Alegerea rulmentilor, Probleme privind montajul, ungerea si etansarea rulmentilor referat

Alegerea rulmentilor

Alegera rulmentilor standardizati comporta doua faze - alegera orientativa si alegera definitiva.

Alegerea preliminara sau orientativa stabileste tipul rulmentului pornind de la directia fortei principale (reactiunii) din lagar, avandu-se in vedere caracteristicile de baza ale diferitelor tipuri de rulmenti.

Alegera definitiva a seriei si a dimensiunilor tipului de rulment ales in prima faza se face pe baza calculelor, in functie de marimea sarcinii, a turatiei, de durata de functionare si de alte conditii de functionare cand acestea se impun.

Datorita avantajelor standardizarii, rulmentii se supun numai calculelor pentru determinarea sau verificarea capacitatii de incarcare dinamica si a durabilitatii, pe baza sarcinii dinamice echivalente, care-i solicita.

In tabelul 1.2 de mai jos sunt prezentate diferite variante constructive de rulmenti ti recomandari de utilizare.

Cand se cunosc diametrul fusului, precizia impusa in exploatare, marimea, natura si sensul sarcinii, se alege tipul de rulment si apoi se verifica durata de functionare.

Cand se cunoaste diametrul fusului, alegerea se realizeaza in doua etape:

- etapa preliminara: se stabileste tipul rulmentului in functie de directia   sarcinii principale din lagar;

- etapa finala: se calculeaza dimensiunile si seria tipului de rulment stabilit la prima etapa, tinand seama de valoarea sarcinii, a turatiei , de durata de functionare si de conditiile de exploatare.

Probleme privind montajul, ungerea si etansarea rulmentilor

Montajul are o mare importanta pentru buna functionare a rulmentilor, experienta aratand ca de cele mai multe ori defectiunile si deteriorarile provin dintr-un montaj incorect.

Montajul corect presupune in primul rand alegerea unui ajustaj corespunzator, care depinde de o serie de factori cum sunt : calitatea suprafetelor, forma geomentrica a arborelui si alezajului, regimul termic, incarcare, precizia si rigiditatea cerute ansamblului.

in alegerea ajustajelor trebuie tinut cont de faptul ca rulmentii pozitia si marimea campurilor de toleranta pentru exteriorul inelului exterior si pentru interiorul inelului sunt identice, si anume, abaterea superioara este zero, iar cea inferioara depinde de marimea si clasa de precizie arulmentului. Intrucat in domeniul diamensiunilor mici, campurile de tolerante standardizate nu sadisfac intotdeauna cerintele ridicate de precizie impuse, adesea se utilizeaza campuride de tolerante inguste. Firmele producatoare de rulmenti miniaturali vin in intampinarea acestei cerinte, sortand si marcand rulmenti in subgrupe dimensionale. Intre rulment si elementul de fixare se alege o strangere cu atat mai mare cu cat sarcina si viteza cresc. In tabelul 1.3 sunt prezentate date privind tolerantele asamblarii rulmentilor miniaturali din clasa de precizie P5.

Pentru definitivarea constructiva a montajului trebuie sa se asigure o raza de racordare a suprafetei de sprijin mai mica decat corespunzatoare inelului rulmentului, iar inaltimea acestei suprafete sa fie suficienta pentru a garanta o pozitionare corecta a rulmentului la incarcarea axiala (figura 11.16).

Tabelu  1.3

Totodata nu trebuie atins decat un singur inel, recomandandu-se rondele intermediare .

Pentru fixarea axiala a rulmentilor se folosesc in general doua sisteme :

a)       Se fixeaza axial un singur rulment, iar celalalt se poate deplasa axial pentru a prelua modificarile dimensionale datorate variatiilor de temperatura ;

b)       Se fixeaza ambii rulmenti, iar preluarea variatiilor dimensionale termice este asigurata de un sistem de compensare elastic. Pentru aceasta se folosesc elemente elastice intermediare (figura 11.17 a) cu ajutorul carora se regleaza si strangerea initiala de montaj, sau, chiar elasticitatea capacului in care este fixat rulmentul (figura 11.17 b).

In cazul in care este dificila asigurarea alinierii alezajelor de fixare a rulmantilor direct din prelucrare, o solutie consta in fixarea rulmentului la capac "liber", care, dupa pozitionarea corecta la montaj, se fixeaza de corpurile ansamblului.

Pentru rulmentii miniaturali, reglarea jocului sau a strangerii de monatj se face adesea prin montare rulmentului intr-o piesa intermediara filetata (figura 11.18 a). Protectia impotriva socurilor mari poate fi asigurata tot cu ajutorul unor

elemente elastice, ca in figura 11.18 b.

O problema deosebita de importanta o constituie lubrefierea rulmentilor, care are rolul de a micsora momentul de frecare si uzura, asigurand in acelasi timp o protectie anticoroziva, o functionare mai silentioasa si contribuind la disiparea caldurii degajate prin frecare. Lubrifierea se face cu uleiuri sau unsori consistente, alegera tipului depinzand in primul rand de conditiile de incarcare si functionare.

Uleiurile se aplica cu ajutorul unei seringi, o picatura (4 8 mg) fiind in general suficient. Pentru doze mai mici se recurge la dizolvarea uleiului intr-un solvent volatil adecvat. Unsorile se aplica cu ajutorul seringilor echipate cu un dispozitiv distribuitor special. In general se umple 25 - 50% din volumul disponibil in rulment.

Pentru a impiedica patrunderea impuritatilor in zona de lucru a rulmentului, precum si penru limitarea pierderilor de lubrefiant, trebuie luate masuri de etansare a rulmentilor. Cele mai multe tipuri de rulmenti standardizati sau tipizati pot fi prevazute chiar din constructie cu elemente de etansare. Pentru rulmentii de capat, capacele asigura un mijloc practic si eficient de etansare.

Etansarea este de mai multe tipuri (figura 11.19) cum ar fi :

etansare cu inele de pista ;

etansare cu labirinti ;

etansare cu inel de cuciuc ;

etansare prin constructie.

NORME DE PROTECTIE A MUNCII, A MEDIULUI, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenti in sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca), informarea, consultarea si participarea angajatilor si a reprezentantilor acestora.

Normele generale de protectie a muncii se revizuiescperiodic si se modifica de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislative si datorate progresului tehnic.

Fiecare membru al colectivului de munca este obligat sa respecte tehnologia de lucru stabilita si disciplina la locul de munca.

Sa aplice sis a recspecte normele si instructiunile de protectie a munciila locul de munca sau la oricare alt loc se va deplasa ocazional.

Sa ia parte la instructajele de protectie a muncii, sa foloseasca efectiv si correct in timpul procesului de munca echipamentul de protectie si echipamentul de lucru cu care este dotat.

Inaintea inceperii lucrului, va verifica starea utilajului, instalatiilor, uneltelor, sculelor, echipamentelor, si dispozitivelor de protectie ce urmeaza a fi utilizate, cele care nu corespund sau nu prezinta sigurata in exploatare , va sesiza conducatorul locului de munca pentru remedierea defectiunilor respective, iar in caz de neremediere va face cunoscut despre deficientele respective organelor conducatoare pe cale ierarhica inclusive conducerii intreprinderii.

Conducatorii locurilor de munca vor stabili procedee tehnologice de lucru nepericuloase indicand mijlace ajutatoare necesare, in functie de operatiile si conditiile de executie, stiind ca el poarta raspunderea pentru respectarea regulilor de protectie a muncii in timpul efectuarii acestor operatii.

Sa cunoasca masurile de prim ajutor care trebuiesc aplicate in caz de accident, iar in caz de accident sa comunice imediat sefului ierarhic superior atunci cand este posibil.

Este interzis spalarea mainilor cu benzina, motorina, petrol saualte solutii acide sau alkaline folosite in procesul de productie.

Obligatiile si drepturile angajatilor privind

securitatea si sanatatea in munca

Angajatii vor desfasura activitatea in asa fel incat san u se expuna la pericolede accidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati, in conformitate cu pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii primita de la angajatorul sau.

In acest scop angajatii au urmatoarele obligatii:

sa-si insuseasca sis a respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora.

Sa utilizeze correct echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloace de productie.

Sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum sis a utilizeze corect aceste dispozitive.

Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala.

Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca in cel mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie sau de alti angajati.

Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol imminent de producere a unui accident sis a informeze indata conducatorul locului de munca.

Sa refuse intemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune in pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de productie.

Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat.

Sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, atata timp cat este necsar, pentru a da angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare sin u prezinta riscuri pentru securitate si sanatate in locul de munca.

Sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, atata timp cat este necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritatea competenta pentru prevenirea accidentelor si bolilor profesionale.

Sa dea relatii din proprie initiative sau la solicitarea organelor de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii.

NORMELE P.S.I

In caz de se sudeaza cu oxiacetilen, aparatele vor fi prevazute cu furtunuri speciale pentru gaze, legate prin brinde (nu prin sarma) penteu mentinerea unei bune etanseitati spre a evita pierderile de gaze, care prezinta pericolul de aprindere si de explozie. Scaparile de gaze se vor controla numai cu spuma de sapun si in nici un caz cu flacara. Se va evita contactul buteliei de oxygen cu grasimile vegetale, animale sau minerale deoarece in contact cu oxigenul sub presiune grasimile se aprind producand explozia. Manevrarea robinetului de gaze se va face numai dup ace arzatorul a fost luat in mana in pozitia de lucru. Becurile arzatoarelor se vor feri de lovituri si se vor pastra intro cutie speciala.

Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare a rulmentilor trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor produse de diferitele substante d ungere.

Toti muncitorii din unitate care manipuleaza uleiuri, vasiline si alte materiale vor fi dotati cu imbracaminte de protectie speciala. Se nterzice folosirea focului deschis, fumatului etc. in incaperile unde se executa lucrari sau alte operatii in care se folosesc materiale imflamabile.

Diverse lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz, etc)

Benzina, substantele de ungere se vor depozita in spatii special amenajate, iar transportul lor in incinta unitatii se va executa cu ajutorul cisternelor, butoaielor metalice sau canister metalice prevazute cu busoane. Uleiurile de ungere au ca scop ingerea rulmentilor sau a altaor lagare sin u se vor folosi sub nici o forma in alte scopuri tehnologice.

Inainte de demontare, toate ansmblurile utilajului trebuie sa fie golite de lubrifianti si combustibili, care se se racordeaza in rezervaoare amplasate in aplropierea locului unde se executa inlocuirea rulmentului sau a altor operatii tehnologice prevazute in normele P.S.I.

MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI

Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor care asigura mentinerea echilibrului ecologic si determina conditiile de viata pentru om si dezvoltarea societatii.

* Oamenii trebuie sa protejeze mediul ambient, nu trebuie sa-l distruga!*

POLUAREA

Poluarea este un complex de fenomene care a schimbat sau tinde sa schimbe mediul ambiant in detrimentul echilibrului ecologic natural.

Pluarea consta in impurificarea mediului cu diferite substante, numite poluanti, din cauza activitatilor umane.

Poluantii, introdusi in mediu, modifica echilibrul ecologic, ingreuneaza

activitatea economica si pun in pericol viata omului.

Poluarea atmosferei este consecinta excesiva a unei activitati umane si consta in prezenta in aer a substantelor straine.

Principalii poluanti ai atmosferei sunt:

compusii carbonici: CO (monoxide de carbon-poluantul cel mai raspandit care provine de la vehicule, incendii, eruptii vulcanice si di siderurgie, petrochimie etc.), dioxid de carbon care provine din combustie, metan care provine din exploatarea petrolului si din agricultura.

Compusii sulfurici: dioxid de sulf care provine din arderile ombustibililor, eruptiile vulcanice, metealurgie etc.;

Compusii azotului care prvin de la vehicule;

Poluantii minerali;

Pulberile;

Substante radioactive;

Praful bacterian;

Undele mecanice - trepidatii, sunete,vibratii ultrasonore etc.

Poluarea apei este modificarea acesteia peste o limita admisibila stabilita de: ploi acide, petrol, pesticidele, ingrasamintele, deseurile menajere si industriale, substantele radioactive, apele reziduale etc.

Poluarea solului este rezultatul actiunilor care produc degradarea fizica, chimica, biologica a acestuia, afectand fertilitatea si capacitatea sa bioproductiva. Cauzele care duc la degradarea solului sunt: folosirea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice in agricultura, cultivarea si pasunatul excesiv, depozitarea deseurilor nucleare, menajere, de la crescatoriile de animale sau a rezidurilor solide de la exploatarile miniere etc.

Impactul proceselor tehnologice asupra mediului inconjurator il reprezinta "poluarea". Acest impact este distructiv, toxic si chiar mortal. De aceea, terbuie sa se respecte normele legale de protectie a mediului.

Masurile de protectie a mediului sunt pentru:

combaterea poluarii aerului: imbunatatirea tehnologiilor,dispersarea poluantilor la mare inaltime, amplasarea industriilor poluante departe de orase, cresterea zonelor verzi etc.

ameliorarea smogului: construirea de vehicule mai putin poluante, imbunatatirea calitatii carburantilor.

Ameliaorarea efectului de sera: oprirea defrisarilor

Ameliorarea stratului de ozon: eliminarea totala a freoanelor

Curatarea apei: folosirea statiilor de epurare, constructia unor baraje, diguri sau bazine speciale de colectare a deseurilor si reziduurilor

Combaterea poluarii solului: plantarea arborilor, construirea unor zone de depozitare a gunoaielor, folosirea juducioasa a substantelor chmice etc.

Scopul masurilor de ameliaorare il reprezinta protejarea florei si a faunei, in mod deosebit a speciilor rare sau cele pe cale de disparitie. Experientele nucleare, chmice, biologice, facute in atmosfera, in mari si oceane, deasupra solului si in subteran, produc distugerea planetei. Problemele protectiei mediului sunt in atentia a numeroase organizatii internationale ca de exemplu:

FAO (organizatia pentru alimaentatie si cultura)

OMS (organizatia mondiala a sanatatii)

OMI (organizatia maritime internationala)

AIEA (agentia internationala a energiei atomice)