UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune

PRAGUL RENTABILITǍTII IN ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITǍTII FIRMEI CU APLICATIE LA S.C SILNIMOB S.R.L.

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE PRIVIND PRAGUL DE RENTABILITATE SI EFICIENTA ECONOMICA

Analiza pragului de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate are la baza datele din contul de rezultate si structura cheltuielilor de exploatare in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, in functie de modul de evolutie in raport cu cifra de afaceri.

Cheltuielile variabile sunt direct proportionale cu cifra de afaceri (cheltuieli cu materiile prime, materialele, combustibilul, energia si apa folosite pentru productie, cheltuielile cu salariile personalului direct productiv, etc.)

Cheltuielile fixe sunt independente de variatia cifrei de afaceri, ele existand chiar si atunci cand cifra de afaceri este egala cu zero (cheltuielilele cu intretinerea, incalzitul si iluminatul unitatii de productie, cheltuielile cu salariile personalului administrativ, cu amortizarea imobilizarilor, etc).

Aceasta delimitare a cheltuielilor este valabila doar pe termen scurt, pentru ca pe termen lung toate cheltuielile sunt variabile.

Pragul de rentabilitate al explotarii, numit si punct critic sau punct mort, reprezinta acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul exploatarii este nul.

El evidentiaza nivelul minim de activitate pe care firma trebuie sa-l desfasoare pentru a nu lucra in pierdere. Peste acest nivel, rezultatul exploatarii devine pozitiv, activitatea de baza a intreprinderii fiind rentabila.

Pragul de rentabilitate se poate determina in unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a firmei.

Vom prezenta in continuare modul de calcul al pragului de rentabilitate in unitatii valorice.

Se vor folosi urmatoarele notatii:

CA = cifra de afaceri;

CV = cheltuieli variabile;

CF = cheltuieli fixe;

RE = rezultatul exploatarii, unde RE = CA-CV-CF;

MCV = marja asupra cheltuielilor variabile,

Unde MCV = CA -CV;

MCV% = marja procentuala asupra cheltuielilor variabile (ea este constanta, indiferent de modificarile cifrei de afaceri, datorita relatiei de proportionalitate directa ce exista intre CA si CV).

MCV% = =

Determinarea cifrei de afaceri aferente pragului de rentabilitate (CA ) se face pornind de la urmatoarea relatie:

RE = 0

CA - CV - CF = 0

CA - CV = CF

Ultima relatie se imparte la CA , rezultand urmatoarele:

=

MCV% =

Modele de determinare a pragului de rentabilitate

Eficienta economica reprezinta o stare a activitatii economice determinata de un anumit consum de resurse pentru obtinerea unui anumit bun economic, intr-un timp dat, cand o productie suplimentara dintr-un anumit bun, in conditiile unor resurse limitate, nu se poate obtine decat daca se reduce productia unui alt bun economic[1]. Prin urmare, este imposibil sa se mareasca volumul productiei unui bun, fara a se micsora cantitatea produsa din alt bun.

Aceasta regula este valabila pentru toate activitatile care presupun alocarea si utilizarea resurselor pentru a produce bunuri economice, ca si pentru distribuirea lor in timp si spatiu.

Caracteristica eficienta economica apare atunci cand bunurile sunt necesare societatii, cand sunt cerute pe piata, altfel, consumul resurselor se considera o risipa. Activitatea de producere a bunurilor utilizand resurse economice este considerata eficienta, daca bunurile se obtin la cel mai redus cost de productie, iar activitatea de distribuire a bunurilor catre consumatori este considerata eficienta, daca se ating cerintele si exigentele de satisfactie a consumatorilor la pretul pietei. Prin urmare,dimensiunea eficientei economice a unei activitati de productie este determinata de comportamentul producatorului si de piata, care aseaza pretul de vanzare in raport cu costurile de productie si vanzare.

Eficienta economica caracterizeaza activitatea economica atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ:

- din punct de vedere cantitativ, rezultatele economico-financiare sunt exprimate in functie de consumul de munca sau de factorii potentiali productivi.

- din punct de vedere calitativ, eficienta economica reflecta gradul de valorificare al resurselor materiale precum si gradul de satisfacere al nevoilor sociale si individuale la un moment dat, corespunzator nivelului de dezvoltare al factorilor de productie si caracterului relatiilor de productie.

Definita in sensul cel mai larg, ca raport intre efectele obtinute si eforturile depuse pentru

desfasurarea unei activitati, eficienta este surprinsa la nivelul firmei sub diferite laturi, intr-un sistem de indicatori cum ar fi: productivitatea, rentabilitatea, calitatea produselor, profitul, cheltuielile totale.

Rentabilitatea constituie una dintre formele de exprimare a eficientei economice si anume o forma sintetica realizata cu ajutorul categoriilor valorice.

Marimea rentabilitatii depinde de o serie de factori directi sau indirecti. Dintre factorii directi o importanta deosebita prezinta nivelul preturilor bunurilor vandute de agentii economici si nivelul costurilor acestora. Cu cat nivelul preturilor bunurilor economice vandute este mai mare iar costul lor de productie este mai mic, cu atat rentabilitatea este mai mare. Marimea rentabilitatii relative (rata rentabilitatii) depinde de marimea capitalului utilizat si de viteza de rotatie a acestuia. Cu cat capitalul utilizat pentru obtinerea unui anumit volum de productie este mai mic si cu cat viteza de rotatie a acestuia este mai mare, cu atat este mai ridicata rata rentabilitatii.

Profitul in economia de piata constituie ratiunea de a fi a unei firme. El se dimensioneaza in jocul preturilor, ca urmare a raportului cerere - oferta si al costurilor, care reflecta modul de gospodarire a resurselor consumate. Cererea solvabila a consumurilor influenteaza oferta si, prin mecanismul rentabilitatii, orienteaza plasarea capitalurilor si deci productia.

Pentru caracterizarea rentabilitatii trebuie tinut cont de:

a) contul de profit si pierdere - sursa de informatii pentru determinarea rezultatelor intreprinderii;

b) analiza indicatorilor partiali ai rentabilitatii;

c) analiza cifrei de afaceri;

d) analiza complexa a rezultatului exploatarii;

e) capacitatea de autofinantare si autofinantarea (continut si rol in analiza rezultatelor intreprinderii);

f) analiza rentabilitatii prin metoda ratelor;

Contul de profit si pierdere - sursa de informatii pentru determinarea rezultatelor intreprinderii, sau documentul contabil de sinteza care "masoara performantele activitatii unei intreprinderi este contul de profit si pierdere sau contul de rezultate"[2].

Contul de profit si pierdere cuprinde :

toate veniturile generate de activitate a intreprinderii pe parcursul exercitiului ;

toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiasi perioade.

Veniturile corespund resurselor obtinute prin realizarea operatiunilor industriale, comerciale, financiare, exceptionale, iar cheltuielile corespund resurselor consumate cu ocazia acestor operatiuni.

In consecinta, compensarea veniturilor obtinute cu cheltuielile efectuate permite obtinerea unui rezultat global de tipul: rezultat = venituri - cheltuieli;

Ø      Contul de profit si pierdere prezinta un interes dublu:

permite determinarea unui rezultat global si formularea unei aprecieri de ansamblu asupra performantelor economico - financiare ale perioadei;

permite recapitularea exhausiva a elementelor de venituri si cheltuieli care au contribuit la realizarea lui si identificarea factorilor favorabili sau nefavorabili care l-au influentat . Astfel scaderea rezultatului exercitiului poate fi generata de cresterea necontrolata a costului de achiziti a unor materii prime, de indatorarea excesiva si cresterea cheltuielilor financiare, de scaderea ritmului vanzarilor.

Contul de profit si pierdere permite calcularea urmatorilor indicatori absoluti ai rentabilitatii, prezentati in figura 1.

INDICATORI DE RENTABILITATE

 

 

Fig.1. Indicatori de rentabilitate absoluta

Rezultatul brut al exploatǎrii (RBE) acesta este primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie de rentabilitate. Acest indicator evidentiaza performantele economice ale unei firme, pe plan industrial si/sau comercial.

Marimea sa este independenta de politica de amortizare financiara si fiscala.

Ø      Rezultatul brut al exploatarii acopera mai multe nevoi de finantare:

renumerarea capitalurilor investite;

amortizarea echipamentului tehnic;

plata impozitului pe profit.

Rezultatul brut al exploatarii si ratele acestuia au fost calculate cu formula:

RBE = Rezultatul din exploatare + Amortizari si provizioane + Alte cheltuieli de exploatare - Venituri din provizioane privind exploatarea - Alte venituri din exploatare

Ø      Rezultatul brut al exploatarii are urmatoarele rate :

a) Rata marjei brute a exploatarii R :

R = * 100; unde CA = cifra de afaceri;

b) Rata amortizarii R :

R = * 100; unde A = cheltuieli cu amortizarea;

c) Rata cheltuielilor financiare cu dobanzile R :

R = *100; unde C = cheltuieli cu dobanzile;

d) Rata dividendelor R :

R = * 100; unde D = dividende;

e) Rata impozitului pe profit R :

R = * 100; unde I = impozitul pe profit;

Analiza rezultatului din exploatare (RE)

Reprezinta rezultatul degajat din activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Acest sold constituie primul element de masura a rentabilitatii economice, independent de politica financiara a intreprinderii si incidenta elementelor exceptionale.

Modelul de calcul este prezentat in formula:

RE = NS* ;

unde: NS - numar salariati; Nsop/NS - ponderea persoanelor operative; FF - fonduri fixe; DT - datorii totale; FF/NSop - grad de inzestrare tehnica a personalului operativ; DT/FF - eficienta utilizarii fondurilor fixe; CA/DT - grad de realizare; RE/CA - rentabilitate comerciala .

Rezultatul curent ( RC) rezultatul curent este rezultatul exploatarii corelat cu veniturile si cheltuielile financiare.

Rezultatul exceptional (RX) - reprezinta diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile corespunzatoare.

Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (REI) - se stabileste prin insumarea rezultatului curent cu cel exceptional.

Rezultatul net (Rnet) - reprezinta diferenta dintre rezultatul exercitiului inaintea impozitarii si impozitul pe profit.

Indicatorii prezentati constituie un instrument util si eficace al analizei financiare pentru

caracterizarea generala a politicii comerciale, de investitii si financiare a intreprinderii, respectiv a rezultatelor economico-financiare.

Analiza cifrei de afaceri (CA)

Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin drepturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.

Modelul cifrei de afaceri dupa care se face analiza este prezentat in formula :

CA = NS* ;

unde: NS - numar salariati; FF - fonduri fixe; DT - datorii totale; FF/NS - grad de inzestrare tehnica a personalului; DT/FF - eficienta utilizarii fondurilor fixe; CA/DT - grad de realizare.

Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si obtinerea de profit, ceea ce reflecta validarea de catre piata a activitatii.

Instrumente si tehnici de analiza a rentabilitatii

Varietatea indicatorilor implicati in calculul rentabilitatii, face posibila determinarea unui numar practic nelimitat de rate ale rentabilitatii. Esential pentru analiza financiara este constituirea unui sistem de rate care prin structura si continut sa reprezinte un instrument de lucru util, operational si performant, pentru luarea deciziilor.

Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinantare este reprezentata de resursele generale ale firmei in cadrul operatiilor de gestiune, pe parcursul exercitiului contabil. Asa cum o indica si denumirea sa, CAF determina posibilitatile de autofinantare ale activitatii desfasurate. Altfel spus capacitatea de autofinantare reprezinta puterea de a degaja resurse din interiorul organizatiei, din propria activitate, adica de a avea flux de numerar. In continuare formula:.

Capacitatea de autofinantare = Rezultatul net al exercitiului + Cheltuieli cu

amortizari si provizioane din exploatare - Venituri din provizioane de exploatare + Cheltuieli cu amortizari si provizioane financiare - Venituri din provizioane financiare + Cheltuieli cu amortizari si provizioane exceptionale - Venituri din provizioane exceptionale + Valoarea contabila a activelor cedate - Venituri din cesiuni de active;

Capacitatea de autofinantare arata surplusul de flux de numerar degajat din exploatare sau activitatea operationala a organizatiei pe parcursul unei perioade de timp, de regula, exercitiul

financiar. Capacitatea de autofinantare nu este suficienta pentru satisfacerea nevoilor organizatiei, fiind necesare fonduri financiare externe (capital nou investit, credite, imprumuturi).

Cu cat CAF este mai importanta, cu atat posibilitatile financiare ale firmei sunt mai mari, caci ea permite finantarea investitiilor noi, rambursarea imprumuturilor contractate deja facand totodata potentialul de indatorare.

Capacitatea de autofinantare apare ca un surplus net global, determinandu-se acest indicator dupa deducerea impozitului pe profit, tinand seama de toate laturile activitatii intreprinderii (exploatare, financiara, exceptionala).

Autofinantarea

O intreprindere trebuie in cursul existentei sale:

- sa achizitioneze imobilizari in scopul de a dezvolta capacitatea sa de productie

- sa acopere deprecierea probabila a stocurilor si a creantelor

- sa creasca fondul sau de rulment in masura in care cresterea cifre de afaceri induce o crestere a nevoii in fond de rulment.

Autofinantarea contribuie la consolidarea structurii financiare a intreprinderii si cresterea libertatii de actiune a acesteia. Formula dupa care se calculeaza acest indicator este:

Autofinantarea exercitiului = CAF - Dividende distribuite

In analiza economica pe langa evolutia autofinantarii in marime absoluta se urmaresc si

ratele autofinantarii, si anume:

a) Rata autofinantarii imobilizarilor corporale (Ri) ;

Ri = ;

b) Rata imobilizarilor corporale si necorporale (R ) ;

R =

Ratele rentabilitǎtii

Ratele de rentabilitate se construiesc de maniera generala prin raportarea unui indicator

de rezultat fie la un flux de activitate, fie la un stoc.

Mai jos sunt prezentate modelele de calcul pe care o sa le folosesc.

Ø      Cele mai frecvent intalnite rate de rentabilitate sunt:

Rata rentabilitǎtii economice (Rec)

Rata rentabilitatii economice[13] este definita ca raport intre rezultatul exercitiului inainte de

deducerea sarcinilor financiare (respectiv dobanzi si impozite) si capitalul permanent al firmei. Se calculeaza cu ajutorul formulei:

Rec [14]= *100; Rec = ;

unde

FF = mijloace fixe; RE = rezultatul exploatarii; Aimob = active imobilizate;

AT = active totale; FF/Aimob = factor de structura; CA = cifra de afaceri;

CA/FF = eficienta utilizarii mijloacelor fixe; Acirc. = active circulante;

CA/Acirc. = rata de rotatie a activelor circulante; Rc = rentabilitate comerciala;

Rata rentabilitatii financiare (Rf

Rata rentabilitatii financiare se exprima[15] ca raport intre rezultatul din exploatare si capitalul propriu.

Intr-un sistem concurential, o intreprindere trebuie sa se dezvolte, sa investeasca, iar aceasta investitie trebuie finantata. Deseori finantarea presupune si utilizarea capitalului propriu prin contributia actionarilor existenti. Tendinta spre investitii este conditionata de renumerarea convenabila a capitalului propriu. Daca rata de renumerare este ridicata, actionarii accepta sa lase o cota parte din profitul lor la dispozitia intreprinderii, asigurand astfel mijloacele de crestere. Urmatoarea formula ne prezinta metoda de calculul a ratei rentabilitatii financiare.

Rf = Rf = * * *100;

unde ; RE = rezultatul exploatarii; Kpr. = capitalul propriu; D = datorii; At = active totale;

Rata rentabilitǎtii comerciale (Rc)

Este frecvent utilizata in practica economica. Rata amintita reprezinta raportul dintre profitul

aferent cifrei de afaceri si cifra exprimata in preturi de vanzare.

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta relativa a activitatii de aprovizionare, stocare si desfacere si este dependenta de eficacitatea retelei de distributie si comercializare si de politica de preturi aplicata de firma in perioada analizata. In continuare prezint formula, dupa care am efectuat calculele acestei rate.

Rc *100; Rc = ;

unde :

RE = rezultatul exploatarii; CA = cifra de afaceri;

gi = structura desfacerilor pe sectoare de activitate, grupe de marfuri;

rci = ratele individuale ale rentabilitatii comerciale ;

Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rrc)

Se stabileste ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a firmei si costul productiei vandute.

Rrc = *100; unde: ChT = cheltuieli totale;

RE = rezultatul exploatarii;

Rrc = *100; unde: Nm = nivelul cheltuielilor materiale;

Ns = nivelul cheltuielilor salariale.

1.2.1. Pragul de rentabilitate (Prg) pe firma

Pragul de rentabilitate este acea dimensiune a activitatii firmei in care veniturile din vanzarea bunurilor, lucrarilor, serviciilor sunt egale cu cheluielile (variabile, fixe, totale), profitul fiind zero.

Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila activitatii practice, intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare a acesteia.

Analiza rentabilitatii la nivel de firmǎ

Pentru a judeca situatia unei intreprinderi vis-a-vis de punctul sau mort, trebuie sa se ia in considerare:

- valoarea si stabilitatea cifrei de afaceri;

- costul vanzarilor si structura costurilor de productie;

- pozitia intreprinderii in raport cu punctul sau mort;

Cifra de afaceri critica (CAcr)

Determinarea punctului mort al cifrei de afaceri prezinta numeroase interese pentru analistul financiar. Astfel o rata de crestere ridicata a rezultatului trebuie sa fie interpretata cu prudenta, deoarece nu intotdeauna este un semn favorabil, traducand de exemplu, intoarcerea la prosperitate a intreprinderii. O rata de crestere ridicata a rezultatului poate releva ca intreprinderea este apropiata de punctul mort al cifrei de afaceri. Ea se gaseste deci intr-o situatie caracterizata prin fragilitate si volatilitate a rezultatelor sale, ce pot antrena vulnerabilitatea intreprinderii. Formula prezinta modelul dupa care se efectueaza calculul.

Cacr = ;

unde : Cf = suma cheltuielilor fixe la nivel de firma; Cv = cheltuielile variabile;

Prag de rentabilitate (P )

Pragul de rentabilitate este o masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile activitatii sale si deci o modalitate de masurare a riscului. Modelul dupa care se efectueaza calculul este prezentat in formula:                   

P = (CAcr*T)/CA;

unde: CAcrt. = cifra de afaceri critica; T = perioada de timp;

Interval de siguranta (Is)

Cunoasterea intervalului de siguranta este utila activitatii practice, intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare a acesteia. Prezint in continuare formula pentru calculul pragului de rentabilitate.

Is = (1-CAcr/CA)*100;

unde: Is = interval de siguranta;

1.2.2. Pragul de rentabilitate pe produs

Aprofundarea analizei rentabilitatii are ca o directie principala analiza rentabilitatii pe produs.

Aplicarea tehnicii de determinare a pragului de rentabilitate intr-o intreprindere prezinta numeroase dificultati. Daca intreprinderea poseda numer oase produse sau activitati, trebuie realizata o analiza pentru fiecare produs sau activitate. Se presupune ca pretul si costul variabil pe unitate raman constante. Tehnica se bazeaza pe utilizarea unui model liniar[21]. In caz de crestere a volumului vanzarilor si al productiei, exista mari sanse ca pretul si costul variabil sa fie modificate. Analiza este realizata pornind de la date istorice [conf. anexei 1] si se efectueaza cu ajutorul formulelor de calcul numarul:

vanzari totale = pret suport * cantitate vanduta;

cost variabil pe unitatea de produs = cost variabil total / numar bucati;

contributia pe produs = pret unitar pe produs - cost variabil pe produs;

contributia totala = vanzari - cost variabil;

prag de rentabilitate = costuri fixe / (pret unitar - cost unitar variabil);

prag rentabilitate valoric = numar bucati * prag rentabilitate

Avantajele analizei rentabilitǎtii pe baza punctului critic

Analiza pragului de rentabilitate pe baza punctului critic are urmatoarele avantaje:

Ø      stabileste dimensiunea productiei pentru care activitatea firmei devine profitabila;

Ø      permite elaborarea de ipoteze si efectuarea de simulari privind evolutia profitului;

Ø      reprezinta un instrument care ajuta la luarea deciziilor privind investitiile pentru produse noi, modernizare, dezvoltare a intreprinderii;

Ø      serveste la explicitarea modificarii rezultatului exploatarii;

Ø      arata gradul de utilizare a capacitatii de productie in corelatie cu punctul critic, pentru un anumit profit;

Ø      indica intervalul de timp (de siguranta) in care firma isi poate recupera cheltuielile efectuate;

Ø      face o corelatie intre dinamica productiei si cea a costurilor, grupate pe cheltuieli variabile si fixe;

Ø      realizarea unui anumit grad de dependenta intre curba profitului si o serie de alte curbe, cum sunt: productia, cererea, fondul de rulment, posibilitatea corelarii profitului cu variatia cererii si a celorlalte curbe mentionate anterior;

1.2.3. Pragul de rentabilitate in viziunea contabilitatii de gestiune

Purtatorii de costuri in calitate de elemente esentiale de referinta ale calculatiei sunt rezultatele concrete ale proceselor economice, respectiv intreaga productie fizica sau o parte a ei, intregul volum de lucrari sau o parte a acestora.

Purtator de cost poate fi:

unitate de rezultat final al activitatii entitatii patrimoniale (un bun economic);

unitate de rezultat intermediar;

parte omogena a activitatii entitatii patrimoniale (o comanda, o serie, un lot );

Obiectivele contabilitǎtii de gestiune si calculatiei costurilor sunt:

- culegerea, prelucrarea, furnizarea informatiilor analitice privind: costurile, preturile, rentabilitatea;

- analiza costurilor si furnizarea de concluzii:evolutia lor in timp, raportul dintre costurile realizate si costurile previzionate;

- fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bugetelor de costuri;

- inregistrarea analitica a costurilor astfel incat sa permita: usurinta deciziilor in domeniul comercial si managerial, controlul patrimonial;

Metode de calculatie a costurilor

Costul reprezinta platile facute de entitatile patrimoniale pentru resursele utilizate si valoarea implicita a bunurilor economice pe care entitatea le livreaza in scopul obtinerii unui anumit rezultat economic.

Am ales pentru calculatia costurilor metoda "pe comenzi", deoarece continutul acesteia este determinat de particularitatile tehnicii, tehnologiei si organizarii productiei individuale si de serie, unde produsul finit se obtine prin asamblarea partilor sale componente, confectionate, fie mai inainte, fie simultan si paralel, in diferite ateliere, sectii sau alte verigi tehnico-productive ale intreprinderii.

In general, comanda este "definita"ca o "cerere ferma prin care o intreprindere o institutie sau o persoana fizica solicita livrarea unui anumit produs, executarea unei lucrari sau prestarea unui serviciu". In comanda se specifica denumirea produsului, lucrarii sau serviciului, calitatea, modalitatile de plata, termenele de livrare, conditiile de expediere si de receptie

Continutul general al comenzilor de calculatie poate sa-l constituie unul din urmatoarele elemente: un produs, o lucrare, un serviciu sau o serie, un lot, o partida, o grupa de produse comandate sau cerute prin contractul de livrare, adica diferiti purtatori de cheltuieli sau purtatori de costuri.

Pentru inregistrarea si calculatia costurilor de productie am executat urmatoarele lucrari:

Ø      deschiderea de conturi analitice, pe fiecare obiect de calculatie, in care se inregistreaza, pe masura efectuarii lor cheltuielile directe privind activitatea de baza, cu ajutorul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" si cele privind productia auxiliara, cu ajutorul contului 922 "Cheltuielile activitatii auxiliare";

Ø      deschiderea de conturi analitice de cheltuieli indirecte pentru fiecare sectie de productie care genereaza cheltuieli comune mai multora, in cadrul contului sintetic 923 "Cheltuieli indirecte de productie" cu ajutorul caruia se realizeaza colectarea cheltuielilor indirecte ale sectiilor principale de productie, precum si repartizarea acestora;

Ø      reflectarea distincta a cheltuielilor generale de administratie care sunt comune tuturor obiectelor de calculatie, folosind in acest scop contul 924 "Cheltuieli generale de administratie", al carui rulaj debitor se repartizeaza dupa criterii stabilite asupra tuturor obiectelor de calculatie;

Ø      repartizarea cheltuielilor indirecte de productie asupra obiectelor de calculatie care le-a ocazionat precum si a cheltuielilor generale de administratie, asupra obiectelor de calculatie din cadrul societatii;

Ø      determinarea costului efectiv al activitatii auxiliare si decontarea in functie de aceasta a lucrarilor executate si serviciilor prestate;

Ø      stabilirea productiei obtinute in cursul perioadei de gestiune si calculul costului efectiv pe unitate de produs, prin raportarea totalului cheltuielilor reflectate in conturile analitice pe obiecte de calculatie, la numarul de unitati fizice care exprima productia obtinuta;

Ø      deschiderea de conturi analitice in cadrul conturilor 931 "Costul productiei obtinute", 902 "Decontari interne privind productia obtinuta", 933 "Costul productiei in curs de executie", pe aceleasi obiecte de calculatie din cadrul contului 921 in vederea inregistrarii pe parcursul perioadei de gestiune a productiei obtinute la cost de inregistrare, in vederea decontarii costului respectiv, precum si stabilirea si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei finite si inregistrarii costului efectiv al productiei in curs de executie.

CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE LA S.C. SILNIMOB S.R.L.

2.1. Prezentarea enitatii SC SILNMOB SRL

In anul 2006 a luat fiinta in minicipiul Pitesti, societatea comerciala S.C. SILNIMOB S.R.L., avand ca profil fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii. Potrivit legislatiei in vigoare, societatea comerciala Silnimob S.R.L., este o societate cu raspundere limitata, in care asociatii raspund numai in limitele partilor lor sociale.

Datele de identificare ale firmei

Denumirea: S.C." SILNIMOB" S.R.L.

Sediul: Loc.Pitesti, str.Mihai Viteazu, nr.9, Jud.Arges;

Prefix: 0268, Tel.: 367175, Fax: 367552;

Cod unic de inregistrare fiscala: RO15001071;

Numarul de inregistrare si locul de inregistrare la Registrul Comertului: J08/1507/2006;

Registrul Agricol sau autoritati similare pentru nerezidenti;

Capitalul Social: 5200 RON. Privat; 0% capital strain;

Structura actionariatului este prezentata in tabelul 1:

Tabelul 1

In momentul in care se face analiza, situatia principalilor indicatori de performanta ai firmei sunt reprezentati in tabelul 2.

Tabelul 2

.2. Analiza pragului de rentabilitate de rentabilitate pe ansamblul entitatii si pe produs

Analiza pragului de rentabilitate este utila in faza de investire, in intocmirea planurilor de afaceri sau in activitatea de diagnosticare.

2.2.1. Calculul pragului de rentabilitate pe firmǎ

Pentru o productie eterogena, respective la nivelul unei productii diversificate, pragul de rentabilitate se masoara pe baza unor indicatori exprimati in unitati valorice regasiti in cadrul tabelului 3

Tabelul 3

ANUL

CAcrt .= = 5.639,70 RON;

Prg = = 155 zile;

Is.= (1- )*100 = (1- )*100 = (1-0,42)*100 = 0,58*100 = 58%;

Ø      In anul 2006 pragul de rentabilitate a fost realizat la inceputul lunii iunie depasindu-se

astfel cifra de afaceri critica de 5.639,70 RON.

Ø      Aceasta valoare ridicata a cifrei de afaceri critica cat si un prag de rentabilitate scazut se

datoreaza faptului ca anul 2006 este anul constituirii societatii, an in care firma se afla intr-o perioada de "boom", deoarece patrunde pe un segment de piata in care se inregistreaza o cerere destul de mare de astfel de produse. Un motiv il constituie faptul ca produsele societatii sunt de buna calitate si au si un pret accesibil, ceea ce determina si o incercare de patrundere pe piata externa.

Ø      Nivelul de rentabilitate realizat de firma asigura un interval de siguranta suficient pentru

a putea face fata influentelor nefavorabile exercitate din exterior asupra mecanismului de functionare a acesteia. In acest caz perturbarile din mediu economic, precum si cresterea preturilor la utilitati, la materiile prime si materiale, cresterea salariilor personalului, inflatia, nu vor avea efecte negative asupra bunastarii firmei, deoarece intervalul de siguranta are o valoare ridicata de 58%, in timp ce intervalul de siguranta minim se situeaza in jurul valorii de 23%.

ANUL

CAcrt. = = 175.192,60 RON;

Prg = = 192 zile;

Is.= (1- )*100 = (1- )*100 = (1-0,53)*100 = 0,47*100 = 47%;

Ø      In anul 2007, pragul de rentabilitate creste realizandu-se la mijlocul lunii iulie, motivul

fiind patrunderea produselor societatii pe piata externa cat si a cresterii numarului comenzilor. Aceasta se poate vedea in valoarea ridicata a cifrei de afaceri, implicit in veniturile din vanzarea marfurilor, ceea ce se va reflecta si in marimea profitului.

Ø      Pentru acest an, am constatat ca firma a inregistrat o crestere mare a cifrei de

afaceri, aceasta ajungand la o valoare de 332.287,40 RON, ceea ce a determinat o valoare a cifrei de afaceri critica de 175.192,60 RON.

Ø      Nivelul de rentabilitate realizat de intreprindere asigura un interval de siguranta

suficient dar in scadere fata de anul 2006 deoarece nivelul pragului de rentabilitate creste. Valoarea intervalului de siguranta ajunge in 2007 la 47%, situandu-se, totusi, peste nivelul minim. Scaderea intervalului de siguranta in acest an cu 11 puncte procentuale fata de anul precedent poate genera efecte nefavorabile pe termen lung.

ANUL

CAcrt. = = 626.294 RON;

Prg = = 244zile;

Is. = (1- )*100 = (1- )*100 = (1-0,67)*100 = 0,33*100 = 33%;

Ø      Pragul de rentabilitate creste in 2008 fata de 2007 si se atinge la inceputul lunii august

motivul principal constituindu-l cresterea numarului comenzilor atat pe piata interna cat si pe piata externa, ceea ce a determinat o intarziere a livrarii comenzilor cat si inregistrarea de productie neterminata.

Ø      Anul 2008 este anul cand nivelul cifrei de afaceri inregistreaza o valoare foarte ridicata

ceea ce genereaza o valoare ridicata si pentru cifra de afaceri critica mai exact de 626.294 RON;

Ø      Intervalul de siguranta ajunge la un nivel de 33%, peste nivelul optim dar in scadere in

comparatie cu 2007 dar si raportat cu anul 2006.

Ø      Cu aceste valori ale pragului de rentabilitate dar si ale intervalului de siguranta firma ar

trebui sa se ingrijoreze si sa ia masuri in ceea ce priveste costul materiilor prime si a materialelor, preturile utilitatilor dar in primul rand ar trebui sa ia masuri in ceea ce priveste cresterea continua a inflatiei.

Ø      Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila activitatii

practice, intrucat se pot face analize corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare a acesteia.

Evolutia cifrei de afaceri critica in perioada analizata este prezentata in figura 4

SHAPE * MERGEFORMAT