Simbolizarea fontelor referat





Simbolizarea fontelor


Fontele rezistente la uzare abraziva sunt prevazute in SR EN 12513:2000 (tabel nr.9.10) . Sunt marci de fonta alba nealiata sau slab aliata; aliata cu nichel si crom; aliata cu continut ridicat de crom.




Fonta alba se simbolizeaza prin gruparea de litere EN-GJN, unde G indica piesa turnata, J- fonta; N-nu contine grafit (fonta alba), urmata de duritatea Vickers minim garantata.

Fontele nealiate sunt livrate in stare brut turnata fara tratament. Fontele cu 4%Cr-2%Ni se livreaza brut turnate sau cu tratament termic. Se supun recoacerii de detensionare la 250..300°C. Pentru rezistenta la socuri mecanice se supun recoacerii la 425475°C. Fontele cu 9%Cr-5% Ni se supun calirii de la 800850°C. Fontele cu continut ridicat de Cr se livreaza brut turnate sau cu tratamentul termic de calire de la 9001050°C si revenire la 200500°C.


Tabel nr. 9.10 Fonta rezistenta la uzare abraziva



Marca de fonta

Compozitia chimica [%]

HV

min.

C

Si


Mn

P

max.

S

max.

Ni

Cr

Mo

max.

Cu

max.

a). Fonta nealiata sau slab aliata

EN-GJN-HV350










max. 2,0




b). Fonte cu Ni-Cr

EN-GJN-HV520



max.


max.









EN-GJN-HV550



max.


max









EN-GJN-HV600














c). Fonte cu continut ridicat de Cr

EN-GJN-HV600 (XCr11)


>1,8


>2,4


>3,2





max.


















max.2















EN-GJN-HV600 (XCr14)


EN-GJN-HV600 (XCr18)


EN-GJN-HV600 (XCr23)




Fontele cenusii cu grafit lamelar (obisnuite sau modificate) turnate in piese sunt prevazute in standardul SR EN 1561:1999 (tabel 9.11). Fontele cenusii cu grafit lamelar sunt caracterizate fie prin rezistenta la tractiune pe probe turnate separate sau atasate la piesa, fie prin duritatea Brinell pe suprafata piesei turnate.

Marcile de fonta cenusie se simbolizeaza prin gruparea de litere EN-GJL, (unde L-indica grafitul lamelar), urmata de rezistenta la tractiune minima garantata sau duritatea Brinell maxima admisa. De exemplu: EN-GJL- sau EN-GJL-HB 175 SR EN 1561:1999

Proprietatile fontelor se coreleaza cu masa metalica, dimensiunile si forma grafitului. Fonta de rezistenta minima 100N/mm2 are masa metalica feritica si separari

grosiere de grafit. Cresterea rezistentei minime peste 200N/mm2 este asigurata de masa perlitica si separari fine de grafit. Rezistente peste 300N/mm2 se obtin prin modificare. Rezistenta la tractiune si duritatea Brinell scad cu cresterea grosimii de perete a piesei care se toarna.

Fontele modificate cu grafit vermicular turnate in piese sunt prevazute in STAS 12443-86 (tabelul 9.12). Se simbolizeaza prin grupul de litere Fgv urmat de rezistenta la tractiune minima garantata. Exemplu: Fgv 300 STAS 12443-86.

Fontele cu grafit nodular (sferoidal) turnate in forme din amestec clasic sunt clasificate in SR EN 1563:1999 in functie de caracteristicile mecanice ale materialului, rezultate din incercarea de tractiune si incovoiere prin soc mecanic sau prin incercarea de duritate Brinell.

In tabelul 9.13 se prezinta clasificarea fontelor dupa caracteristicile mecanice rezultate din incercarea de tractiune si incovoiere prin soc mecanic. Simbolizarea fontelor este alcatuita din grupul de litere EN-GJS - rezistenta la tractiune minima, Rm, in N/mm2 - alungirea specifica la rupere, A, in %. Daca se garanteaza energia de rupere prin soc mechanic, KV, atunci se adauga grupul de litere LT-la temperatura scazuta sau RT-la temperatura ambianta. Exemplu: EN-GJS-350-22-LT SR EN 1563:1999. Daca caracteristicile mecanice se determina pe epruvete prelucrate din probe atasate, dupa valoarea alungirii la rupere se adauga litera U. Exemplu: EN-GJS-500-7U SR EN 1563:1999.

In tabelul 9.14 se prezinta marcile de fonta caracterizate prin incercarea de duritate. Simbolizarea contine in acest caz dupa grupul de litere EN-GJS-HB valoarea duritatii Brinell. Exemplu: EN-GJS-HB 130 SR EN 1563:1999.

In SR EN 1564:1999 (tabelul 9.15) se prezinta clasificarea fontelor cu grafit nodular bainitice de inalta rezistenta, in functie de de caracteristicile mecanice determinate pe epruvete prelevate din probe turnate separate.



Tabel nr. 9.11 Fonte cenusii cu grafit lamelar


Marcile garantate dupa rezistenta minima la tractiune


Grosimea de perete

reprezen-

tativa

[mm]

Rezistenta la tractiune

Rm min. [N/mm2]

Marcile garantate dupa duritatea Brinell


Grosimea

de perete

reprezen-

tativa

[mm]

Duritatea

Brinell

HB 30

min-max.



Micro-structura

SR EN 1561:1999

STAS 568-82

SR EN 1561:1999

EN-GJL-

Fc 100


EN-GJL-HB






max. 155

max. 160

max. 170

max. 185

max. 210

Feritica

EN-GJL-

Fc 150



EN-GJL-HB 175











Ferito-perlitica

EN-GJL-

Fc 200



EN-GJL-HB 195











Perlitica

EN-GJL-

Fc 250



EN-GJL-HB 215









Perlitica

EN-GJL-

Fc 300



EN-GJL-HB 235







Perlitica

EN-GJL-

Fc 350



EN-GJL-HB 255





Perlitica

Nota: Rm determinata pe probe turnate separate cu diametru 30mm, corespunzatoare pentru grosimea de perete 15mm


Tabel 9.12 Fonte cu grafit vermicular STAS 12443-86


Marca fontei

Rm min. [N/mm2]

A5 min.


Rp0,2 min. [N/mm2]

HB

[daN/mm2]

Microstructura

masei metalice

Fgv 300





Preponderent feritica

Fgv 350





Ferito-perlitica

Fgv 400





Preponderent perlitica


Tabel 9.13 Fonte cu grafit nodular caracterizate prin incercarea de tractiune


Marca fontei

Rm

min.

[N/mm2]

Rp0,2 min.

[N/mm2]

A

min.


KV min [J]

SR EN 1563:1999

STAS


Valoare

medie

Valoare individuala

EN-GJS-350-22-LT






la -40˚C


la -40˚C

EN-GJS-350-22-RT






la 23˚C


la 23˚C

EN-GJS-350-22









EN-GJS-400-18-LT






la -20˚C


la -20˚C

EN-GJS-400-18-RT









la 23˚C


la 23˚C

EN-GJS-400-18






EN-GJS-400-15






EN-GJS-450-10







EN-GJS-500-7

Fgn 500-7






EN-GJS-600-3

Fgn 600-2






EN-GJS-700-2

Fgn 700-2






EN-GJS-800-2

Fgn 800-2






EN-GJS-900-2







Tabel 9.14 Fonte cu grafit nodular caracterizate prin incercarea de duritate Brinell


Marca fontei

Interval

de duritate Brinell  HB

Alte caracteristici (informativ)

SR EN 1563:1999


Rm

[N/mm2]

Rp0,2 {N/mm2]

EN-GJS-HB130




EN-GJS-HB150




EN-GJS-HB155




EN-GJS-HB185




EN-GJS-HB200




EN-GJS-HB230




EN-GJS-HB265




EN-GJS-HB300




EN-GJS-HB330





Tabel 9.15 Fonte cu grafit nodular bainitica


Marca fontei

Rm min.

[N/mm2]

Rp 0,2 min.

[N/mm2]

Amin.


SR EN 1564:1999

EN-GJS-800-8




EN-GJS-1000-5




EN-GJS-1200-2




EN-GJS-1400-1





Fontele maleabile sunt clasificate in standardul SR EN 1562:1999 in functie de caracteristicile mecanice rezultate din incercarea de tractiune (tabelul 9.16). Se diferentiaza fonta maleabila cu inima alba (decarburata) si fonta maleabila cu inima neagra (nedecarburata).

Simbolizarea fontelor maleabile cu inima alba cuprinde grupul de litere EN-GJMW urmat de rezistenta la tractiune, Rm, minima in N/mm2 si alungirea specifica la rupere, A, in %. De exemplu: EN-GJMW-350-4 SR EN 1562:1999.

Simbolizarea fontelor maleabile cu inima neagra cuprinde grupul de litere EN-GJMB. De exemplu: EN-GJMB-300-6 SR EN 1562:1999.



Tabel 9.16 Fonta maleabila cu inima alba (W), si inima neagra (B)


Marci de fonta

Diametru

epruveta

d

[mm]

Rezistenta la tractiune

Rm min.

[N/mm2]

Alungire la rupere

(Lo=3d)

A min.[%]

Duritate Brinell

HB

(informativ)


SR EN 1562:1999

STAS


EN-GJMW-350-4

Fma 350








max.230

EN-GJMW- 360-12









max.200

EN-GJMW- 400-5

Fma 400








max.220

EN-GJMW-450-7









max.220

EN-GJMW- 550-4









max.250

EN-GJMB-300-6

Fmn 300

12 sau 15



max.150

EN-GJMB-350-10

Fmn 350

12 sau 15



max.150

EN-GJMB-450-6

Fmp 450

12 sau 15




EN-GJMB-500-5S

Fmp 500

12 sau 15




EN-GJMB-550-4

Fmp 550

12 sau 15




EN-GJMB-600-3

Fmp 600

12 sau 15




EN-GJMB-650-2

Fmp 650

12 sau 15




EN-GJMB-700-2

Fmp 700

12 sau 15




EN-GJMB-800-1


12 sau 15


















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani