LUCRARE DE LICENTA Contabilitate si informatica de gestiune - PRAGUL RENTABILITATII IN ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII FIRMEI CU APLICATIE LA S.C SILNIMOB S.R.L. referat








UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU




FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune




LUCRARE DE LICENTA




PRAGUL RENTABILITǍTII IN ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITǍTII FIRMEI CU APLICATIE LA S.C SILNIMOB S.R.L.





CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE PRIVIND PRAGUL DE RENTABILITATE SI EFICIENTA ECONOMICA

Analiza pragului de rentabilitate


Analiza pragului de rentabilitate are la baza datele din contul de rezultate si structura cheltuielilor de exploatare in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, in functie de modul de evolutie in raport cu cifra de afaceri.

Cheltuielile variabile sunt direct proportionale cu cifra de afaceri (cheltuieli cu materiile prime, materialele, combustibilul, energia si apa folosite pentru productie, cheltuielile cu salariile personalului direct productiv, etc.)

Cheltuielile fixe sunt independente de variatia cifrei de afaceri, ele existand chiar si atunci cand cifra de afaceri este egala cu zero (cheltuielilele cu intretinerea, incalzitul si iluminatul unitatii de productie, cheltuielile cu salariile personalului administrativ, cu amortizarea imobilizarilor, etc).

Aceasta delimitare a cheltuielilor este valabila doar pe termen scurt, pentru ca pe termen lung toate cheltuielile sunt variabile.

Pragul de rentabilitate al explotarii, numit si punct critic sau punct mort, reprezinta acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul exploatarii este nul.

El evidentiaza nivelul minim de activitate pe care firma trebuie sa-l desfasoare pentru a nu lucra in pierdere. Peste acest nivel, rezultatul exploatarii devine pozitiv, activitatea de baza a intreprinderii fiind rentabila.

Pragul de rentabilitate se poate determina in unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a firmei.

Vom prezenta in continuare modul de calcul al pragului de rentabilitate in unitatii valorice.

Se vor folosi urmatoarele notatii:

CA = cifra de afaceri;

CV = cheltuieli variabile;

CF = cheltuieli fixe;

RE = rezultatul exploatarii, unde RE = CA-CV-CF;

MCV = marja asupra cheltuielilor variabile,

Unde MCV = CA –CV;

MCV% = marja procentuala asupra cheltuielilor variabile (ea este constanta, indiferent de modificarile cifrei de afaceri, datorita relatiei de proportionalitate directa ce exista intre CA si CV).

MCV% = =

Determinarea cifrei de afaceri aferente pragului de rentabilitate (CA ) se face pornind de la urmatoarea relatie:

RE = 0

CA - CV – CF = 0

CA - CV = CF

Ultima relatie se imparte la CA , rezultand urmatoarele:

=

MCV% =

Modele de determinare a pragului de rentabilitate

Eficienta economica reprezinta o stare a activitatii economice determinata de un anumit consum de resurse pentru obtinerea unui anumit bun economic, intr-un timp dat, cand o productie suplimentara dintr-un anumit bun, in conditiile unor resurse limitate, nu se poate obtine decat daca se reduce productia unui alt bun economic[1]. Prin urmare, este imposibil sa se mareasca volumul productiei unui bun, fara a se micsora cantitatea produsa din alt bun.

Aceasta regula este valabila pentru toate activitatile care presupun alocarea si utilizarea resurselor pentru a produce bunuri economice, ca si pentru distribuirea lor in timp si spatiu.

Caracteristica eficienta economica apare atunci cand bunurile sunt necesare societatii, cand sunt cerute pe piata, altfel, consumul resurselor se considera o risipa. Activitatea de producere a bunurilor utilizand resurse economice este considerata eficienta, daca bunurile se obtin la cel mai redus cost de productie, iar activitatea de distribuire a bunurilor catre consumatori este considerata eficienta, daca se ating cerintele si exigentele de satisfactie a consumatorilor la pretul pietei. Prin urmare,dimensiunea eficientei economice a unei activitati de productie este determinata de comportamentul producatorului si de piata, care aseaza pretul de vanzare in raport cu costurile de productie si vanzare.

Eficienta economica caracterizeaza activitatea economica atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ:

- din punct de vedere cantitativ, rezultatele economico-financiare sunt exprimate in functie de consumul de munca sau de factorii potentiali productivi.

- din punct de vedere calitativ, eficienta economica reflecta gradul de valorificare al resurselor materiale precum si gradul de satisfacere al nevoilor sociale si individuale la un moment dat, corespunzator nivelului de dezvoltare al factorilor de productie si caracterului relatiilor de productie.

Definita in sensul cel mai larg, ca raport intre efectele obtinute si eforturile depuse pentru

desfasurarea unei activitati, eficienta este surprinsa la nivelul firmei sub diferite laturi, intr-un sistem de indicatori cum ar fi: productivitatea, rentabilitatea, calitatea produselor, profitul, cheltuielile totale.

Rentabilitatea constituie una dintre formele de exprimare a eficientei economice si anume o forma sintetica realizata cu ajutorul categoriilor valorice.

Marimea rentabilitatii depinde de o serie de factori directi sau indirecti. Dintre factorii directi o importanta deosebita prezinta nivelul preturilor bunurilor vandute de agentii economici si nivelul costurilor acestora. Cu cat nivelul preturilor bunurilor economice vandute este mai mare iar costul lor de productie este mai mic, cu atat rentabilitatea este mai mare. Marimea rentabilitatii relative (rata rentabilitatii) depinde de marimea capitalului utilizat si de viteza de rotatie a acestuia. Cu cat capitalul utilizat pentru obtinerea unui anumit volum de productie este mai mic si cu cat viteza de rotatie a acestuia este mai mare, cu atat este mai ridicata rata rentabilitatii.

Profitul in economia de piata constituie ratiunea de a fi a unei firme. El se dimensioneaza in jocul preturilor, ca urmare a raportului cerere – oferta si al costurilor, care reflecta modul de gospodarire a resurselor consumate. Cererea solvabila a consumurilor influenteaza oferta si, prin mecanismul rentabilitatii, orienteaza plasarea capitalurilor si deci productia.

Pentru caracterizarea rentabilitatii trebuie tinut cont de:

a) contul de profit si pierdere – sursa de informatii pentru determinarea rezultatelor intreprinderii;

b) analiza indicatorilor partiali ai rentabilitatii;

c) analiza cifrei de afaceri;

d) analiza complexa a rezultatului exploatarii;

e) capacitatea de autofinantare si autofinantarea (continut si rol in analiza rezultatelor intreprinderii);

f) analiza rentabilitatii prin metoda ratelor;

Contul de profit si pierdere – sursa de informatii pentru determinarea rezultatelor intreprinderii, sau documentul contabil de sinteza care “masoara performantele activitatii unei intreprinderi este contul de profit si pierdere sau contul de rezultate”[2].

Contul de profit si pierdere cuprinde :

toate veniturile generate de activitate a intreprinderii pe parcursul exercitiului ;

toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiasi perioade.

Veniturile corespund resurselor obtinute prin realizarea operatiunilor industriale, comerciale, financiare, exceptionale, iar cheltuielile corespund resurselor consumate cu ocazia acestor operatiuni.

In consecinta, compensarea veniturilor obtinute cu cheltuielile efectuate permite obtinerea unui rezultat global de tipul: rezultat = venituri - cheltuieli;

Ø      Contul de profit si pierdere prezinta un interes dublu:

permite determinarea unui rezultat global si formularea unei aprecieri de ansamblu asupra performantelor economico – financiare ale perioadei;

permite recapitularea exhausiva a elementelor de venituri si cheltuieli care au contribuit la realizarea lui si identificarea factorilor favorabili sau nefavorabili care l-au influentat . Astfel scaderea rezultatului exercitiului poate fi generata de cresterea necontrolata a costului de achiziti a unor materii prime, de indatorarea excesiva si cresterea cheltuielilor financiare, de scaderea ritmului vanzarilor.

Contul de profit si pierdere permite calcularea urmatorilor indicatori absoluti ai rentabilitatii, prezentati in figura 1.



INDICATORI DE RENTABILITATE


Rezultatul brut al exploatarii

Rezultatul exploatarii

Rezultatul exceptional

Rezultatul financiar

Rezultatul curent inaintea impozitarii

Rezultatul exercitiului

 

Autofinantarea

 






Fig.1. Indicatori de rentabilitate absoluta

Rezultatul brut al exploatǎrii (RBE) acesta este primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie de rentabilitate. Acest indicator evidentiaza performantele economice ale unei firme, pe plan industrial si/sau comercial.

Marimea sa este independenta de politica de amortizare financiara si fiscala.

Ø      Rezultatul brut al exploatarii acopera mai multe nevoi de finantare:

renumerarea capitalurilor investite;

amortizarea echipamentului tehnic;

plata impozitului pe profit.

Rezultatul brut al exploatarii si ratele acestuia au fost calculate cu formula:

RBE = Rezultatul din exploatare + Amortizari si provizioane + Alte cheltuieli de exploatare - Venituri din provizioane privind exploatarea - Alte venituri din exploatare

Ø      Rezultatul brut al exploatarii are urmatoarele rate :

a) Rata marjei brute a exploatarii R :

R = * 100; unde CA = cifra de afaceri;

b) Rata amortizarii R :

R = * 100; unde A = cheltuieli cu amortizarea;

c) Rata cheltuielilor financiare cu dobanzile R :

R = *100; unde C = cheltuieli cu dobanzile;

d) Rata dividendelor R :

R = * 100; unde D = dividende;

e) Rata impozitului pe profit R :

R = * 100; unde I = impozitul pe profit;

Analiza rezultatului din exploatare (RE)

Reprezinta rezultatul degajat din activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Acest sold constituie primul element de masura a rentabilitatii economice, independent de politica financiara a intreprinderii si incidenta elementelor exceptionale.

Modelul de calcul este prezentat in formula:

RE = NS* ;

unde: NS - numar salariati; Nsop/NS – ponderea persoanelor operative; FF – fonduri fixe; DT – datorii totale; FF/NSop - grad de inzestrare tehnica a personalului operativ; DT/FF - eficienta utilizarii fondurilor fixe; CA/DT - grad de realizare; RE/CA – rentabilitate comerciala .

Rezultatul curent ( RC) rezultatul curent este rezultatul exploatarii corelat cu veniturile si cheltuielile financiare.

Rezultatul exceptional (RX) - reprezinta diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile corespunzatoare.

Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (REI) - se stabileste prin insumarea rezultatului curent cu cel exceptional.

Rezultatul net (Rnet) - reprezinta diferenta dintre rezultatul exercitiului inaintea impozitarii si impozitul pe profit.

Indicatorii prezentati constituie un instrument util si eficace al analizei financiare pentru

caracterizarea generala a politicii comerciale, de investitii si financiare a intreprinderii, respectiv a rezultatelor economico-financiare.

Analiza cifrei de afaceri (CA)

Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin drepturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.

Modelul cifrei de afaceri dupa care se face analiza este prezentat in formula :

CA = NS* ;

unde: NS - numar salariati; FF – fonduri fixe; DT – datorii totale; FF/NS - grad de inzestrare tehnica a personalului; DT/FF - eficienta utilizarii fondurilor fixe; CA/DT - grad de realizare.

Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si obtinerea de profit, ceea ce reflecta validarea de catre piata a activitatii.


Instrumente si tehnici de analiza a rentabilitatii

Varietatea indicatorilor implicati in calculul rentabilitatii, face posibila determinarea unui numar practic nelimitat de rate ale rentabilitatii. Esential pentru analiza financiara este constituirea unui sistem de rate care prin structura si continut sa reprezinte un instrument de lucru util, operational si performant, pentru luarea deciziilor.



Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinantare este reprezentata de resursele generale ale firmei in cadrul operatiilor de gestiune, pe parcursul exercitiului contabil. Asa cum o indica si denumirea sa, CAF determina posibilitatile de autofinantare ale activitatii desfasurate. Altfel spus capacitatea de autofinantare reprezinta puterea de a degaja resurse din interiorul organizatiei, din propria activitate, adica de a avea flux de numerar. In continuare formula:.

Capacitatea de autofinantare = Rezultatul net al exercitiului + Cheltuieli cu

amortizari si provizioane din exploatare – Venituri din provizioane de exploatare + Cheltuieli cu amortizari si provizioane financiare – Venituri din provizioane financiare + Cheltuieli cu amortizari si provizioane exceptionale – Venituri din provizioane exceptionale + Valoarea contabila a activelor cedate – Venituri din cesiuni de active;

Capacitatea de autofinantare arata surplusul de flux de numerar degajat din exploatare sau activitatea operationala a organizatiei pe parcursul unei perioade de timp, de regula, exercitiul

financiar. Capacitatea de autofinantare nu este suficienta pentru satisfacerea nevoilor organizatiei, fiind necesare fonduri financiare externe (capital nou investit, credite, imprumuturi).

Cu cat CAF este mai importanta, cu atat posibilitatile financiare ale firmei sunt mai mari, caci ea permite finantarea investitiilor noi, rambursarea imprumuturilor contractate deja facand totodata potentialul de indatorare.

Capacitatea de autofinantare apare ca un surplus net global, determinandu-se acest indicator dupa deducerea impozitului pe profit, tinand seama de toate laturile activitatii intreprinderii (exploatare, financiara, exceptionala).

Autofinantarea

O intreprindere trebuie in cursul existentei sale:

- sa achizitioneze imobilizari in scopul de a dezvolta capacitatea sa de productie

- sa acopere deprecierea probabila a stocurilor si a creantelor

- sa creasca fondul sau de rulment in masura in care cresterea cifre de afaceri induce o crestere a nevoii in fond de rulment.

Autofinantarea contribuie la consolidarea structurii financiare a intreprinderii si cresterea libertatii de actiune a acesteia. Formula dupa care se calculeaza acest indicator este:

Autofinantarea exercitiului = CAF - Dividende distribuite

In analiza economica pe langa evolutia autofinantarii in marime absoluta se urmaresc si

ratele autofinantarii, si anume:

a) Rata autofinantarii imobilizarilor corporale (Ri) ;

Ri = ;

b) Rata imobilizarilor corporale si necorporale (R ) ;

R =

Ratele rentabilitǎtii


Ratele de rentabilitate se construiesc de maniera generala prin raportarea unui indicator

de rezultat fie la un flux de activitate, fie la un stoc.

Mai jos sunt prezentate modelele de calcul pe care o sa le folosesc.

Ø      Cele mai frecvent intalnite rate de rentabilitate sunt:

Rata rentabilitǎtii economice (Rec)


Rata rentabilitatii economice[13] este definita ca raport intre rezultatul exercitiului inainte de

deducerea sarcinilor financiare (respectiv dobanzi si impozite) si capitalul permanent al firmei. Se calculeaza cu ajutorul formulei:

Rec [14]= *100; Rec = ;

unde

FF = mijloace fixe; RE = rezultatul exploatarii; Aimob = active imobilizate;

AT = active totale; FF/Aimob = factor de structura; CA = cifra de afaceri;

CA/FF = eficienta utilizarii mijloacelor fixe; Acirc. = active circulante;

CA/Acirc. = rata de rotatie a activelor circulante; Rc = rentabilitate comerciala;

Rata rentabilitatii financiare (Rf

Rata rentabilitatii financiare se exprima[15] ca raport intre rezultatul din exploatare si capitalul propriu.

Intr-un sistem concurential, o intreprindere trebuie sa se dezvolte, sa investeasca, iar aceasta investitie trebuie finantata. Deseori finantarea presupune si utilizarea capitalului propriu prin contributia actionarilor existenti. Tendinta spre investitii este conditionata de renumerarea convenabila a capitalului propriu. Daca rata de renumerare este ridicata, actionarii accepta sa lase o cota parte din profitul lor la dispozitia intreprinderii, asigurand astfel mijloacele de crestere. Urmatoarea formula ne prezinta metoda de calculul a ratei rentabilitatii financiare.

Rf = Rf = * * *100;

unde ; RE = rezultatul exploatarii; Kpr. = capitalul propriu; D = datorii; At = active totale;

Rata rentabilitǎtii comerciale (Rc)

Este frecvent utilizata in practica economica. Rata amintita reprezinta raportul dintre profitul
aferent cifrei de afaceri si cifra exprimata in preturi de vanzare.

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta relativa a activitatii de aprovizionare, stocare si desfacere si este dependenta de eficacitatea retelei de distributie si comercializare si de politica de preturi aplicata de firma in perioada analizata. In continuare prezint formula, dupa care am efectuat calculele acestei rate.

Rc *100; Rc = ;

unde :

RE = rezultatul exploatarii; CA = cifra de afaceri;

gi = structura desfacerilor pe sectoare de activitate, grupe de marfuri;

rci = ratele individuale ale rentabilitatii comerciale ;

Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rrc)

Se stabileste ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a firmei si costul productiei vandute.

Rrc = *100; unde: ChT = cheltuieli totale;

RE = rezultatul exploatarii;

Rrc = *100; unde: Nm = nivelul cheltuielilor materiale;

Ns = nivelul cheltuielilor salariale.

1.2.1. Pragul de rentabilitate (Prg) pe firma



Pragul de rentabilitate este acea dimensiune a activitatii firmei in care veniturile din vanzarea bunurilor, lucrarilor, serviciilor sunt egale cu cheluielile (variabile, fixe, totale), profitul fiind zero.

Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila activitatii practice, intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare a acesteia.

Analiza rentabilitatii la nivel de firmǎ


Pentru a judeca situatia unei intreprinderi vis-a-vis de punctul sau mort, trebuie sa se ia in considerare:

- valoarea si stabilitatea cifrei de afaceri;

- costul vanzarilor si structura costurilor de productie;

- pozitia intreprinderii in raport cu punctul sau mort;

Cifra de afaceri critica (CAcr)

Determinarea punctului mort al cifrei de afaceri prezinta numeroase interese pentru analistul financiar. Astfel o rata de crestere ridicata a rezultatului trebuie sa fie interpretata cu prudenta, deoarece nu intotdeauna este un semn favorabil, traducand de exemplu, intoarcerea la prosperitate a intreprinderii. O rata de crestere ridicata a rezultatului poate releva ca intreprinderea este apropiata de punctul mort al cifrei de afaceri. Ea se gaseste deci intr-o situatie caracterizata prin fragilitate si volatilitate a rezultatelor sale, ce pot antrena vulnerabilitatea intreprinderii. Formula prezinta modelul dupa care se efectueaza calculul.

Cacr = ;

unde : Cf = suma cheltuielilor fixe la nivel de firma; Cv = cheltuielile variabile;


Prag de rentabilitate (P )

Pragul de rentabilitate este o masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile activitatii sale si deci o modalitate de masurare a riscului. Modelul dupa care se efectueaza calculul este prezentat in formula:                   

P = (CAcr*T)/CA;

unde: CAcrt. = cifra de afaceri critica; T = perioada de timp;


Interval de siguranta (Is)

Cunoasterea intervalului de siguranta este utila activitatii practice, intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare a acesteia. Prezint in continuare formula pentru calculul pragului de rentabilitate.

Is = (1-CAcr/CA)*100;

unde: Is = interval de siguranta;

1.2.2. Pragul de rentabilitate pe produs


Aprofundarea analizei rentabilitatii are ca o directie principala analiza rentabilitatii pe produs.

Aplicarea tehnicii de determinare a pragului de rentabilitate intr-o intreprindere prezinta numeroase dificultati. Daca intreprinderea poseda numer oase produse sau activitati, trebuie realizata o analiza pentru fiecare produs sau activitate. Se presupune ca pretul si costul variabil pe unitate raman constante. Tehnica se bazeaza pe utilizarea unui model liniar[21]. In caz de crestere a volumului vanzarilor si al productiei, exista mari sanse ca pretul si costul variabil sa fie modificate. Analiza este realizata pornind de la date istorice [conf. anexei 1] si se efectueaza cu ajutorul formulelor de calcul numarul:

vanzari totale = pret suport * cantitate vanduta;

cost variabil pe unitatea de produs = cost variabil total / numar bucati;

contributia pe produs = pret unitar pe produs – cost variabil pe produs;

contributia totala = vanzari – cost variabil;

prag de rentabilitate = costuri fixe / (pret unitar – cost unitar variabil);

prag rentabilitate valoric = numar bucati * prag rentabilitate

Avantajele analizei rentabilitǎtii pe baza punctului critic


Analiza pragului de rentabilitate pe baza punctului critic are urmatoarele avantaje:

Ø      stabileste dimensiunea productiei pentru care activitatea firmei devine profitabila;

Ø      permite elaborarea de ipoteze si efectuarea de simulari privind evolutia profitului;

Ø      reprezinta un instrument care ajuta la luarea deciziilor privind investitiile pentru produse noi, modernizare, dezvoltare a intreprinderii;

Ø      serveste la explicitarea modificarii rezultatului exploatarii;

Ø      arata gradul de utilizare a capacitatii de productie in corelatie cu punctul critic, pentru un anumit profit;

Ø      indica intervalul de timp (de siguranta) in care firma isi poate recupera cheltuielile efectuate;

Ø      face o corelatie intre dinamica productiei si cea a costurilor, grupate pe cheltuieli variabile si fixe;

Ø      realizarea unui anumit grad de dependenta intre curba profitului si o serie de alte curbe, cum sunt: productia, cererea, fondul de rulment, posibilitatea corelarii profitului cu variatia cererii si a celorlalte curbe mentionate anterior;



1.2.3. Pragul de rentabilitate in viziunea contabilitatii de gestiune

Purtatorii de costuri in calitate de elemente esentiale de referinta ale calculatiei sunt rezultatele concrete ale proceselor economice, respectiv intreaga productie fizica sau o parte a ei, intregul volum de lucrari sau o parte a acestora.

Purtator de cost poate fi:

unitate de rezultat final al activitatii entitatii patrimoniale (un bun economic);

unitate de rezultat intermediar;

parte omogena a activitatii entitatii patrimoniale (o comanda, o serie, un lot );

Obiectivele contabilitǎtii de gestiune si calculatiei costurilor sunt:

- culegerea, prelucrarea, furnizarea informatiilor analitice privind: costurile, preturile, rentabilitatea;

- analiza costurilor si furnizarea de concluzii:evolutia lor in timp, raportul dintre costurile realizate si costurile previzionate;

- fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bugetelor de costuri;

- inregistrarea analitica a costurilor astfel incat sa permita: usurinta deciziilor in domeniul comercial si managerial, controlul patrimonial;

Metode de calculatie a costurilor


Costul reprezinta platile facute de entitatile patrimoniale pentru resursele utilizate si valoarea implicita a bunurilor economice pe care entitatea le livreaza in scopul obtinerii unui anumit rezultat economic.

Am ales pentru calculatia costurilor metoda “pe comenzi”, deoarece continutul acesteia este determinat de particularitatile tehnicii, tehnologiei si organizarii productiei individuale si de serie, unde produsul finit se obtine prin asamblarea partilor sale componente, confectionate, fie mai inainte, fie simultan si paralel, in diferite ateliere, sectii sau alte verigi tehnico-productive ale intreprinderii.

In general, comanda este “definita”ca o “cerere ferma prin care o intreprindere o institutie sau o persoana fizica solicita livrarea unui anumit produs, executarea unei lucrari sau prestarea unui serviciu”. In comanda se specifica denumirea produsului, lucrarii sau serviciului, calitatea, modalitatile de plata, termenele de livrare, conditiile de expediere si de receptie

Continutul general al comenzilor de calculatie poate sa-l constituie unul din urmatoarele elemente: un produs, o lucrare, un serviciu sau o serie, un lot, o partida, o grupa de produse comandate sau cerute prin contractul de livrare, adica diferiti purtatori de cheltuieli sau purtatori de costuri.

Pentru inregistrarea si calculatia costurilor de productie am executat urmatoarele lucrari:

Ø      deschiderea de conturi analitice, pe fiecare obiect de calculatie, in care se inregistreaza, pe masura efectuarii lor cheltuielile directe privind activitatea de baza, cu ajutorul contului 921 „Cheltuielile activitatii de baza” si cele privind productia auxiliara, cu ajutorul contului 922 „Cheltuielile activitatii auxiliare”;

Ø      deschiderea de conturi analitice de cheltuieli indirecte pentru fiecare sectie de productie care genereaza cheltuieli comune mai multora, in cadrul contului sintetic 923 „Cheltuieli indirecte de productie” cu ajutorul caruia se realizeaza colectarea cheltuielilor indirecte ale sectiilor principale de productie, precum si repartizarea acestora;

Ø      reflectarea distincta a cheltuielilor generale de administratie care sunt comune tuturor obiectelor de calculatie, folosind in acest scop contul 924 „Cheltuieli generale de administratie”, al carui rulaj debitor se repartizeaza dupa criterii stabilite asupra tuturor obiectelor de calculatie;

Ø      repartizarea cheltuielilor indirecte de productie asupra obiectelor de calculatie care le-a ocazionat precum si a cheltuielilor generale de administratie, asupra obiectelor de calculatie din cadrul societatii;

Ø      determinarea costului efectiv al activitatii auxiliare si decontarea in functie de aceasta a lucrarilor executate si serviciilor prestate;

Ø      stabilirea productiei obtinute in cursul perioadei de gestiune si calculul costului efectiv pe unitate de produs, prin raportarea totalului cheltuielilor reflectate in conturile analitice pe obiecte de calculatie, la numarul de unitati fizice care exprima productia obtinuta;

Ø      deschiderea de conturi analitice in cadrul conturilor 931 „Costul productiei obtinute”, 902 „Decontari interne privind productia obtinuta”, 933 „Costul productiei in curs de executie”, pe aceleasi obiecte de calculatie din cadrul contului 921 in vederea inregistrarii pe parcursul perioadei de gestiune a productiei obtinute la cost de inregistrare, in vederea decontarii costului respectiv, precum si stabilirea si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei finite si inregistrarii costului efectiv al productiei in curs de executie.


CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE LA S.C. SILNIMOB S.R.L.




2.1. Prezentarea enitatii SC SILNMOB SRL


In anul 2006 a luat fiinta in minicipiul Pitesti, societatea comerciala S.C. SILNIMOB S.R.L., avand ca profil fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii. Potrivit legislatiei in vigoare, societatea comerciala Silnimob S.R.L., este o societate cu raspundere limitata, in care asociatii raspund numai in limitele partilor lor sociale.

Datele de identificare ale firmei

Denumirea: S.C.” SILNIMOB” S.R.L.

Sediul: Loc.Pitesti, str.Mihai Viteazu, nr.9, Jud.Arges;

Prefix: 0268, Tel.: 367175, Fax: 367552;

Cod unic de inregistrare fiscala: RO15001071;

Numarul de inregistrare si locul de inregistrare la Registrul Comertului: J08/1507/2006;

Registrul Agricol sau autoritati similare pentru nerezidenti;

Capitalul Social: 5200 RON. Privat; 0% capital strain;

Structura actionariatului este prezentata in tabelul 1:

Tabelul 1

ACTIONARI

U.M.

PARTICIPARE VALORICA

PROCENT

(%)

NAN NICOLAE

RON



NAN SILVIA

RON




In momentul in care se face analiza, situatia principalilor indicatori de performanta ai firmei sunt reprezentati in tabelul 2.

Tabelul 2

INDICATOR

U.M.

2006

2007

2008

Capital social

RON


5.200


Numarul salariatilor

PERS.

5

6


Cifra de afaceri

RON


332.287,40


Fond de rulment

RON


96.226.700


Necesar de fond de rulment

RON

-3.744.300

22.266.000

71.566.900

Trezoreria neta

RON


73.960.700


Lichiditate generala

RON

2,72

14,81

1,88

Solvabilitate globala

RON

2,85

23,42

6,56


.2. Analiza pragului de rentabilitate de rentabilitate pe ansamblul entitatii si pe produs

Analiza pragului de rentabilitate este utila in faza de investire, in intocmirea planurilor de afaceri sau in activitatea de diagnosticare.

2.2.1. Calculul pragului de rentabilitate pe firmǎ

Pentru o productie eterogena, respective la nivelul unei productii diversificate, pragul de rentabilitate se masoara pe baza unor indicatori exprimati in unitati valorice regasiti in cadrul tabelului 3

Tabelul 3

NR.

CRT.

INDICATOR

U.M.

2006

2007

2008

2007-

2006

2008-

2007

1.

Cifra de afaceri C.A.

RON

13.297,20





2.

Cheltuieli variabile CV

RON

87,10

10.544,60

15.174,90

10.457,50

4.630,30

3.

Cheltuieli fixe CF

RON

5.583,30

169.936,80

613.768,10

164.353,50

443.831,30


ANUL

CAcrt .= = 5.639,70 RON;

Prg = = 155 zile;

Is.= (1- )*100 = (1- )*100 = (1-0,42)*100 = 0,58*100 = 58%;


Ø      In anul 2006 pragul de rentabilitate a fost realizat la inceputul lunii iunie depasindu-se

astfel cifra de afaceri critica de 5.639,70 RON.

Ø      Aceasta valoare ridicata a cifrei de afaceri critica cat si un prag de rentabilitate scazut se

datoreaza faptului ca anul 2006 este anul constituirii societatii, an in care firma se afla intr-o perioada de „boom”, deoarece patrunde pe un segment de piata in care se inregistreaza o cerere destul de mare de astfel de produse. Un motiv il constituie faptul ca produsele societatii sunt de buna calitate si au si un pret accesibil, ceea ce determina si o incercare de patrundere pe piata externa.

Ø      Nivelul de rentabilitate realizat de firma asigura un interval de siguranta suficient pentru

a putea face fata influentelor nefavorabile exercitate din exterior asupra mecanismului de functionare a acesteia. In acest caz perturbarile din mediu economic, precum si cresterea preturilor la utilitati, la materiile prime si materiale, cresterea salariilor personalului, inflatia, nu vor avea efecte negative asupra bunastarii firmei, deoarece intervalul de siguranta are o valoare ridicata de 58%, in timp ce intervalul de siguranta minim se situeaza in jurul valorii de 23%.


ANUL

CAcrt. = = 175.192,60 RON;

Prg = = 192 zile;

Is.= (1- )*100 = (1- )*100 = (1-0,53)*100 = 0,47*100 = 47%;

Ø      In anul 2007, pragul de rentabilitate creste realizandu-se la mijlocul lunii iulie, motivul

fiind patrunderea produselor societatii pe piata externa cat si a cresterii numarului comenzilor. Aceasta se poate vedea in valoarea ridicata a cifrei de afaceri, implicit in veniturile din vanzarea marfurilor, ceea ce se va reflecta si in marimea profitului.

Ø      Pentru acest an, am constatat ca firma a inregistrat o crestere mare a cifrei de

afaceri, aceasta ajungand la o valoare de 332.287,40 RON, ceea ce a determinat o valoare a cifrei de afaceri critica de 175.192,60 RON.

Ø      Nivelul de rentabilitate realizat de intreprindere asigura un interval de siguranta

suficient dar in scadere fata de anul 2006 deoarece nivelul pragului de rentabilitate creste. Valoarea intervalului de siguranta ajunge in 2007 la 47%, situandu-se, totusi, peste nivelul minim. Scaderea intervalului de siguranta in acest an cu 11 puncte procentuale fata de anul precedent poate genera efecte nefavorabile pe termen lung.


ANUL

CAcrt. = = 626.294 RON;

Prg = = 244zile;

Is. = (1- )*100 = (1- )*100 = (1-0,67)*100 = 0,33*100 = 33%;

Ø      Pragul de rentabilitate creste in 2008 fata de 2007 si se atinge la inceputul lunii august

motivul principal constituindu-l cresterea numarului comenzilor atat pe piata interna cat si pe piata externa, ceea ce a determinat o intarziere a livrarii comenzilor cat si inregistrarea de productie neterminata.

Ø      Anul 2008 este anul cand nivelul cifrei de afaceri inregistreaza o valoare foarte ridicata

ceea ce genereaza o valoare ridicata si pentru cifra de afaceri critica mai exact de 626.294 RON;

Ø      Intervalul de siguranta ajunge la un nivel de 33%, peste nivelul optim dar in scadere in

comparatie cu 2007 dar si raportat cu anul 2006.

Ø      Cu aceste valori ale pragului de rentabilitate dar si ale intervalului de siguranta firma ar

trebui sa se ingrijoreze si sa ia masuri in ceea ce priveste costul materiilor prime si a materialelor, preturile utilitatilor dar in primul rand ar trebui sa ia masuri in ceea ce priveste cresterea continua a inflatiei.

Ø      Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila activitatii

practice, intrucat se pot face analize corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare a acesteia.

Evolutia cifrei de afaceri critica in perioada analizata este prezentata in figura 4

SHAPE * MERGEFORMAT





VALOARE RON

Evolutia cifrei de afaceri critica

Ca cr2006

Ca cr2007

Ca cr2008

Fig. 4 Evolutia cifrei de afaceri critica


Conform acestui grafic se poate remarca cresterea cifrei de afaceri critica. Aceasta era in anul 2006 de 5.639,70 RON, iar in anul 2008 a ajuns la valoarea de 626.294 RON, cresterea datorandu-se maririi productiei influentata de cresterea cererii dar mai ales modificarii suferite de cheltuielile fixe si variabile. Figura 5 prezinta evolutia pragului de rentabilitate pe cei trei ani.

SHAPE * MERGEFORMAT

Prg2006

Prg2007

Prg2008







ZILE

Evolutia pragului de rentabilitate

Prg2006

Prg2007

Prg2008

Fig. 5 Evolutia pragului de rentabilitate

Asemanator graficului evolutiei cifrei de afaceri critice, aceeasi tendinta de crestere se remarca si pentru pragul de rentabilitate care suporta modificari, in sensul de crestere a valorii sale, de la un an la altul, motivul constituindu-l cresterea costurilor. Aceasta analiza a pragului de rentabilitate este efectuata de catre firma in scopul intoducerii unor noi produse pe piata, si se poate observa ca firma are capacitatatea necesara si resursele disponibile pentru a lansa noi produse. In figura 6 se prezinta evolutia intervalului de siguranta.

SHAPE * MERGEFORMAT

Is2006

Is2007

Is2008











Evolutia intervalului de siguranta

Is2006

Is2007

Is2008

Fig. 6. Evolutia intervalului de siguranta

Scaderea intervalului de siguranta este determinat de cresterea costurilor in decursul perioadei analizate, aspect corelat cu mentinerea preturilor la un nivel concurential ceea ce a condus la cresterea cifrei de afaceri critica neregasita si in cresterea cifrei de afaceri.

Calculul pragului de rentabilitate pe produs

Pentru analiza pragului de rentabilitate pe produs am ales sa calculez pragul pentru primul semestrul din anul 2007 si 2008, deoarece anul 2006 este primul an de la infiintare iar analiza nu poate fi semnificativa.

In tabelele 7 si 8 sunt prezentate datele initiale preluate din situatiile financiare precum si calculul pragului de rentabilitate pe cele doua semestre.

In calculul cheltuielilor variabile s-a luat in considerare costul manoperei directe si costul materialelor directe.

Pentru anul 2007 la un cost fix de 1.202,17 RON/produs, inregistrandu-se o vanzare de:

suport 1 – 35 buc. cu un pret de 60 RON;

suport 2 – 50 buc. cu un pret de 43 RON;

suport 3 – 56 buc. cu un pret de 35 RON;

se va atinge punctul critic (pragul de rentabilitate).







Analiza pragului de rentabilitate pe produs la S.C. SILNIMOB S.R.L. pe sem. - I – 2007


Tabel 7

INDICATOR

U.M

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE


Suporti


Tip

1










Pret/suport


RON

60










Cantitate vanduta


RON

298










Vanzari totale


RON

17.880









Cost variabil


RON

8.075,8










Cost fix

RON











Cost variabil / produs


RON

27,10










Contrib/ produs


RON

32,90










Contrib. totala


RON

9.804,20









Prag rentabilitate



BUC.

36,54









Prag rentab.valoric

RON














Dupa primele trei luni de analiza se poate observa ca produsul suport 2 are cea mai mare cerere pe piata si inregistreaza cele mai mari vanzari. Acest lucru se datoreaza atat pretului foarte bun, cat si utilitatii acestora, fiind folositi la paturi de doua persoane, acestea fiind cele mai cautate de clienti.

Urmatorul, suport 1, atinge pragul de rentabilitate la 37 de produse. Totusi acesta nu este atat de bine vandut nefiind atat de solicitate paturile de o singura persoana, produse la care acestia se folosesc.

Produsul suport 3, desi este rentabil are o cota a vanzarilor scazuta fata de celelalte doua cu numai 154 de bucati vandute in luna martie, aceasta fiind si cea mai buna luna din primul trimestru la vanzari pentru acest produs.




Tabel 7 - Continuare

INDICATOR

U.M

APRILIE

MAI

IUNIE


Suporti


Tip











Pret/suport


RON











Cantitate vanduta


RON











Vanzari totale


RON










Cost variabil


RON











Cost fix

RON











Cost variabil / produs


RON











Contrib/produs


RON










Contrib. totala


RON










Prag rentabilitate



RON










Prag rentab. valoric

RON












Dupa cum se observa si in urmatorul trimestru se pastreaza aceleasi proportii ale vanzarilor, acestea crescand, mentinand aceleasi valori ale pragului.

Cresterea vanzarilor poate fi si din cauza influentelor favorabile pe care aceste luni le manifesta “in general” asupra cererii de utilitati casnice.

Astfel in cazul fiecarui produs se constata o crestere continua a cantitatilor vandute ridicandu-se astfel si nivelul de rentabilitate oferit de acestea, aspect ce poate fi vizualizat in cadrul tabelului 7.









Analiza pragului de rentabilitate pe produs la S.C. SILNIMOB S.R.L. pe sem. - I – 2008

INDICATOR

U.M.

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE


Suporti


Tip











Pret / suport


RON











Cantitate vanduta


RON











Vanzari totale


RON










Cost variabil


RON











Cost fix

RON











Cost variabil / produs


RON











Contrib/ produs


RON











Contrib. totala


RON










Prag rentabilitate



RON










Prag rentab. valoric

RON











In cursul anului 2008 semestrul I daca se mentine un cost fix de 3359,72 RON/produs si se

vand urmatoarele cantitati, ca in tabelul 8: Tabel 8


realizandu-se astfel urmatoarele praguri de rentabilitate:

- suport 1 - 85 buc. la un pret de 72 RON;

- suport 2 - 100 buc. la un pret de 55 RON;

- suport 3 –211 buc. la un pret de 42 RON;

pentru care se obtin in medie urmatoarele vanzari: - suport 1 - 6.100 RON;

- suport 2 – 5.500 RON;

- suport 3 – 5.400 RON;

Comparativ cu anul 2007 se constata o crestere a cantitatilor aferente pragului de rentabilitate individual si “implicit” a cifrei de afaceri critice, aspect datorat asa cum reiese si din tabelul 8 cresterii costurilor atat fixe cat si variabile aferente fiecarui produs si mentinerii preturilor la un nivel accesibil clientilor.


Tabelul 8 - Continuare

INDICATOR

U.M


APRILiE



MAI



IUNIE



Suporti


Tip

1

2









Pret / suport


RON

72

55








Cantitate vanduta


RON

716

952

344

750






Vanzaritotale


RON

51.552

52.360

14.448

54.000






Cost variabil


RON

23.091



24.360







Cost fix

RON










Costvariabil/

produs


RON

32,25

21,40

26,11

32,48







Contributia /

produs


RON

39,75

33,60

15,89

39,52






Contributia  totala


RON

28.461



29.640






Prag rentabilitate


RON

84,52

99,99

211,44

85,01






Prag rentabilitate

valoric

RON












Din datele de mai sus se constata ca anul 2008 a fost un an profitabil pentru societate deoarece au fost depasite pragurile de rentabilitate de catre fiecare produs in conditiile cresterii acestora. Totusi pe viitor firma trebuie sa-si schimbe strategia de pret si sa utilizeze cu maximum de economie resursele folosite sau sa schimbe tehnologia de lucru.

In continuare sunt prezentate evolutiile celor trei produse fabricate de societate, pentru luna iunie anul 2008, conform graficelor.

In graficul 3 este reprezentat pragul de rentabilitate pentru suport 1, anul 2008, semestrul I, luna iunie.








CF (cheltuieli fixe)

CV(cheltuieli variabile)

CT (costuri totale)

CA (cifra de afaceri)

Productie (buc)

Vanzari

(RON)

Punct de echilibru


PROFIT


PIERDERE

39

6.101

72











Fig.3. Reprezentarea grafica a punctului de echilibru pentru suportul nr.1

Pentru anul 2008 firma inregistreaza profit la toate tipurile de suporti, astfel, pentru suportul 1 daca se vand 85 de bucati si se mentine o valoare a cheltuielilor fixe de 3359,72 RON, generand o valoare a vanzarilor de 6101 RON, se remarca atingerea pragului de rentabilitate.

Observand vanzarile ridicate ale acestui produs din aceasta luna putem afirma ca pragul de rentabilitate a fost atins la inceputul lunii, destul de rapid, ceea ce justifica cererea ridicata pentru produsele companiei. In restul lunii produsul a generat profit deoarece pragul de rentabilitate a fost depasit.

Pentru produsul suport 2, pe primul semestru, luna iunie pragul de rentabilitate pe anul 2008 este reprezentat in graficul 4.











CF (chletuieli fixe)

CV(cheltuieli variabile)

CT (cheltueili totale)

CA (cifra de afaceri)

Productie (buc)

Vanzari (RON)

Punct de echilibru

PROFIT

PIERDERE

100

5.503












Fig. 4 Reprezentarea grafica a punctului de echilibru pentru suportul nr.2

Asemeni suportului 1, in cazul suportului 2 obtinandu-se 100 de bucati la o valoare a cheltuielilor fixe de 3.359,72 RON, se genereaza o valoare a vanzarilor de 5.502,75 RON, atingandu-se pragul de rentabilitate. In acest caz, valoarea profitului este in crestere pe parcursul primelor semestre din cei doi ani de analiza. Observam ca in cazul acestui suport vanzarile au crescut in anul 2008 fata de cel anterior, semnificativ, ceea ce constituie un aspect favorabil pentru managementul societatii.

Desi pragul de rentabilitate in cazul acestui produs este in crestere fata de aceeasi perioada a anului precedent, compania a reusit sa il depaseasca inregistrand astfel profit.

Analizand tabelele 7 si 8 se observa o crestere a vanzarilor pe acest suport justificata de majorarea cererii. Acest aspect a cauzat depasirea pragului de rentabilitate si “implicit” sporirea beneficiilor obtinute de companie pe baza acestui produs.

Urmatorul grafic (figura 5), reprezinta pragul de rentabilitate pentru produsul suport 3, pentru anul 2008 primul semestru, luna iunie.

SHAPE * MERGEFORMAT

CF (cheltueili fixe)

Productie (buc)

Vanzari

(RON)

Punct de echilibru

PIERDERE

211



5381

CV(cheltuieli variabile)

CT (cheltuieli totale)

CA(cifra de afaceri)

PROFIT

Fig. 5. Reprezentarea grafica a punctului de echilibru pentru suportul nr.3

Conform calculelor dar si evolutiei graficului se remarca ca pragul de rentabilitate se obtine la o productie de 211 bucati. Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, se constata in primul rand cresterea vanzarilor depasindu-se astfel pragul de rentabilitate care si in cazul acestui produs a fost in crestere.

Cifrele relativ mici ale pragului de rentabilitate ale celor trei produse indica o foarte buna gestionare a cheltuielilor. Coreland pragul de rentabilitate cu cantitatile vandute se observa un coeficient de siguranta dinamic destul de ridicat aspect ce releva stabilitatea finaciara a companiei analizate.

2.3. Analiza pragului de rentabilitate pe baza informatiilor furnizate de contabilitatea de gestiune

Dupa cum se poate observa in continutul lucrarii am efectuat o analiza doar asupra veniturilor si rentabilitatii firmei pentru a veni in ajutorul calculului pragului de rentabilitate. Am considerat necesar sa fac o trimitere si la cheltuielile generate de societate astfel evidentiindu-le in contabilitatea de gestiune dupa cum se poate remarca mai jos, deoarece incepand cu anul 2010 firmele romanesti sunt obligate sa-si tina contabilitatea de gestiune.

S.C. SILNIMOB S.R.L. executa in luna decembrie 2008, la comanda, 3 tipuri de suporti

inregistrand urmatoarele tipuri de cheltuieli:

Cheltuielile cu materii prime au fost in suma de: 467.068.509,90 RON defalcate astfel:

(comanda 1) C1 – 172.580.400,20 RON;

(comanda 2) C2 – 285.705.480,20 RON;

(comanda 3) C3 – 8.782.629,50 RON;

Cheltuielile privind piesele de schimb, in valoare de 630.759,10 RON din care :

(sectia 1) S I – 425.673 RON;

(sectia 2) S II – 205.086,10 RON;

Cheltuielile cu energia electrica in valoare de 1.380.478,80 RON sunt defalcate astfel:

(sectia 1)                     S I – 402.872 RON;

(sectia 2)                     S II – 380.023 RON;

(sectia auxiliara) S.aux -174.513,80 RON;

(sectia administrativa) S.adm. – 423.070 RON;

Pe baza recapitulatiei statelor de plata rezulta urmatoarele cheltuieli salariale:

Ø      S I – salarii directe: 2.150 RON:

C1 – 1.000 RON;

C2 – 1.150 RON;

o       salarii indirecte: 1.470 RON;

Ø      S II – salarii directe: 5.209.182,70 RON;

C1 – 2.780.025 RON;

C2 – 1.709.157,70 RON;

C3 – 700 lei RON;

o       salari indirecte: 1.650 RON;

S. aux: 1.920 RON;

Sect. adm. si de conducere: 9.888,09 RON;

Factura pentru convorbiri telefonice este in valoare de:1.280,47 RON;

Se inregistreaza cheltuielile privind (28,509%):

- C.A.S.(contributia la asigurarile de sanatate) 20.8%;

- C.A.S.S.(contributia la asigurarile sociale de sanatate) 5.2%;

- A.J.O.F.M.(contributia la fondul de somaj) 0.5%;

- Fond accidente 0.159%;

- I.T.M (comision canera de munca) 0.75%;

- C.C.I. (contributie la bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate pentru concedii si indemnizatii) 0.85%

- Fond garantare creante salariale 0.25%.


Pentru calculatia costului pe comenzi cheltuielile indirecte ale sectiilor se repartizeaza pe comenzi astfel:

Ø      la S I – cheltuielile indirecte se repartizeaza dupa salariile directe;

Ø      la S II – cheltuielile indirecte se repartizeaza dupa consumul de materii prime si

salarii directe;

- C.G.A (cheltuieli generale de administratie ) se repartizeaza dupa costurile de sectie;

- cheltuiuelile sectiei aux se repartizeaza asupra sectiilor astfel: - S I - 35%; S II - 45%;

C.G.A.- 20%;

Presupunand ca firma va avea un numar foarte mare de comenzi, motiv pentru care nu le va putea onora la termenele stabilite, va inregistra o productie neterminata:

- C1 – 23.000 RON;

- C2 – 35.000 RON;

- C3 – se determina pe baza datelor din contabilitate;

Pe baza documentelor de predare se inregistreaza o productie finita la pret prestabilit astfel:

- C1 – 210.000 RON;

- C2 – 270.000 RON;

- C3 – 8.300 RON;


1. Inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime:

% = 901 467.068,51 RON;

921.1. 01 172.580,40 RON;

921.2. 01 285.705,48 RON;

921.3. 01 8.782,63 RON;


Inregistrarea cheltuielilor cu piesele de schimb:          

% = 901 630,76 RON

923.I 024 425,67 RON;

923.II. 024 205,09 RON;


3. Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica:

= 901 1.380,48 RON;

923.I 05 402,87 RON;

923.II 05 380,02 RON;

922. 05 174,51 RON;

924.05 423 RON;

4. Inregistrarea cheltuielilor cu salariile:

% = 901 22.287,27 RON;

921 I.1. 041 1.000 RON;

921 I.2 . 041 1.150 RON;

921 II.1. 041 2.780,03 RON;

921 II.2.041 1.729,16 RON;

921 II.3 . 041 700 RON;

922. 041 1.920 RON;

923 I. 041 1.470 RON;

923 II. 041 1.650 RON;

924 041 9.888,09 RON;

Inregistrarea cheltuielilor cu telecomunicatiile:

924. 026 = 901 1.280,47 RON;

Inregistrarea cheltuielilor cu asimilatele la salarii:

% = 901 7.259,75 RON;

921 I.1. 045 325 RON;

921 I.2. 045 373,75 RON;

921 II.1. 045 903,51 RON;

921 II.2. 045 561,98 RON;

921 II.3. 045 227,50 RON;

922 045 624 RON;

923 I 045 477,75 RON;

923 II 045 536,25 RON;

924 045 3.230,02 RON;


Repartizarea cheltuielilor sectiei auxiliare asupra sectiilor de baza:

922 = 2.718,51 RON din care:

S I = 35% 951,48 RON;

S II = 45% 1.223,33 RON;

CGA= 20% 543,70 RON;

Inregistrarea cheltuielilor sectiei auxiliare:

% = 922 2.718,51 RON;

923 I 22 951,48 RON;

923 II 22 1.223,33 RON;

924.22 543,70 RON;

Repartizarea cheltuielilor sectiei I de baza asupra comenzilor:

923 S I = 3.727,77 RON;

Ø      Total salarii directe = 2.150,00 RON +

5.209,18 RON

7.359,18 RON

Calculul coeficientului de repartizare la S. I:

K = = 0,506;

Comanda 1: 0,506*(1.000 +27.80,03) = 1.912.692,70 RON;

Comanda 2: 0,506*(1.150+1.729,16) = 1456,85 RON;

Comanda 3: 0,506*700 = 358,23 RON;

11. Inregistrarea cheltuielilor directe repartizate asupra sectiilor de baza:

Ø      la sectia I: 921.1.23 = 923.I. 1.912,69 RON;

921.2.23 = 923.I 1.456,85 RON;

921.3.23 = 923 I. 358,23 RON;

Ø      la sectia II: 923 S II = 3994,69 RON;

Total cheltuieli directe = 177.588,93 RON +

289.520,36 RON

9.710,13 RON

475.819,43 RON


Calculul coeficientului de repartizare la S II:

K = = 0.0084;

Comanda 1: 0,0084*176.360,43 = 1.481,43 RON;

Comanda 2: 0,0084*288.584,64 = 2424,11 RON;

Comanda 3: 0,0084*9.482,63 = 89,15 RON;

13. Inregistrarea cheltuielilor directe repartizate asupra sectiilor de baza:

Ø      la sectia II:

921.1.23 = 923 II 1.481,43 RON;

921.2.23 = 923 II 2.424,11 RON;

921.3.23 = 923 II 89,15 RON;

14. Cost sectie:

Comanda 1: 177.588,99 + 3.394,12 = 180983,11 RON;

Comanda 2: 289.520,36 + 38.80,96 = 293401,33 RON;

Comanda 3: 9.710,13 + 447,38 = 10157,51 RON;

Total = 484.541,95 RON;

15. Calculul coeficientului de repartizare:

K = = 0,032;

Comanda 1: 0,032*180.983,11 = 57.91,46 RON;

Comanda 2: 0,032*293.401,33 = 6116,50 RON;

Comanda 3: 0,032*10.157,51 = 325,04 RON;

Total = 12.233 RON;

16. Inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de administratie asupra comenzilor:

921. 1. 24 = 924 5.791,46 RON;

921. 2. 24 = 924 6.116,50 RON;

921. 3. 24 = 924 325,04 RON;

17. Decontarea cheltuielilor aferente productiei neterminate:

902. 1 = 921. 1 163.774,51 RON;

902. 2 = 921. 2 264.517,83 RON;

902. 3 = 921. 3 8.482,55 RON;

Inregistrarea productiei neterminate:

933. 1 = 921 23.000 RON;

933. 2 = 921 35.000 RON;

933. 3 = 921 63.132,35 RON;


Inregistrarea productiei finite:

931. 1 = 902 210.000 RON;

931. 2 = 902 270.000 RON;

931. 3 = 902 8.300 RON;


Inregistrarea diferentelor de pret:

903. 1 = 902. 1 46.225,49 RON;

903. 2 = 902. 2 5.482,17 RON;

903. 3 = 902. 3 182,55 RON;


Inchiderea conturilor contabilitatii de gestiune:

901 = % 436.774,89 RON;

931 48.830 RON;

903. 1 46.225,49 RON;

903. 2 5.482,17 RON;

903. 3 182,55 RON;


2.4. Modele de analiza a aficientei economice bazate pe ratele de rentabilitate

Calculul ratelor rezultatului brut al exploatǎrii

In tabelul 9 sunt prezentate calculele ratelor rezultatului brut al exploatarii, calculate cu ajutorul formulelor din capitolul I: rezultatul brut al exploatarii; rata marjei brute a exploatarii; rata amortizarii; rata dividendelor; rata impozitului pe profit.

In anul 2006 firma nu a inregistrat impozit pe profit, dar a avut impozit pe venit in valoare de 232,20 RON.

In urma efectuarii calculelor rezultatului brut al exploatarii se constata ca acesta inregistreaza o crestere de 159.400,90 RON in 2007 fata de 2006, crestere ce s-a datorat atat sporirii rezultatului din exploatare cat si a amortizarii si a provizioanelor, in timp ce alte venituri din exploatare se reduc.

In anul 2008 rezultatul brut al exploatarii creste cu 168.252,70 RON fata de 2007 ceea evidentiaza performantele economice ale firmei pe plan comercial. O valoare ridicata a acestui indicator permite acoperirea mai multor nevoi de finantare, cum ar fi: renumerarea capitatului reinvestit, amortizarea echipamentelor si plata impozitului pe profit.

Ø      Pe baza rezultatului brut al exploatarii se pot calcula urmatoarele rate:

  • rata marjei brute a exploatarii (R ) inregistreaza o valoare de 59,76%, aceasta fiind cea mai ridicata valoare din cei trei ani de analiza, valoarea se datoreaza marimii cifrei de afaceri ridicate, a carei valoare este aproape dubla fata de valoarea rezultatului brut din exploatare; in 2007 valoarea acestei marje este de 50,36%, inregistrand o micsorare de 9,40% fata de 2006 datorita cresterii rezultatului brut al exploatarii; in 2008 aceasta marja continua sa scada si ajunge la valoarea de 35,88%;
  • rata amortizarii (R ) in anul 2006 este zero deoarece firma nu a inregistrat cheltuieli cu amortizarea iar in 2008 inregistreaza o crestere de 1,38% fata de 2007 datorita cresterii cheltuielilor cu amortizarea cu 5.111 RON in 2008 fata de 2007;

Tabelul 9

NR.

CRT

INDICATOR

U.M.

2006

2007

2008

2007/

2006

2007-2006

2008/

2007

2008-2007


Rezultatul brut al

exploatarii (RBE)

RON

7.946,20



21,06

159.400,90

2,01

168.252,70


Cifra de afaceri (CA)

RON



935.390

24,99

318.990,20

2,82

603.102,60


Rata marjei brute a expl

R =RBE/CA*










Amortizare

RON

0


5.575,10

0

464,10

12,01

5.111


Rata amortizarii

Ra=A/RBE*100










Cheltuieli cu dobanzile

Cd


RON









Rata dobanzii

Rd=Cd/RBE*100










Datorii

RON


6.969,80


1,86

3.225,50

12,40

79.479,70


Dividende

RON


80.000

0

25,81

76.900,60

0

-80.000


Rata dividendelor

R =Dd/RBE*100





123





Impozit pe profit Ip

RON

0

5.023,20


0

-5023,20

3,6

10.335,40


Rata impozitului pe

profit

R =Ip/RBE*100




0


3,00


4,58


0


3.00


1,57


1,58


Venituri din exploatare


RON

15.480



21,47

316.807,40

3,13

70.935,30


Cheltuieli din exploatare

RON



628.943

3,32

12.591,70

3,49

610.913,20


Rezultatul din exploatare


RON



412.697

15,14

141.946,80

2,72

260.708,30


Venituri financiare

RON

0

2.595,10

2.265

0

2.595,10

0,87

-330,10


Cheltuieli financiare

RON

0

182,70

0

0

182,70

0

-182,70


Rezultatul financiar (Rf)


0

2.412,40

2.265

0

2.412,40

0,94

-147,40


Rezultatul curent (RC)

RON



414.962

15,38


2,69

260.560,90


Rezultatul exceptional (Rx)

RON

0

0

0

0

0


0


Rezultatul exercitiului

inaintea impozitarii (REI)

RON



414.962

15,38

144.359,20

2,69

260.560,90


Rezultatul net (Rnet)


RON

9809,70



15,23

139.568,20

2,68

250.225,50


rata impozitului pe profit (R ) nu are nici o valoare in anul 2006 pentru ca acesta este anul constituirii societatii si firma nu inregistreaza profit, in schimb in anul 2008 atinge o valoare de 4,58%, cresterea fiind de 1,58% fata de 2007 si se datoreaza atat cresterii impozitului pe profit (marimii impozitului) cat si cresterii rezultatului brut al exploatarii;

  • rata dividendelor creste in 2007 fata de 2006 cu 9 puncte procentuale, aceasta fiind influentata de cresterea rezultatului brut al exploatarii, iar in anul 2008 firma nu distribuie dividende.

Ø      Rezultatul curent determinat pe baza rezultatului exploatarii corelat cu veniturile si cheltuielile financiare inregistreaza o crestere in 2007 fata de 2006 de 144.359,20 RON, crestere datorata valorii ridicate a rezultatului exploatarii, corelat cu veniturile financiare si valoarea cheltuielilor financiare care este redusa. In 2008 rezultatul curent atinge valoarea de 414.962 RON ceea ce inseamna ca a crescut cu 260.560,90 RON in 2008 fata de 2007 motivul fiind inexistenta cheltuielilor financiare.

Ø      Valoarea nula a rezultatului exceptional este datorata inexistentei veniturilor si a

cheltuielilor exceptionale.

Ø      Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii inregistreaza in 2007 fata de 2006 o crestere

de 144.359,20 RON, crestere ce se datoreaza sporirii rezultatului current datorita modificarii valorii rezultatului exploatarii prin cresterea veniturilor si cheltuielilor din exploatare. Valoarea acestuia se creste si in 2008 ajungand la suma de 260.560,90 RON.

Ø      Rezultatul net este intr-o continua crestere pe parcursul celor tre ani de analiza, acesta

crescand in 2007 fata de 2006 cu 139.568,20 RON, iar in anul 2008 mai creste cu 250.225,50 RON; aceste marimi fiind influentate de cresterea rezultatului exercitiului inaintea impozitarii dar mai ales de modificarile semnificative ale valorilor termenilor cu ajutorul carora s- a determinat rezultatul exercitiului inaintea impozitarii.

.4.1. Analiza rezultatului din exploatare


Analiza rezultatului din exploatare este prezentata in tabelul 3.2.unde sunt trecute datele acestei analize preluate din situatiile financiare si calculul ponderilor fondurilor fixe asupra numarului de salariati, eficienta utilizarii fondurilor fixe, gradul de realizare, ponderea persoanelor operative ca si gradul de inzestrare tehnica a personalului operativ iar in final rentabilitatea comerciala.

Tabelul 10

NR.

CRT.


INDICATOR


U.M.










2006

2008-


2008/

2007

1.

Cifra de afaceri      (CA)

RON

13.297,20

332.287,40

935.390

318990,20


603.102,60


2.

Numar de salariati (NS)

Pers.

5

6

8

1


2


3.

Numar de salariati

operativi (NSop)

Pers.

3

4

7

1


3


4.

Fonduri fixe (FF)

RON

0

5.240,10

81.480,90

5.240,10

0



5.

Datorii totale (DT)

RON

3.744,30

6.969,80


3222,50




6.

Rez. din exploatare (RE)

RON








7.

Grad de inzestrare tehnica

a personalului (FF/NS)

RON

0

873,30


873,30

0

9311,80


8.

Eficienta utilizarii

fondurilor fixe (DT/FF)

RON

0

1,33

1,06

1,33

0

-0,27


9.

Gradul de realizare (CA/DT)

RON

3,55

47,67

10,82

44,12


-36,85


10.

Ponderea personalului

operativ( NSop/NS)

Pers.

0,60

0,67

0,87

0,07


0,20


11.

Grad de inzestrare tehnica a

pers. operativ (FF/NSop)

RON

0

1.310


1.310

0



12.

Rentabilitatea

comerciala (RE/CA)

RON

0,75

0,46

0,44

-0,29


-0,02



Anii 2007/2006:

Ø      Calculul variatiei rezultatului din exploatare

ΔRE = RE - RE = 151.988,70 – 10.041,90 = 141.946,80 RON;

Ø      Calculul influentei numarului de salariati

ΔNS = ΔNS *( ) * ( ) *( ) * ( ) * (


Ø      Calculul influentei ponderii personalului operativ

Δ = NS *Δ( ) * ( ) * ( ) * ( ) *( )

= 6*0,07*0*0*3,55*0,75 = 0;

Ø      Calculul influentei gradului de inzestrare tehnica

Δ = NS *( ) * Δ ( ) * ( ) * ( ) * ( )

= 6*0,67*1.310*0*3,55*0,75 = 0;

Ø      Calculul influentei eficientei utilizarii fondurilor fixe

Δ = NS * ( ) * ( ) * ( ) * ( )

= 6*0,67*1.310*1,33*3,55*0,75 = 18.448,30 RON;

Ø      Calculul influentei gradului de realizare

Δ = NS * ( ) * ( ) * ( ) * Δ * ( )

= 6*0,67*1.310*1,33*44,12*0,75 = 231.763,90 RON;

Ø      Calculul influentei rentabilitatii comerciale

Δ = NS * ( ) * ( ) * ( ) * ( ) * Δ ;

= 6*0,67*1.310*1,33*47,67*(-0,29) = -108.265,40 RON;

Ø      Crestererea rezultatului din exploatare cu 141.946,80 RON se datoreaza urmatoarelor

influente:

numarul de salariati, ponderea persoanelor operative si gradul de inzestrare tehnica persoanelor operative a avut o influenta neutra, motivul fiind dat de faptul ca este anul infiintarii societatii;

cresterea cu 1,33 puncte procentuale a eficientei utilizarii fondurilor fixe a avut influenta favorabila asupra rezultatului din exploatare, conducand la cresterea acestuia cu 18.448,30 RON;

cresterea cu 44,12 puncte procentuale a gradului de realizare in 2007 fata de 2006 a avut o influenta favorabila asupra rezultatului din exploatare generand o crestere a acestuia cu 231.763,90 RON;

rentabilitatea comerciala cu 0,29 puncte procentuale a determinat o scadere a rezultatului din exploatare cu108.265,40 RON;

In figura 7 este prezentata evolutia rezultatului din exploatare.

SHAPE * MERGEFORMAT

RE2008/2007

RE2008/2007








VALOARE MII RONI

Evolutia rezultatului din exploatare

RE2007/2006

RE2008/2007

Fig 7 Evolutia rezultatului din exploatare

Anii

Ø      Calculul variatiei rezultatului din exploatare

ΔRE= RE -RE = 412.697 – 151.988,70 = 260.708,30 RON;

Ø      Calculul influentei numarului de salariati

ΔNS = ΔNS *( ) * ( ) * ( ) * ( ) * ( ) ;

= 2*0,67*1.310*1,33*47,67*0,46 = 51.195,40 RON;

Ø      Calculul influentei ponderii personalului operativ

Δ = NS *Δ( ) * ( ) * ( ) * ( ) *( ) ;

= 8*0,2*1.310*1,33*47,67*0,46 = 61.128,80 RON;

Ø      Calculul influentei gradului de inzestrare tehnica a personalului operativ

Δ =NS *( ) * Δ ( ) * ( ) * ( ) * ( ) ; =8*0,87*10.330,10*1,33*47,67*0,46 =2.096.854,90 RON;

Ø      Calculul influentei eficientei utilizarii fondurilor fixe

Δ = NS * ( ) * ( ) * Δ * ( ) * ( ) ;



= 8*0,87*11.640,10*(-0,27)*47,67*0,46 = - 469.597 RON;

Ø      Calculul influentei gradului de realizare

Δ = NS * ( ) * ( ) * ( ) * Δ * ( ) ;

= 8*0,87*11.640,10*1,06*(-36,85)*0,46 = -1.460.290,20 RON;

Ø      Calculul influentei rentabilitatii comerciale

Δ = NS * ( ) * ( ) * ( ) * ( ) * Δ ;

= 8*0,87*11.640,10*1,06*10,82*(-0,02) = -18.583,60 RON;

Ø      Cresterea rezultatului din exploatare cu 260.708,30 RON in 2008 fata de 2007 s-a datorat:

cresterea numarului de salariati cu 2 muncitori in 2008 fata de 2007 a constituit o influenta pozitiva pentru rezultatul din exploatare, ducand la cresterea acestuia cu 51.195,4 RON;

cresterea cu 0,2 puncte procentuale a ponderii personalului operativ a generat o influenta favorabila asupra rezultatului din exploatare conducand la cresterea acestuia cu 611.28,80 RON;

cresterea cu 10.330,10 RON a gradului de inzestrare tehnica a personalului operativ a avut o influenta favorabila asupra rezultatului din exploatare , conducand la cresterea acestuia cu 2.096.854,90 RON;

scaderea eficientei utilizarii fondurilor fixe cu 0,27 puncte procentuale in 2008 fata de 2007 a avut o influenta nefavorabila asupra rezultatului din exploatare, deoarece acesta a scazut cu 469.597 RON;

descresterea cu 36,85 puncte procentuale a gradului de realizare a constituit pentru rezultatul din exploatare o influenta negativa deoarece a condus la scaderea acestuia cu 1.460.290,20 RON;

micsorarea cu 0,02 puncte procentuale a ratei comerciale a determinat o scadere cu 18.583,60 RON a rezultatului din exploatare.    

2.4.2. Analiza cifrei de afaceri

Analiza cifrei de afaceri am facut-o cu ajutorul indicatorilor din tabelul 11.

Anii

Ø      Calculul variatiei cifrei de afaceri

ΔCA = CA - CA = 332.287,40 – 13.297,20 = 318.990,20 RON;

Ø      Calculul influentei numarului de salariati

ΔNS = NS * ( ) * ( ) * ( ) –NS * ( ) * ( ) * ( ) =6*0*0*3,55 – 5*0*0*0,55 = 0;


Tabelul 11

NR. CRT.

INDICATOR
















Cifra de afaceri CA









Numar salariati NS









Numar salariati operativ Nsop









Fonduri fixe FF









Datorii totale DT









Rezultat exploatare RE







260.708,30



Grad de inzestrare tehnica a personalului FF/NS









Eficienta utilizarii fondurilor fixe DT/FF










Grad de realizare CA/DT









Ponderea salariatilor operativi

in total salariati Nsop/NS









Grad de inzestrare tehnica a salariatilor operativi FF/Nsop




0





RE/CA(rentabilitate comerciala)










Ø      Calculul influentei gradului de inzestrare tehnica

Δ = NS *( ) * ( ) * ( ) -NS * ( ) * ( ) * ( )


Ø      Calculul influentei eficientei utilizarii fondurilor fixe

Δ = NS *( ) * ( ) * ( ) - NS *( ) *( ) * ( )

= 6*873,30*1,33*3,55 – 6*873,30*0*3,55 = 24.739,70 RON;

Ø      Calculul influentei gradului de realizare

Δ = NS *( ) * ( ) * ( ) -NS *( ) *( ) * ( )

Δ = 318.990,20 – 24.739,70 = 294.250,50 RON;

Ø      Variatia cifrei de afaceri este una pozitiva, de 318.990,20 RON, aceasta datorandu-se

influentelor urmatorilor factori:

numarul de salariati si gradul de inzestrare tehnica a avut o influenta neutra deoarece anul 2006 este anul infiintarii societatii;

eficienta utilizarii fondurilor fixe inregistreaza o crestere de 1,33 puncte procentuale ceea ce genereaza o influenta favorabila asupra cifrei de afaceri, contribuind la cresterea acesteia cu 24.739,70 RON;

gradul de realizare a avut o influenta favorabila asupra cifrei de afaceri, determinand o crestere a acesteia cu 294.250,50 RON;

In figura 8 putem observa evolutia cifrei de afaceri pe cei trei ani.

SHAPE * MERGEFORMAT

CA2007/2006

CA2008/2007







VALOARE MII

RONI

Evolutia cifrei de afaceri

CA2007/2006

CA2008/2007

Fig. 8. Evolutia cifrei de afaceri

Anii

Ø      Calculul variatiei cifrei de afaceri

ΔCA = CA - CA = 935.390 – 332.287,40 = 603.102,60 RON;

Ø      Calculul influentei numarului de salariati

ΔNS = NS - NS ( ΔNS = 444.974,30 – 318.990,20 = 125.984,10 RON;

Ø      Calculul influentei gradului de inzestrare tehnica

Δ = NS *( ) * ( ) * ( ) -NS * ( ) * ( ) * ( ) = 5.165.972,30 – 444.974,30 = 4.720.998 RON;

Ø      Calculul influentei eficientei utilizarii fondurilor fixe

Δ = NS *( ) * ( ) * ( ) -NS *( ) *( ) * ( ) = 4.117.241,10 – 5.165.972,30 = - 1.048.731,20 RON;

Ø      Calculul influentei gradului de realizare

Δ = NS *( ) * ( ) * ( ) -NS *( ) *( ) * ( ) =

Δ = 922.092,80 -4.117.241,10 = -3.195.148,10 RON;             

Ø      Cifra de afaceri a inregistrat o crestere de 603.102,60 RON aceasta datorandu-se

influentelor urmatorilor factori:

cresterea numarului de salariati implicati in procesul de productie in 2008 fata de 2007 a avut o influenta favorabila asupra cifrei de afaceri, conducand la cresterea acesteia cu 125.984,10 RON;

gradul de inzestrare tehnica s-a majorat cu 873,30 RON in 2008 fata de 2007 ceea ce a determinat o crestere a cifrei de afaceri cu 4.720.998 RON;

eficienta utilizarii fondurilor fixe a inregistrat o micsorare de 0,27 puncte procentuale, ceea ce a condus la o scadere a cifrei de afaceri cu 1.048.731,20 RON;

influenta nefavorabila a gradului de realizare, a determinat micsorarea cifrei de afaceri cu 3.195.148,10 RON, deoarece aceasta a scazut in anul 2008 fata de anul 2007 cu 36,85 puncte procentuale.

2.4.4. Capacitatea de autofinantare

Tabelul 12 prezinta datele initiale a capacitatii de autofinantare si calculul acesteia cu ajutorul formulei din capitolul I.

Tabelul 12

NR.

CRT.

INDICATOR

U.M.

2006

2007

2008

2007/

2006

2007-

2006

2008/

2007

2008-

2007

1.

Rezultatul net (Rnet)

RON



399.603,40

15,23

139.568,20



2.

Che. amortizare+

provizioane exploat.

RON

0

464,10

5.575,10

0

464,10

12,12

5.111

3.

Capacitatea de

autofinantare (CAF)

RON

9809,70

149.842

405.178,50

15,27

140.032,30

2,70

255.336,50


Dupa efectuarea calculelor marimea capacitatii de autofinantare inregistreaza o crestere de 140.032,30 RON in 2007 fata de 2006, crestere datorata valorii ridicate a rezultatului net iar in 2008 depaseste vaoarea cu 255.336,50 RON fata de 2007, ceea ce inseamna ca firma are capacitatea de a-si rambursa datoriile financiare daca s-ar perpetua in fiecare exercitiu aceeasi valoare a capacitatii de autofinantare iar in cazul in care firma doreste sa investeasca, capacitatea de autofinantare ridicata ii permite sa i-si autofinanteze investitiile

2.4.5. Autofinantarea

Cu ajutorul capacitatii de autofinantare si a formulei de capilolul I, in continuare am calculat autofinantarea si ratele acesteia in tabelul 13.

Tabelul 13

INDICATOR

U.M.


2006


2007


2008


2007/

2006

2007-2006

2008/

2007

2008-2007

Capacitatea de

autofinantare (CAF)

RON





15,27



255.336,50

Dividende

RON

3.099,40

80.000

0

25,81

76.900,60

0

-80.000

Autofinantare

RON

6.710,30

69.842

405.178,50

-10,54

63.131,70

2,70

335.336,50

Imob.corporale

RON


60.020,40

404.962,70

0

60.020,40

6,74

344.942,30

( (R1) Rata autofinantarii

imobilizarilor corporale

%

0

1,16

1,0005

0

1,052

0,40

0,97

Imob. necorporale

RON


464,10






0


-464,10



Imobilizari corporale +

imobilizari necorporale

RON


60.020,40

404.962,70

0

59.556,30

6,74

344.942,30

(R2)Rata imobilizarilor necorporale

%

14,46


1,0005

0

1,06

0,40

0,97


Ø      Valoarea autofinatarii creste in 2007 fata de 2006 cu 63.131,70 RON, crestere ce se

datoreaza influentei capacitatii de autofinantare care este mult mai mare decat valoarea dividendelor distribuite iar in anul 2008 valoare autofinantarii este egala cu valoarea capacitatii de autofinantare deoarece firma nu distribuie dividende.     

rata autofinantarii imobilizarilor corporale cresc in 2008 fata de 2007 cu 0,97 puncte procentuale aceasta fiind cauzata de ridicarea foarte mare a volumului imobilizarilor corporale in 2008, iar in 2006 aceaste este zero deoarece este anul constituirii societatii;

rata autofinantarii imobilizarilor necorporale creste in 2007 fata de 2006 cu 1,06 %, cresterea se datoreaza existentei imobilizarilor necorporale din 2006 iar in 2007 si 2008 are aceeasi valoare cu rata imobilizarilor corporale deoarece nu se inregistreaza imobilizari necorporale.

Analiza rentabilitǎtii prin metoda ratelor

Rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate si un indicator care reflecta un flux de activitate (cifra de afaceri neta, resurse consumate…) sau un “stoc” (capital propriu, active totale…). Ratele analizate mai jos au valente informationale diferite si oglindesc multiple laturi ale activitatii economico-financiare ale firmei.

2.6.1. Analiza ratei rentabilitǎtii economice

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitatii economice, pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor performante.

In tabelul 14 sunt prezentate valorile indicatorilor ce sunt necesari in calculul ratei comerciale si calculul acesteia.


Tabelul 14

NR.

CRT

INDICATOR

U.M.

2006

2007

2008

2007/

2006

2007-2006

2008/

2007

2008-

2007

1.

Rezultatul exploatarii (RE)

RON

3.297,20

332.287,40


24,99

318.990,20



2.

Cifra de afaceri (CA)

RON

10.041,90

151988,70

412.697

15,14

141946,80

2,72

260.708,30

3.

Active imobilizate

RON

464,10

60.020,40

404.962,70

129,33

59.556,30

6,75


4.

Active circulante

RON

10.190,60

103.237,60

162.378,40

10,13

93.047

1,57

59.140,80

5.

Active totale

RON

10.654,70

163.258

567.341,10

15,32

152.603,30

3,48

404.083,10

6.

Fonduri fixe (FF)

RON

0

5.240,10

79.380,90

0

5.240,10

15,15

74.140,80

7.

Rata rentab. comerciale

Rc=RE/CA*100




132,42



218,63


226,65


1,65


86,21


1,03


8,02

8.

Rata rentab. economica

Rec.=RE/AT*100




124,80


203,53


164,87


1,63


78,73


0,81



9.

Structura desfacerilor

pe grupe de marfuri

gi=FF/Aimob.*100


%


0


8,73


19,60


0


8,73


2,25


10,87

10.

Eficienta utilizarii fondurilor fixe

CA/FF


%


0


29


5,20


0


29


0,18


-23,80

11.

Rata de rotatie a

activelor circulante

CA/Acirc.*100


%


98,54


147,22


254,16


1,49


48,68


1,73


106,94


Calculele efectuate mai jos au fost facute dupa modelul din capitolul I.

ANII 2007/2006:

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii economice

∆Rec = [( )-( )]*100 = (2,04-1,25)*100 = 78,73%;

Ø      Calculul influentei mijloacelor fixe in raport cu activele imobilizate:

= -

= = 131,11-131,11 = 0;

Ø      Calculul influentei eficientei utilizarii fondurilor fixe:

=

= = 93,91-129,82 = -35,91%;

Ø      Calculul influentei ratei de rotatie a activelor circulante

= = 123,18-93,91 = 29,27%;

Ø      Calculul influentei ratei rentabilitatii comerciale

∆Rc =

= = 208,55-123,18 = 85,37%;

Ø      Efectuand analiza ratei rentabilitatii economice s-a constatat ca aceasta a inregistrat o

crestere cu 78,73 puncte procentuale, crestere produsa de influentele urmatorilor factori:

cresterea mijloacelor fixe in raport cu activele imobilizate cu 8,73 puncte procentuale a avut o influenta neutra asupra ratei rentabilitatii economice deoarece valoarea fondurilor fixe in anul 2006 este zero;

deasemeni cresterea eficientei utilizarii fondurilor fixe cu 29 puncte procentuale in 2007 fata de 2006 a avut o influenta negativa asupra ratei rentabilitatii economice deoarece a condus la scaderea acesteia cu 35,91 puncte procentuale;

cresterea ratei de rotatie a activelor circulante cu 48,68 puncte procentuale in 2007 fata de 2006 a determinat si aceasta, o crestere a ratei rentabilitatii economice cu 29,27 puncte procentuale;

alta crestere a fost cea a ratei rentabilitatii comerciale care cu 86,21 puncte procentuale a avut o influenta pozitiva, conducand astfel la cresterea ratei rentabilitatii economice cu 85,37 puncte procentuale;

ANII

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii economice

∆Rec.= ( )*100 = (1,6487-2,0354)*100 = -38,67%;

Ø      Calculul influentei mijloacelor fixe in raport cu activele imobilizate:

Ø      Calculul influentei eficientei utilizarii fondurilor fixe


Ø      Calculul influentei ratei de rotatie a activelor circulante

Ø      Calculul influentei ratei rentabilitatii comerciale

∆Rc =

Evolutia ratei rentabilitatii este prezentata in figura 9

SHAPE * MERGEFORMAT

Rec2007/2006

Rec2008/20047








VALOARE %

Evolutia ratei rentabilitatii economice

Rec2007/2006

Rec2008/2007

Fig.9. Evolutia ratei rentabilitatii economice

Ø      Continuand analiza si pe anul 2008 se poate observa evolutia nefavorabila a ratei

economice care inregistreaza o scadere de -38,66 puncte procentuale, scadere datorata influentelor combinate ale urmatorilor factori:

cresterea cu 10,87 puncte a fondurilor fixe in raport cu activele imobilizate a avut o influenta favorabila asupra ratei rentabilitatii economice, aceasta creste cu 45,67 puncte procentuale;

scaderea cu 23,8 puncte procentuale a eficientei utilizarii fondurilor fixe a determinat o scadere a ratei rentabilitatii economice cu 122,51 puncte procentuale;

alta crestere cea a ratei de rotatie a activelor circulante cu 106,94 puncte procentuale, a condus la o influenta favorabila a ratei rentabilitatii economice , crescand cu 27,88 puncte procentuale;

rata comerciala a inregistrat si aceasta o crestere cu 8,02 puncte procentuale in 2008 fata de 2007 ceea ce a determinat o crestere a ratei rentabilitatii economice cu 10,30 puncte procentuale;

2.6.2. Analiza ratei rentabilitǎtii financiare


Reprezinta unul din indicatorii majori urmariti de investitori si de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce masura investitia lor este rentabila sau nu. In cazul in care rata rentabilitatii financiare este mai mare decat costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfasurata, firma creeaza o valoare suplimentara pentru actionari.

Rata rentabilitatii financiare este calculata in tabelul 15.



Tabelul 15.

NR.

CRT.

INDICATOR


U.M.

2006


2008

2007/

2006





1.

Rezultatul exploatarii RE

RON







260.708,30

2.

Cifra de afaceri CA

RON


332.287,40



318.990,20

2,82

603.102,60

3.

Active totale AT

RON


163.258



152.603,40


404.083,10

4.

Capital propriu Kpr

RON


156288,20





324.603,40

5.

Datorii totale DT

RON

3.744,30

6.969,80





79.479,70

6.

Rata de rotatie a

activelor CA/AT

RON

12,61

2,04

1,65

1,63

0,79

0,81

-0,39

7.

Influenta capitalului permanent

( Kpr+Dt/Kpr)*100


%




1,04


1,18




-0,50


1,13


0,14

8.

Rata rentabilitatii

comerciale (RE/CA)*100


%


0,76


0,46


0,44


0,61




0,96


-0,02


Toate calculele sunt facute cu ajutorul formulei din capitolul I.

ANII

Rf = *100 = *100 = 145,32%;

Rf = *100 = *100 = 97,25%;

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii financiare

∆Rf = 97,25 – 145,32= - 48,07%;

Ø      Calculul influentei ratei de rotatie a activelor totale

= -

= (2,03*1,54*0,75*100) – (1,25*1,54*100) = 234,47-144,38 = 90,09% ;

Ø      Calculul influentei capitalului permanent:

= - *

= (2,03*1,04*0,75*100)-(2,03*1,54*0,75*100) = 158,34-234,47 = -76,13%;

Ø      Calculul influentei ratei rentabilitatii comerciale

= -

= 96,31 – 158,34 = - 62,03 %

Ø      Scaderea rentabilitatii financiare cu 48,07 puncte procentuale a fost determinata de

influentele combinate ale unor factori:

crsterea cu 0,79 puncte procentuale a ratei de rotatie a determinat o crestere a rentabilitatii financiare cu 90,09 puncte procentuale constituind astfel o influenta pozitiva;

alta influenta a avut-o scaderea cu 0,50 puncte procentuale a capitalului permanent ce a determinat o scadere a rentabilitatii financiare cu 76,13 puncte procentuale;

scaderea ratei comerciale cu 0,30 puncte procentuale a avut deasemenea o influenta negativa asupra rentabilitatii financiare conducand la o scadere a acesteia cu 62,03 puncte procentuale;

ANII 2008/2007:

Rf = = 97,25%; Rf = * 100 = 85,82%;

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii financiare

∆Rf = 85,82-,97,25% = -11,43%;

Ø      Calculul influentei ratei de rotatie a activelor totale

= -

= (1,65 *1,04*0,46*100)-(2,04*1,04*0,46*100) = 78,94 - 97,09 = -18,15%;

Ø      Calculul influentei capitalului permanent:

= - *

= (1,65*1,18*0,46*100) – (1,65*1,04*0,46*100) = 89,56 – 78,94 = 10,62%;

Ø      Calculul influentei ratei rentabilitatii comerciale

In figura 10 se poate observa evolutia ratei rentabilitatii financiare.

SHAPE * MERGEFORMAT

Rf2007/2006

Rf2008/2007







VALOARE %

Evolutia ratei rentabilitatii financiare

Rf2007/2006

Rf2008/2007

Fig.10. Evolutia ratei rentabilitatii financiare

Ø      Scaderea rentabilitatii financiare cu 11,43 puncte procentuale s-a datorat influentelor

urmatorilor factori:

influenta nefavorabila a avut-o rata de rotatie care scazand cu 0,39 puncte procentuale a determinat o scadere a rentabilitatii financiare cu 18,15 puncte procentuale;

cresterea capitalului permanent cu 0,14 puncte procentuale a constituit pentru rentabilitatea financiara o influenta favorabila determinand astfel o crestere a acesteia cu 10,62 puncte procentuale ;

alta influenta nefavorabila a fost data si de rata comerciala care scazand cu 0,02 puncte procentuale presupune a determina o scadere a rentabilitatii financiare cu 3,89 puncte procentuale.

2.6.3. Analiza ratei rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii,

asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta.

Toate acestea se regasesc in tabelul 16;



Tabelul 16

NR.CRT.

INDICATOR

U.M.

2006



1.

CA TOTAL

RON


332.287,40

935.390

2.

Suport 1

RON


111.067,40

313.375


Suport 2

RON


166.140

465.295


Suport 3

RON


55.080

156.720

5.

RE TOTAL

RON


151.988,70

412.697


Suport 1

RON


50.503,70

137.566

7.

Suport 2

RON

5.020,90

76.095

206.348

8.

Suport 3

RON

1.993

25.390

68.783


gi


100

100


10.

Suport 1

%

35

36



Suport 2



49



Suport 3

%


15


13.

rci suport 1


66,07

45,47


14.

rci suport 2


75,52

45,80


15.

rci suport 3


96,49

46,10


16.

Rat a rentabilitatii resurselor consumate


173,85

81,93

64,05


Ca si anterior calculele sunt efectuate dupa un model de cacul pe care il gasim in capitolul I.

ANII 2007/2006:

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii comerciale

ΔRc = *100 - *100 = 45,74 – 75,52 = -29,78%;

Ø      Calculul influentei ponderii desfacerilor:

Δgi = ∑gi *rci -∑gi *rci = 0,75 -0,76 = -0,01%;

Ø      Calculul influentei ratelor de rentabilitate individuala

Δrci = ∑gi rci - ∑gi rci

Ø      Scaderea rentabilitatii comerciale cu 29,78 puncte procentuale se datoreaza urmatoarelor

influente combinate:

scaderea ponderii desfacerilor pe doua dintre categoriile de produse a determinat o scadere a rentabilitatii comerciale cu 0,01 puncte procentuale;

tot o micsorare, dar a ratelor de rentabilitate individuale in 2007 fata de 2002 la toate categoriile de produse a determinat o scadere a ratei comerciale cu 0,28 puncte procentuale;

ANII

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii comerciale

ΔRc =

Ø      Calculul influentei ponderii desfacerilor:

Δgi = ∑gi *rci -∑gi *rci = 0,46-2,09 = -1,63%;

Ø      Calculul influentei ratelor de rentabilitate individuala

Δrci = ∑gi rci - ∑gi rci = 0,47-0,46 = 0,01%;

Evolutia ratei rentabilitatii comerciale este prezentata in figura 11.

SHAPE * MERGEFORMAT

Rc2008/2007

Rc2008/2007






VALOARE %

Evolutia ratei rentabilitatii comerciale

Rc2007/2006

Rc2008/2007

Fig.11 Evolutia ratei rentabilitatii comerciale

Ø      Scaderea ratei rentabilitatii comerciale cu 1,62 puncte procentuale a fost determinata de influentele urmatorilor factori:

scaderea ponderii desfacerilor la unul dintre produse in timp ce la celelalte doua produse aceasta pondere a crescut, impreuna ele nu au constituit o influenta favorabila asupra rentabilitatii comerciale, au determinat o scadere a acesteia cu 1,63 puncte procentuale;

scaderea rentabilitatii individuale a inregistrat procente foarte mici ceea ce a putut conduce la o crestere a rentabilitatii comerciale cu 0,01 puncte procentuale, constituind astfel o influenta favorabila.

2.6.4. Analiza ratei rentabilitǎtii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor, reflecta corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.

In literatura de specialitate exista opinii potrivit carora nivelul optim al ratei rentabilitatii costurilor se situeaza in intervalul 9%-15%[23].

Am calculat aceasta rata in functie de nivelul cheltuielilor materiale si salariale, de rentabilitatea comerciala si rezultatul exploatarii. Calculele pe cei trei ani sunt prezentate in tabelul 17.

Tabelul 17

NR.

CRT.

INDICATOR

U.M.


2007

2008


Rata rentabilitatii comerciale

Rc=RE/CA*100




75,52






Nivelul cheltuielilor salariale

Ns=Chs/CA*100


%


3,05






Nivelul cheltuielilor materiale

Nm=Chm/CA*100


%


40,39


51,07


65,72


Cifra de afaceri CA

RON

13.297,20

332.287,40

935.390


Rezultatul exploatarii RE

RON



412.697


Cheltuieli materiale

RON

5.370,30

169.687,10

614.754,50


Cheltuieli salariale

RON

406

15.817,60

29.547


Calculele sunt efectuate conform formulei din capitolul.

ANII 2007/2006:

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii resurselor consumate

ΔRrc = Rrc -Rrc = 81,93 – 173,85 = -91,92%;

Ø      Calculul influentei nivelului cheltuielilor materiale

ΔNm = = 1,40 - 1,74 = -0,34%;

Ø      Calculul influentei nivelului cheltuielilor salariale

ΔNs = = 1,35 – 1,40 = -0,05%;


Ø      Calculul influentei ratei rentabilitatii comerciale

ΔRc = 0,82 – 1,35 = -0,53%;


Ø      Scaderea ratei rentabilitatii resurselor consummate cu 91,92 puncte procentuale in 2007

fata de anul 2006 se datoreaza influentelor combinate ale urmatorilor factori:

cresterea nivelului cheltuielilor materiale cu 10,68 puncte procentuale in 2007 fata de 2006 a avut o influenta nefavorabila asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate deoarece a determinat o scadere a acesteia cu 0,34 puncte procentuale;

alta influenta nefavorabila pentru rentabilitatea resurselor consumate a avut-o si nivelul cheltuielilor salariale, deoarece acestea au crescut cu 1,71% in 2007 fata de 2006 conducand astfel la o scadere a rentabilitatii resurselor consumate cu 0,05 puncte procentuale;

scaderea rentabilitatii comerciale in 2007 fata de 2006 cu 29,78 puncte procentuale a determinat o scadere a rentabilitatii resurselor consumate cu 0,53 puncte procentuale.

ANII 2008/2007:

Ø      Calculul variatiei ratei rentabilitatii resurselor consumate

ΔRrc = Rrc -Rrc = 64,05 – 81,93 = -17,88%;

Ø      Calculul influentei nivelului cheltuielilor materiale

ΔNm = = 0,65 – 0,82 = -0,17%;

Ø      Calculul influentei nivelului cheltuielilor salariale

ΔNs = = 0,66 – 0,65 = 0,01%;

Ø      Calculul influentei ratei rentabilitatii comerciale

ΔRc = 0,64 – 0,66 = -0,02%;

In continuare prezint evolutia ratei resurselor consumate in figura 12.

SHAPE * MERGEFORMAT

Rrc2007/2006

Rrc2008/2007





VALOARE %

Evolutia ratei rentabilitatii resurselor

consumate

Rrc2007/2006

Rrc2008/2007

Fig12. Evolutia ratei rentabilitatii resurselor consumate

Ø      Scaderea ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 17,88% in 2008 fata de 2007

este urmare a influentelor urmatorilor factori:

nivelul cheltuielilor materiale crescand cu 14,65 puncte procentuale in 2007 fata de 2008 a determinat o influenta nefavorabila asupra rentabilitatii resurselor consumate conducand la o scadere a acesteia cu 0,17 puncte procentuale;

deasemenea scaderea nivelului cheltuielilor salariale cu 1,6 puncte procentuale a avut o influenta favorabila asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate contribuind la cresterea acesteia cu 0,01 puncte procentuale;

scaderea ratei comerciale cu 1,62 puncte procentuale a avut o influenta nefavorabila asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate, determinand o scadere a acesteia cu 0,02 puncte procentuale.

In continuare sunt prezentate evolutiile tuturor ratelor ce au fost analizate in acest capitol, prezentare ce a fost facuta in figura 13.

SHAPE * MERGEFORMAT

Evolutia in timp a celor patru rate de rentabilitate















ani

valoare

Rec

Rfin

Rcom

Rrc

Fig. 13. Evolutia in timp a celor patru rate de rentabilitate

Din graficul de mai sus se poate remarca urmatoarele evolutii ale ratelor de rentabilitate:

- rata rentabilitatii economice pe parcursul celor trei ani de analiza inregistreaza cea mai ridicata valoare in anul 2007, aceasta fiind de 20,4%;

- rata rentabilitatii comerciale are o evolutie transcendenta ajungand de la 75,52% in 2006 la 44,12% in 2008;

- asemeni ratei rentabilitatii comerciale si rata rentabilitatii resurselor consumate are o evolutie transcensenta, aceasta de la 173,85 % in 2006 la 64,05 % in 2008;

- in comparatie cu celelalte rate, rata rentabilitatii financiare inregistreaza valori mai apropiate intre ele decat celelate rate, aceasta avand o valoare de 145,32% in 2006 iar in 2008 ajunge la 85,52%.

In concluzie, aproape toate ratele de rentabilitate au inregistrat valori in scadere pe parcursul anilor de analizati.


CAPITOLUL 3   CONCLUZII SI PROPUNERI




La finalul elaborarii acestei lucrari am ajuns la concluzia ca ipotezele pe care le-am prezentat la inceputul studiului s-au confirmat iar obiectivele au fost atinse. Astfel:

Concluzii:

1. Analizand 2 dintre principalii indicatori ai tabloului soldurilor intermediare de gestiune am constatat urmatoarele:

- Rezultatul din exploatare inregistreaza o crestere atat in anul 2007 cat si in anul 2006, aceasta fiind provocata de influentele pozitive ale eficientei utilizarii fondurilor fixe si a gradului de realizare, cresterea fiind determinata de influentele pozitive ale numarului de salariati si ponderea persoanelor operative.

- Cifra de afaceri este in crestere pe parcursul anilor de analiza, datorita influentelor favorabile ale eficientei utilizarii fondurilor fixe si a gradului de realizare, precum si a cresterii numarului de salariati si a gradului de inzestrare tehnica. Datorita inmultirii numarului de salariati are loc si o crestere a productivitatii muncii ceea ce duce la cresterea vanzarilor si implicit la cresterea cifrei de afaceri. Totodata crescand beneficiile se pot schimba sau adauga alte mijloace fixe ce duc la un randament vizibil a productiei si a calitatii.

2. Pentru a calcula pragul de rentabilitate la nivel de firma dar si la nivel de produs am constatat ca ar fi necesar sa efectuez o analiza si asupra principalelor rate ale rentabilitatii, astfel:

rata rentabilitatii economice creste datorita influentelor favorabile a rezultatului

curent si a ratei de rotatie a activelor circulante. In anul 2008 rentabilitatea economica scade, aceasta fiind determinata de influenta nefavorabila a eficientei utilizarii fondurilor fixe;

- rata rentabilitatii financiare este in scadere, tendinta datorata influentelor nefavorabile ale capitalului permanent si a ratei comerciale, care la randul ei a fost influentata de scaderea ratei de rotatie a activelor totale si a ratei rentabilitatii comerciale;

rata rentabilitatii comerciale are o tendinta de descrestere deoarece atat structura

desfacerilor cat si ratele individuale ale rentabilitatii constituie o influenta negativa pentru rata rentabilitatii comerciale;

- rata rentabilitatii resurselor consumate asemenea celorlate doua rate (comerciala si

financiara) este in scadere, datorandu-se influentelor nefavorabile ale nivelului cheltuielilor materiale si nivelul cheltuielilor salariale precum si a ratei rentabilitatii comerciale;

Dupa cum am mentionat mai sus, analiza ratelor de rentabilitate vine in ajutorul calculului

pragului de rentabilitate atat la nivel de firma cat si la nivel de produs.

Analizand pragul de rentabilitate la nivel de firma se observa un nivel scazut al acestuia in anul 2006. Aceasta se datoreaza faptului ca firma patrunde pe un segment de piata care manifesta o cerere destul de mare. Un alt motiv este faptul ca produsele societatii prezinta o calitate buna si au pretul accesibil, aspecte ce determina si incercarea de patrundere pe pietele externe.

Nivelul rentabilitatii asigura un interval de siguranta suficient pentru a putea face fata influentelor nefavorabile exercitate de mediul extern asupra mecanismelor de functionare ale acesteia. Perturbarile din mediul economic, cresterea preturilor la materiile prime si materiale, la utilitati precum si cresterea salariilor personalului sau inflatia, nu vor produce efecte negative majore asupra bunastarii firmei, deoarece intervalul de siguranta s-a situat peste valoarea minima in toti cei trei ani ai perioadei analizate.

Tendinta de crestere a pragului de rentabilitate cauzata de cresterea costurilor (fixe si variabile) si mentinerea preturilor de vanzare la un nivel concurential, poate fi considerat un aspect nefavorabil daca va continua si in urmatorii ani.

Cresterea costurilor in viitor corelat cu o stagnare a valorii preturilor creste si riscul de faliment al firmei deoarece va scadea rentabilitatea economica a fiecarui produs, adaosul comercial, profitul pe produs fiind din ce in ce mai mic, deci insuficient pentru acoperirea nevoilor de consum ale firmei. De aceea se impune o mai buna gestionare a costurilor si a preturilor de vanzare.

Analizand individual pragul de rentabilitate putem observa ca toate cele trei produse oferite de firma sunt rentabile. Astfel se poate sustine orientarea catre piata a firmei prin satisfacerea exigentelor clientelei. Cresterea vanzarilor de la an la an justifica cererea in continua ascensiune a produselor firmei. Aceasta poate fi pusa pe seama calitatii si a preturilor oferite de companie.

Cresterea numarului de comenzi precum si tendinta de mentinere a calitatii produselor (nescurtandu-se ciclul de productie) conduc la realizarea pragului de rentabilitate pe perioade din ce in ce mai ridicate de timp. De aceea se recomanda o mai buna gestionare a costurilor, sau o actualizare a preturilor in functie de costurile efective, precum si cresterea gradului de tehnologizare a firmei in scopul onorarii mai rapide a comenzilor.

Cunoasterea pragului de rentabilitate si-a intervalului de siguranta este utila managementului companiei precum si utilizatorilor externi intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei.

Un alt obiectiv al cercetarii consta in propunerea unei metode de calculatie a costurilor precum si inregistrarile in contabilitatea de gestiune ce au fost efectuate in capitolul de mai sus. Apropiindu-se imediat anul 2010, cand se spera ca Romania va adera la Uniunea Europeana tinerea contabilitatii de gestiune este o conditie impusa de aceasta, motiv pentru care vreau sa propun ca metoda de calculatie, metoda pe comenzi, deoarece am considerat ca este cea mai potrivita metoda pentru specificul de activitate al acestei firme. Societatea analizata se inscrie in categoria firmelor care au ca obiect de activitate, productia iar tinerea contabilitatii de gestiune este necesara in vederea stabilirii pretului fiecarui tip de produs, ceea ce constituie un avantaj, un ajutor atat pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli cat si pentru efectuarea de previziuni asupra acestuia.

4. Datorita evolutiilor favorabile si in continua crestere atat a cifrei de faceri cat si a rezultatului din exploatare am elaborat un program informatic pentru a calcula pragul de rentabilitate la nivel de produs al firmei, usurand astfel munca analistilor, program care este prezentat in capitolul anterior.

Am ales pragul de rentabilitate la nivel de produs deoarece evidentiaza cel mai bine si cel mai clar cheltuielile necesare pentru efectuarea fiecarui tip de produs fabricat de firma dar mai exact cheltuielile fixe, care se mentin constante, cheltuielile variabile si pretul necesar astfel ca firma sa genereze profit, obtinandu-se astfel pragul de rentabilitate. Acesta este un lucru benefic pentru societate fiindca isi poate controla in orice moment nivelul si evolutia cheltuielilor generate de obtinerea fiecarui tip de produs dar si pentru a observa pe termen scurt daca respectivul produs contribuie la cresterea beneficiului sau are o influenta nefavorabila asupra acestuia.

In concluzie, aplicatia informatica privind pragul de rentabilitate, vine in spijinul managerilor societatii care urmaresc maximizarea cat mai rapida a profitului dar cu un nivel al cheltuielilor cat mai scazut.


Propuneri:

In urma analizei rezultatului din exploatare si a cifrei de afaceri, in conditiile mentinerii sau cresterii intr-o proportie scazuta a concurentei se constata ca pe viitor volumul vanzarilor va creste ceea ce conduce la obtinerea unor castiguri mari. De aceea propun ca firma sa realizeze urmatoarele obiective:

1) pentru o mai buna gestionare a costurilor recomand aplicarea continua a metodei de calculatie “pe comenzi” intrucat firma livreaza produsele numai pe baza unor comenzi ferme.

2) aplicand continuu acesta metoda de calculatie a costurilor se poate urmari, in orice moment nivelului pragului dec rentabilitate, precum si al costurilor efective.

3) tinand cont de faptul ca timpul este o resursa destul de importanta se justifica astfel necesitatea unui soft informatic pentru calculatia costurilor si a pragului de rentabilitate, asemanator celui prezentat in aceasta lucrare, pentru asistarea deciziilor manageriale privitoare la politicile de achizitii si desfacere.

4) pentru eficientizarea activitatii recomand adoptarea urmatoarelor decizii manageriale:

Ø      se poate remarca faptul ca nivelul tehnologic este modest daca este comparat cu cel al marilor producatori dar odata cu diversificarea gamei de produse o inzestrare tehnologica ar fi bine venita; aceasta concretizandu-se in investitii in mijloace fixe;

Ø      odata cu diversificarea gamei de produse se creaza noi locuri de munca ce pot fi ocupate de someri, absolventi ai scolilor profesionale de specialitate, persoane defavorizate ceea ce ar aduce anumite facilitati pentru societate, in conformitate cu legea 76/2002 , modificata si completata prin legea nr 107/2007 si cu legea 116/2002 ;

Ø      organizarea unor cursuri de calificare si perfectionare a personalului care vor putea fi sustinute din facilitatile obtinute;

Ø      cresterea productivitatii prin procurarea unor materii prime si materiale la preturi mai scazute;

Ø      stimularea si fidelizarea salariatilor in scopul eficientizarii productiei;

Ø      deschiderea unor magazine proprii de prezentare a produselor;

Ø      studierea pietei si deschiderea unor puncte de lucru in zonele cu concurenta scazuta si cerere mai mare;

Ø      aflandu-ne in plin secol XXI, considerat secolulul vitezei, crearea unui site de prezentare ar permite accesul mai multor viitori clienti aflati in diferite zone din tara cat si de peste hotare;

Ø      dezvoltarea comertului electronic ar conduce la cresterea vanzarilor;

Ø      promovarea companiei prin diferite mijloace media precum si dezvoltarea strategiei de marketing prin anjagarea unor persoane specializate in domeniu;

Ø      gestionarea cat mai buna a costurilor prin achizitia de materii prime la preturi avantajoase si prin cresterea gradului de valorificare a activelor productive.

O gestionare foarte buna a costurilor va permite mentinerea preturilor de vanzare la un nivel concurential si in acelasi timp la un prag de rentabilitate scazut.

Preturile mici de vanzare vor influenta cresterea semnificativa a cifrei de afaceri, dar este necesara si gestionarea mai buna a comenzilor in scopul fidelizarii clientelei si evitarea intarzierilor la livrare.

Urmarind valorile ratelor rentabilitatii si evolutia pragului de rentabilitate conducerea societatii isi poate alege cel mai bine momentul in care este necesara promovarea unui nou tip de produs mai exact extinderea obiectului de activitate al societatii, iar in cazul unor rezultate negative se poate hotara asupra momentului stoparii fabricatiei respectivului tip de produs.

















ANEXA NR. 1


C1 – comanda nr.1; SI – sectia nr.1; Saux – sectia auxiliara;

C2 – comanda nr.2                SII – sectia nr.2; Sadm – sector administrativ;

C3 – comanda nr.3                SIII – sectia nr.3;

C.A.S. –contributia la asigurarile de sanatate; C.A.S.S. – contributia la asigurarile sociale de sanatate; A.J.O.F.M. – contibutia la fondul de somaj; D – debit; C – credit;

Contul 901 – “Decontari interne privind cheltuielile”;

Contul 902 – “Decontari interne privind productia obtinuta”;

Contul 903 – “Decontari interne privind diferente de pret”;

Contul 921 – “Cheltuielile activitatii de baza”;

Contul 922 – “Cheltuielile activitatilor auxiliare”;

Contul 923 – “Cheltuieli indirecte de productie”;

Contul 924 –“Cheltuieli generale de administratie”;

Contul 925 –“Cheltuieli cu desfacerea”;

Contul 931 – “Costul productiei obtinute”;

Contul 933 – “Costul productiei in curs de executie”;


FISA DE POST CALCUL


CHELTUIELI

U.M.

COMANDA 1

COMANDA 2

COMANDA 3

Materii prime

RON




Salarii directe

RON




Asimilate la salarii

RON




TOTAL CHELT. DIR..

RON




Chelt.indirecte repartizate

RON




Sectia 1 S I

RON




Sectia 2 S II

RON




Chelt. gen. adm.   CGA

RON




TOTAL COST

RON




Productia neterminata

RON




Chelt.aferente prod.net.

RON





ANEXA NR.2


BILANT

- RON -

DENUMIRE INDICATOR

NR. RD.

SOLD LA:

SOLD LA:

SOLD LA:

A

B




A. ACTIVE IMOBILIZATE





I .IMOBILIZARI NECORPORALE

(ct.201+203+205+207+208+233+234-2801-2803-2805-2807-2808-290-293*)






II. IMOBILIZARI CORPORALE (ct.211+212+213+214+231+232-2811-2812-2813-2814-291-293*)






III. IMOBILIZARI FINANCIARE

(ct. 261+262+263+265+267-296)






ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL





B. ACTIVE CIRCULANTE





STOCURI

(ct.301 + 302 + 303+/308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346+/348 + 351 + 354 + 356 + 357 + 358+/-368 + 371+/378+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398 + 4091-4428)






II.CREANTE (ct.4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431* * + 437* * + 4382 + 441* * + 4424 + 4428* * + 444* * + 445 + 446* * + 447* * + 4482 + 451* * + 452* * + 456* * + 4582 + 461 + 473**-491-495-496 + 5187)





III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

(ct. 501 + 502 + 503 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114-591-592-593-595-596-598)





IV. CASA SI CONTURI LA BANCI

(ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531 + 532 + 541 + 542)





ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 la 08)





C. CHELTUIELI IN AVANS (ct. 471)





D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN (ct. 161+162+166+167+168-169+269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431** * + 437** * + 4381 + 441** * + 4423 + 4428** * + 4444** * + 446** * + 447** * + 4481 + 451** * + 452** * + 455 + 456** * + 457 + 4581 + 462 + 473** * + 509 + 5186 + 519)





E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (ct.rd.09+10-11-18)





F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

(rd.04+12-17)





G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN (ct. 161+162+166+167+168-169+269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431** * + 437** * + 4381 + 441** * + 4423 + 4428** * + 4444** * + 446** * + 447** * + 4481 + 451** * + 452** * + 455 + 456** * + 457 + 4581 + 462 + 473** * + 509 + 5186 + 519)





H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (ct.151)





I. VENITURI IN AVANS rd.17+18, din care:





-subventii pentru investitii (ct.131)





-venituri inregistrate in avans (ct. 472)





J. CAPITAL SI REZERVE





I. CAPITAL din care:





- capital subscris nevarsat (ct.1011)





- capital subscris varsat (ct. 1012)





- patrimoniul regiei(ct. 1015)





II. PRIME LEGATE DE CAPITAL (ct.104)





III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105)





Sold C





Sold D





IV. REZERVE (ct. 1016)





V.REZULTATUL REPORTAT (ct.117)





Sold C





Sold D





VI. REZULTATUL EXERCITIULUI (ct. 121)





Sold C





Sold D





Repartizarea profitului (ct. 129)





TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19+23+24 -25 +26 +27-28+29 -30-31)





Patrimoniul public(ct. 1016)





TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33)













ANEXA NR.3

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE


- RON -

Denumirea indicatorului

Nr.

rd.

Realizari in perioada de raportare





1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04)





Productia vanduta

(ct.701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)





Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707)





Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)





2.Variatia stocurilor (ct.711)     Sold C





Sold D





3.Productia imobilizata (ct.721 + 722)





4.Alte venituri din exploatare (ct.7417 + 758)





VENITURI DIN EXPLOATARE –TOTAL (rd.01+05+06+07+08)





5.a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile (ct.601 + 6012-7412)





Alte cheltuieli materiale (ct.603 + 604 + 606 + 608)





b) Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa) (ct.605-7413)





c) Cheltuieli privind marfurile (ct.607)





6. Cheltuieli cu personalul (rd.15+16)





a) Salarii (ct.621 + 641-7414)





b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

(ct.645-7415)





7. a)Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale (rd.18-19)





a.1) Cheltuieli (ct.6811 + 6813)





a.2) Venituri (ct.7813 + 7815)





b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22)





b.1) Cheltuieli (ct.654 + 6814)





b.2) Venituri (ct.754 + 7814)





8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26)





8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe (ct.611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628-7416)





8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635)





8.3 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct.658)





Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si chelt.(rd.28-29)





- Cheltuieli (ct.6812)





- Venituri (ct.7812)





CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL

(rd.10 la 14+17+20+23+27)





REZULTATUL DIN EXPLOATARE- Profit(rd.09-30)






- Pierdere (rd.30-09)





9.Venituri din interese de participare (ct.7613 + 7614 + 7615 + 7616)





- din care, in cadrul grupului





10.Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate(ct.7611 + 7612)





- din care, in cadrul grupului





11.Venituri din dobanzi (ct.766)





- din care, in cadrul grupului





Alte venituri financiare (ct.762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768 + 788 + 7617)





VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.33 + 35 + 37 + 39)





12.Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante (rd.42-43)





- Cheltuieli (ct.686)





- Venituri (ct.786)





13.Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418)





- din care, in cadrul grupului





Alte cheltuieli financiare (ct.663 + 664 + 665 + 667 + 668)





CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.41 + 44 + 46)





REZULTATUL FINANCIAR - Profit (rd.40-47)





- Pierdere (rd.47-70)





14.REZULTATUL CURENT -Profit ( rd.09 + 40-30-47)





- Pierdere (rd.30 + 47-09-40)





15.Venituri extraordinare (ct.771)





16.Cheltuieli extraordinare (ct.671)





17.REZULTATUL EXTRAORDINAR -Profit (rd.52-53)





-Pierdere (rd. 53-52)





VENITURI TOTALE (rd.09 + 40 + 52)





CHELTUIELI TOTALE (rd.30 + 47 + 53)





REZULTATUL BRUT - Profit (rd.56-57)





- Pierdere (rd.57-56)





18.Impozitul pe profit (rd.61 + 62-63)





19.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus (ct.698)





20.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR - Profit (rd.58-59-60-64)





- Pierdere (rd.59 + 60 + 64-58)






BIBLIOGRAFIE


1. ACHIM T.BACIU- Costurile, organizare, planificare, contabilitate, calculatie, control si analiza,Ed. Dacia, Cluj Napoca,2001; 

2. BALTES NICOLAE - Analiza economico – financiara a intreprinderii, Ed. Universitatii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2003;

3. BARDAS PETRU, OVIDIU IOAN NANES, ADRIANA DIACONESCU-Analiza financiara, Ed. Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti, 2003;

4. BALU MARIANA ELENA-Analiza economico-financiara (teorie si aplicatii practice)- Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005;

5. BREZEANU PETRE, BOSTINARU ADRIAN, PRǍJISTEANU BOGDAN- Diagnostic financiar. Instrumente de analiza financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2003

6. DOVAL ELENA - Managementul financiar al organizatiei, Ed. Universitatii Transilvania Arges, 2003;

7. DRUMEA CRISTINA -Analiza economico-financiara a firmei, Note de curs si lucrari aplicative, Arges, 2000;

8. DULU ANA – Baze de date – Access, ECDL modulul 5, Casa de Editura Andreco Educational, Bucuresti, 2004;

9. FUSARU DOINA, MARES MARIUS DANIEL, MIHAI GABRIEL – Visual Basic si Access, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2001;

10. GHERASIM ZENOVIC- Programare si baze de date, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005;

11. HABRACKEN JOE – Access 2002 pentru incepatori, Editura Teora, Bucuresti, 2003;

12.IACOB CONSTANTA, VICTORIA FIRESCU, DORIN MIHAI, BALUTA AURELIAN VIRGIL, POPESCU LUCIAN, DOBRIN MARINICA - Costurile: calculatie, contabilizare, previziune, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2002;

13. IONESCU CICILIA - Contabilitate.Bazele teoriei si practicii contabile, Ed. Fundatiei de Maine, Bucuresti, 2005

14. ISFÃNESCU A., C. STÃNESCU, A BÃICUS - Analiza economico-financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2001;

15. MOROSAN IOSEFINA-.Analiza economico-financiara (in industrie, comert, turism si exploatatiile agricole) - Ed. Fundatiei Romania De Maine, Bucuresti, 2000;

16. NǍSTASE PAVEL, MIHAI FLORIN, BǍRBULESCU BOGDAN, SOVA AURELIAN ROBERT, COSǍCESCU LUANA, STANCIU ANDREI, COVRIG LIANA – Baze de date in Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucuresti, 2004;

17. NICULESCU MARIA -Diagnosticul global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

18. PANTEA IACOB PETRU, BODEA GHEORGHE – Contabilitatea financiara romaneasca

conforma cu directivele europene, Editura Intelcredo, Deva, 2006;

19. PLESEA DORU - Bazele contabilitatii financiare vol. I, Editura Omnia-Uni Sast, Arges,


20. POP ATANASIU – Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu directivele

contabile europene standardele internationale de contabilitate, Editura Intelcredo, Deva, 2002;

21. RISTEA MIHAI, CORINA-GRAZIELLA DUMITRU – Contabilitate financiara,Ed.

Margaritar, Bucuresti,2003;

22. SUMEDREA SILVIA-Managementul financiar al firmei, Editura Infomarket, Arges, 2003;

23. TOLE MARIN -Analiza economico-financiara a firmelor, Ed. Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2000;                                 

24. TOLE MARIN -.Analiza economico-financiara, Metode, aplicatii si teste grila, Ed. Fundatiei Romania De Maine, Bucuresti, 2003;

25. TOLE MARIN, NICOLETA CRISTINA TOLE- Analiza economico – financiara, Metode, aplicatii si teste grila, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003;

26. Standardele Internationale de contabilitate 2000;

27. Legea contabilitatii nr.82/1991;

28. Legea nr. 116/2002;

29. Legea nr. 76/2002 modificata si complectata prin Legea nr. 107/2004;

30. OMFP nr. 1752/2005;

31. Standardele internationale de raportare financiarǎ (IFRSs) incluzand standardele internationale de contabilitate (IASs) si interpretarile lor la 1 ianuarie 2005, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2005;



Dobrota N., Dictionar de economie, Ed.Economica, Bucuresti, 1999, pg. 198;


N. Feleaga, I. Ionascu, Tratat de Contabilitate Financiara, vol.I, Ed. Economica, Bucuresti, 1998 - indicat in Cicilia Ionescu, Contabilitate. Bazele teoriei si practicii contabile, Ed. Fundatiei Romania de Maine, pg. 321

Niculescu Maria, Diagnosticul global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pg. 287

Balu Mariana, Analiza economico – financiara, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005, pg. 154;







Drumea Cristina, Analiza economico – financiara a firmei, Note de curs si lucrari aplicative, Arges, 2000, pg. 73;

Niculescu Maria, Diagnosticul global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pg. 303;




Vintila G. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997, pg. 188 cu referire in Iosefina Morosan – Analiza economico-financiara. Aplicatii practice, Ed. Romania de Maine, Bucuresti, 2002, pg. 189;

Vintila G. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997, pg. 188, cu referire in Iosefina Morosan, Analiza economico – financiara, Aplicatii practice, Editura Romania de Maine, Bucuresti, 2002, pg. 189;

Margulescu D. – coord - Analiza economico - financiara a intreprinderii, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1994, pg. 205, cu referinta in Iosefina Morosan - Analiza economico-financiara. Aplicatii practice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002;


Drumea Cristina, Analiza economico – financiara a firmei, Note de curs si lucrari aplicative, Arges, 2000, pg. 82;

Tole Marin, Tole Nicoleta Cristina, Analiza economico – financiara, Metode aplicatii si teste grila, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003, pg. 248;



Doval Elena, Managementul financiar al organizatiei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002, pg. 35;


Dictionar encyclopedic, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1993, pg.425 - indicat in Achim T. Baciu-Costurile, Organizare, Planificare, Contabilitate, Calculatie, Control si Analiza, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001

V.Robu, N. Georgescu, Analiza economico - financiara, Ed. Omnia Uni, Arges, 2000, pg. 221 - cu referire in Gheorghe Valceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara, Ed. Economica, 2008, pg.273

Conform Legii 76/2002 modificata si complectata prin Legea nr. 107/2007;

Conform Legii nr. 116/2002;











ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor
Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani