei sale, prin accesibilitate, prin claritate, prin faptul de a fi scris o opera pe intelesul tuturor, George Topirceanu s-a situat la antipodul modernis­mului. Topirceanu e un scriitor de tip traditional, coboritor din Cosbuc, din Duiliu Zamfirescu, din Vlahuta. Versurile primului volum, Balade vesele, dovedesc o duioasa si adinca intelegere pentru dramele marunte ale celor umiliti si anonimi, pentru evenimentele lumii infime si delicate a florilor si gizelor. Versurile celui de al doilea volum, Parodii originale, adevarate pagini de critica in pilde, nu tintesc o facila pastisa umoristica, ci ridiculizarea manierismului, confuziei de idei, abuzurilor de metafore si de neologisme, in Balade vesele si triste si in Migdale amare, calitatile poetului, lirismul cald si stilul simplu se manifesta in mod remarcabil. Omul ca fiinta sociala si peisajul variat al naturii se afla in centrul creatiei lui George Topirceanu. intretaiate de melancolii, accentele vesele capata in Balada chiriasului grabit un timbru personal. Dincolo de veselia pe care o desteapta in cititor aceasta poezie, cu un ritm viu, trebuie sa deslusim si un sens adinc, dorit de poet, acela al compatimirii pentru soarta zbuciumata a micului slujbas, cu venituri modeste si apasat de griji. Balada mortii este una din cele mai reusite creatii ale lui George Topirceanu. in tratarea acestei teme, se observa analogii in ceea ce priveste seninatatea in fata mortii, cu balada Miorita. Ca poet al naturii, George Topirceanu a gasit aspecte demne de interes in toate anotimpurile pe care le cinta deopotriva, in Rapsodii de primavara, Rapsodii de vara, Rapsodii de toamna si Balada muntilor. Folosirea creatoare a tezaurului poeziei populare, dragostea de viata si natura, vioiciunea spiritului, plas­ticitatea imaginilor, varietatea ritmului si a rimelor si perfectiunea tehnica a versului, in general, asigura lui George Topirceanu un loc aparte in poezia noastra. Vrednica de atentie este si proza lui George Topirceanu. Primele scrieri apartin memorialisticii de razboi. Volumul Amintiri din luptele de la Turtucaia are o valoare, in primul rind, de document autobiografic si istoric. Mai interesanta e cealalta carte de razboi a lui Topirceanu, Pirin-Pianina, jurnalul experientei de prizonier a scriitorului, un impresionant document omenesc. Volumul Scrisori fara adresa contine scrieri diverse: povestiri de vinatoare, articole etc. Cea mai interesanta dintre prozele lui G. Topirceanu este, fara indoiala, romanul neterminat Minunile Sf. Sisoe. E o carte antimistica si anticleri-cala. George Topirceanu n-a fost numai poet si prozator; a avut si reale aptitudini de critic literar. Prin tot ce a produs, George Topirceanu va ramine in istoria literaturii prin citeva bucati in versuri si in proza, iar in totalitate opera sa va delecta inca multa vreme cercuri largi de cititori.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani