ANATOMIA CAILOR BILIARE referat





ANATOMIA CAILOR BILIARE


Caile biliare sunt reprezentate de un sistem canalicular cu traiect invers venei porte si arterei hepatice, avand rolul de a transporta bila produsa de celulele hepatocite spre duoden.




Se impart in cai biliare intrahepatice si cai biliare extrahepatice.

Caile biliare intrahepatice sunt reprezentate de canaliculele biliare intralobulare care se continua cu canalele din spatiul port. Acestea, prin confluenta in apropierea hiulului, formeaza canalele hepatice drept si stang, care se unesc dand nastere canalului hepatic comun.

La nivel centrolobular canaliculele sunt lipsite de perete propriu, acesta fiind constituit de fetele hepatocitelor care vin in contact, motiv pentru care au mai fost numite si capilare biliare. Hepatocitele creaza intre ele jonctiuni prin desmozomi, care impiedica iesirea bilei din canalicule. Spre periferia lobulului canaliculele preiau denumirea de colangiole sau canale Hering, avand perete propriu format din celule cubice dispuse intr un singur strat.

Se continua apoi cu o retea de canalicule, care se deschide in canaliculul interlobular, iar peretele capata si fibre musculare netede.

In apropierea hilului canaliculele biliare conflueaza, dand nastere canalului hepatic drept si canalului hepatic stang, care prin unire formeaza canalul hepatic comun. In anumite cazuri canalul hepatic este inlocuit cu doua canale hepatice sau poate exista confluenta izolata a canalelor segmentare la originea acestuia, punand probleme chirurgicale.

Canalul hepatic drept prezinta ca afluenti ramura anterioara, ramura posterioara si canalul drept al lobului caudat, iar canalul hepatic stang primeste ramura laterala ramura mediala si canalul stang al lobului caudat.

Caile biliare extrahepatice cuprind calea biliara principala, rezultata din unirea canalului hepatic comun cu canalul coledoc si vezicula biliara sau calea biliara accesorie care se deschide in calea biliara principala prin canalul cistic.


Topografie si raporturi

Canalele hepatice drept si stang se gasesc anterior respectiv posterior de ramurile drepte ale venei porte si ale arterei hepatice.

Canalul hepatic comun este cuprins in ligamentul hepato duodenal si are o lungime variabila in functie de locul de jonctiune cu canalul cistic de 2 3 cm si un calibru de 5 mm. Originea acestuia se afla in planul anterior al hilului ficatului, anterior de vena porta si la dreapta arterei hepatice, iar limita inferioara inapoia portiunii superioare a duodenului, unde se uneste cu canalul cistic rezultand canalul coledoc. Aceasta jonctiune poate fi de tip angular, cel mai frecvent, paralel si spiral, cand canalul cistic trece anterior sau posterior de canalul hepatic comun.

De aici canalul coledoc coboara inapoia capului pancreasului si se deschide in duoden la nivelul portiunii descendente, in ampula hepato pancreatica a lui Vater. Proiectia pe coloana corespunde marginii inferioare L1, respectiv marginii superioare L3, fiind situat la 3 4 cm de linia mediana.

I se descriu astfel trei portiuni retroduodenala, retropancreatica si intraparietala, avand lungimea de aproximativ 5 15 cm si diametrul de 5 mm. Intre jonctiunea canalului hepatic comun cu canalul cistic si partea superioara a duodenului s a descris chirurgical si a patra porttiune, supraduodenala. Este acoperit posterior de fascia de coalescenta retroduodenopancreatica a lui Treitz si vine in raport cu vena porta, artera hepatica si vena cava inferioara.  



Ampula hepatopancreatica se deschide in mod obisnuit printr un orificiu la nivelul papilei duodenale mari, dar exista situatii in care fie ampula lipseste iar canalul coledoc si ductul pancreatic se unesc inainte de deschiderea in duoden, fie ampula contine un sept care desparte cele doua canale.

In portiunea terminala canalul coledoc prezinta sfincterul lui Oddi, caruia i se descriu trei portiuni: sfincterul propriu al coledocului, sfincterul propriu al canalului Wirsung si sfincterul comun. Spasmul sau hipotonia sistemului sfincterian produc diskinezii biliare.

Canalul cistic este situat in omentul mic, anterior si lateral de vena porta, incrucisat pe partea stanga de artera cistica, lungimea acestuia fiind de 4 cm si diametrul de 4 mm.

Intre canalul cistic, canalul hepatic comun si fata inferioara a ficatului se formeaza un triunghi bilio-hepatic Budde, in care patrunde profund artera cistica, formand cu artera hepatica dreapts si canalul cistic un triunghi bilio-vascular- triunghiul lui Calot.



Structura cailor biliare

Canalul hepato coledoc si canalul cistic prezinta un invelis extern format din tesut fibroelastic si fibre musculare netede dispuse longitudinal, circular si oblic. Pe masura ce canalul coledoc se apropie de duoden numarul fibrelor musculare creste, iar portiunea terminala formeaza sfincterul ductului coledoc, sfincterul ampulei hepato pancreatice si sfincterul ductului pancreatic.

Tunica interna este reprezentata de mucoasa, formata din epiteliu de tip intestinal, iar spre ampula hepato pancreatica se gasesc glande mucoase mai numeroase. Epiteliul contine celule calciforme rare, bogate in mucopolizaharide si platou striat.


Vascularizatia caii biliare principale

Este asigurata de ramuri provenite din artera cistica, artera hepatica proprie, artera gastroduodenala si artera retroduodenala. Artera cistica iriga canalul hepatic comun si portiunea initiala a coledocului, iar artera retroduodenala da ramuri pentru partea duodenala si retropancreatica; cele doua se anastomozeaza formand arcada marginala pe flancul drept al coledocului.

Circulatia venoasa este reprezentata de plexul venos pericoledocian care dreneaza in vena porta sau afluentii acesteia.

Limfaticele caii biliare principale dreneaza in ganglionii hepatici si pilorici, iar cele din partea superioara in ganglionii hepatici hilari.

Inervatia provine din plexul hepatic anterior, din care pleaca fibre pentru canalul cistic si vezicula biliara si din plexul hepatic posterior pentru canalul hepatic comun si coledoc.


















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani