MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
COLEGIUL SILVIC “THEODOR PIETRARU”
PROIECT
Calificare:padurar
Tema proiectului:
Obtinerea puietilor de salix babylonyca, -salcie plangatoare-prin butasire in pepiniera didactica
Cuprinsul lucrarii
Argument
Capitolul I Descrierea speciei
1.1. Caractere morfologice
Capitolul II Obtinerea materialului biologic pe cale vegetative
2.1. Cconfectionarea butasilor
2.2. pastrarea butasilor
Capitolul III Pregatirea terenului si ameliorarea solului pentru cultura speciei.
3.1. Desfundarea solului
3.2. Maruntirea si nivelarea solului
Capitolul IV Instalarea speciei –Butasirea-
Capitplul V Ingrijirea culturii
5.1. Spargerea crustei
5.2. Prasitul
5.3. Plivitul
5.4. Udatul
5.5. Necesitatea lucrarilor de ingrijire a culturii
Capitolul VI Nome de tehnica a securitatii muncii
Capitolul VII Bibliografie
ARGUMENT
Odata cu incheierea unui ciclu de trei ani la Colegiul Silvic “Theodor Pietraru” si absolvirea scolii de arte si meserii avem perspective de a practica meseria de padurar.
Una dintre etapele ce trebuie parcurse conform circuitelor actuale ,este aceea de a sustine examenul de atestare.
In vederea sustinerii examenului am intocmit un proiect cu tema de specialitate.
Proiectul meu se refera la infiintarea unei culture de Salix Babylonica prin butasire in pepiniera scolii in vederea intocmirii acestui proiect am consultat bibliografia fie recomandata si am studiat cu batentie terenul di pepiniera scolii pe care miam desfasurat activitatea practica.
Acest proiect reprezinta o lucrare de sinteza care mi-a solicitat ccunostintele teoretice si practice dobandite in cei trei ani de studiu.
Lucrarea este situata pe sapte capitole.
Capitolul I
Descrierea Speciei Salix Babylonica
1.1. Caractere Morfologice:Arbore pana la 15m inaltime.
Lujerii foarte ,lungi ,subtiri,flexibili,lucitori,galbui,cu muguri alungiti (uneori brun-negriciosi).
Frunzele ingust-lancelate,glabrie,de 8-16cm lungime,cu varful lung si adeseori oblic acununat,pe dos verzi-cenusii :petiol de 5mm lungime.
Amentii masculi cu doua stamine:ovarul sesil sau aproape sesil glabru.
Areal si ecologic.Specie din Asia,mai raspandita in China, adaptabila la climataul continental de la noi, mai putin exigenta fata de sol si deosebit de apreciata in spatiile verzi, pe soluri revene pana jilav-umede avand coroana larga, globuloasa si ramurile foarte subtiri ,pendente,galben-verzui.
Capitolul II
Obtinerea materialului biologic pe cale vegetative
Unele specii forestiere au propietatea de a se inmultii pe cale vegetativa prin portiuni de ramuri sau radacini numite butasi.
Butasii sunt parti ale plantelor care, daca sunt puse in conditii favorabile de sol, temperatura , umiditate se inradacineaza,cresc si formeaza o planta noua asemanatoare cu exemplaru din care provine si identical din punct de vedere genetic cu acesta.
Salix babylonica (Salcia plangatoare) se poate inmultii pe cale vegetative (butasi de iarna sau ramificati).Acestia se confectioneaza in perioada Februarie-Martie , din lujeri anuali recoltati de pe planta mama din culture speciale .
2.1.Confectionarea butasilor
Recolatrea se face din culture specializate de palnte mama in perioada februarie-martie , din lujeri anuali nu mai in zilele cand temperature este peste 0* Celsius .Este indicat la recoltarea sa se faca treptat, pe masura ce se confectioneaza butasii, nefiind admisa pastrarea lor mai mult de doua saptamani fara pericolul deprecierii.
Confectionarea butasiilor se face manual cu cosoare , foarfeci de vie sau mecanizat cu masina de confectionat butasi atunci cand se confectioneaza cantitati mari.
Butasii vor fi de minim 20cm lungime si 8-20mm in diametru la capatul superior , vor fii drepti fara urme de vatamare cu minim 2 muguri vii neporniti si sanatosi.
Taieturile se vor executa perpendicular pe ax , la partea superioara fiind efectuata la o distanta de cca 3cm deasupra mugurelui.Dupa confectionare butasii se leaga in snopii de 50—100 buc si se coloreaza la capatul superior cu vopsea de culoare conventionala(capatul vopsit va fi intodeauna sus).
2.2.Pastrarea butasiilor
Butasii se leaga in snop de cate 50 sau 100 de bucati.Legaturile se dezinfecteaza cu solutie de permanganat de potasiu 1% sau zeama bordeleza 2% timp de un minut.Pentru corecta infigere in sol la butasire se coloreaza la partea superioara cu culoarea conventionala a soiului.
Butasii , pana la plantare , se stratifica separat pe sortimente pe nisip umed . Asezarea in sant se face cu mugurii in sus, pentru aceeasta se sapa un sant de un metru adancime si un metru latime , iar lungimea dupa necessitate.Pe fundul lui se pune un strat de 10cm de nisip umezit si apoi se aseaza snopii de butasii in pozitie verticala in straturi suprapuse separate intre ele prin straturi de nisip umezit de cel puti 10cm grosime.
Capitolul III
Pregatire terenului si ameliorarea solului pentru cultura speciei
Salix Babylonica(Salcia plangatoare)
Lucrarea solului cuprinde o gama de lucrari prin care aceeasta sa asigure conditii optime pentru incoltirea semintelor si cresterea seminteleor.
3.1.Desfundarea terenului.Este o operatie la fel de importanta ca si alegerea terenului.Aceste doua operatiuni sunt elementele de baza in cultura pepinierelor si trebuie sa li se dea toata importanta cuvenita , fiindca toate lucrarile ce se fac depend de ele.
In timpul desfundarii manuale cu cazmaua brazdele se vor despica cu varful cazmalei, se culeg toate radacinile de pir si alte buruieni precum si larvele de carabusi, coropisnite etc.
Aceeasta operatie se face toamna in pepinierele ce urmeaza a fi insamantate primavara si vara in cele ce vor fi insamantate toamna. Eu am efectuat desfundarea solului la doua cazmale fara inversarea straturilor.
3.2.Maruntirea si nivelarea solului se executa concomitant cu desfundarea sau dupa aceeasta cu grape sau freze .Tot prin grapat se sparge crusta , pentru a se reduce evaporarea apei din sol si se aduna buruienile.
Grapatul este o lucrare importanta, indeosebi pentru regiunile deficitare in umezeala.Cultivatia se executa in scopul afanarii solului si al distrugerii buruienilor , inainte si dupa instalarea culturilor.Ca utilaje se folosesc grape cultivatoare freze , tavalugi etc.
Capitolul IV
Instalarea speciei Salix Babylonica (salcia plangatoare)
Butasirea
Butasirea se executa primavara , in sol bine pregatit. Inainte de executarea acestei lucrari, butasii se pun in bazine cu apa pentru hidratare si fortare . Se tin 24 ore.
Butasirea se face in momentul in care in pepiniera sunt conditii favorabile .
Pe terenul pregatit am executat butasirea , am folosit o sfoara ca sa pot introduce butasii in pamant (cu ajutorul cazmalei la o distanta de 80cm intre randuri si la 20cm intre butasi pe rand.
Am fost atent sa introduce butasii in pamant in pozitie verticala, fara zdrelirea cojii sau desprinderea mugurilor si la o adincime care sa depasesca cu 2-3cm suprafata solului iar peste capatul butasului am asternut un strat de sol afanat pentru a impiedica deshidratarea acestuia pana la cicatrizarea taieturi.
Oricare ar fii tehnica de aplicare a butasiri , trebuie sa se realizeze o buna aderenta a butasului cu particulele de sol iar dupa butasire solul ntrebuie sa se afineze superficial pentru a preintampina formarea crustei .
Capitolul V Ingrijirea culturii
5.1 Spargerea crustei. Solurile nestructurate sau cu o structura instabila formeaza la suprafata, dupa ploi, o crusta brazdata de crapaturi. Am spart crusta de pe cultura nerasarita cu grebla, pe dintii careia amimpletit nuiele, lasand libera o portiune de 2-3 cm din dinti.In cursul rasaririi nu am spart crusta pentru a nu rani plantele.Dupa rasarire amfolosit prasitoarea manuala.
5. 2 Prasitul este lucrarea de baza prin care se realizeaza in acelasi timp afanarea solului si distrugerea buruienilor.Prin afanare se inlesneste patrunderea in sol a apei,caldurii si aerului.Tot odata se sparge si se marunteste crusta,impiedicandu-se evaporarea apei din sol.Am executat prasilele pe spatiile dintre randurile de puieti cu unelte de mana, de cate ori a fost nevoie.
5. 3 Plivitul se aplica acolo unde nu se poate prasi: in culturile dese, inte puietii pe rand, in zonele de protectie sidin vecinatatea randurilor.
Am plivit cultura dupa ploaie sidupa o udare pentru a scoate buruienile cu radacina cu tot.
5. 4 Udatul. Cu toate masurile ce se iau pentru sporirea acumularii apei in sol, precum sipentru micsorarea pierderilor de apa este nevoie sa se completeze necesarul de umezeala prin udat.La udat am folosit apa lipsita de saruri vatamatoare si care nu a continut substante toxice pentru cultura.Temperatura apei a fost apropiata de cea a mediului inconjurator.Am executat udatul dimineata devreme si seara.
5. 5 Necesitatea lucrarilor de ingrijire a culturii.
De la rasarire si pana cand sunt scosi,puietii au de luptat cu o serie de factori vatamatori.Deoarece in primele luni de la rasarire puietii sunt mai sensibili la actiunea factorilor daunatori,cele mai multe lucrari de ingrijire se executa in aceasta perioada.Dintre” factorii biotici” ,buruienile produc pagubele cele mai inseminate.Ingheturile tarzii, seceta, crusta sunt alti dusmani de temut ai culturii. Natura lucrarilor de ingrijire si numarul lor variaza in functie de: natura culturilor, natura solului, zona climatica, varsta puietilor, mijloacele cu care se lucreaza.
Capitolul VI
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
-La lucrarile manuale executate in pepiniera,uneltele folosite(foarfece,cosoare,bricege,sape,cazmale,sapaligi)trebuie sa aiba partile taietoare bine ascutite,faradefecte.Cele cu coada trebuie sa aiba cozile netede,grosime si lungime potrivita cu talia muncitorului.Cazmalele folosite la desfundare sa fie prevazute cu calcator de latime egala cu cea a talpii muncitorului.Muncitorii trbuie sa pastreze intre ei in timpul lucrului o distanta care sa nu permita accidentarea acestora cu uneltele care le manuiesc.
Targile folosite la diferite transporturi sa fie confectionate din material usor, sa nu depaseasca dimensiunile 60x80 cm,bratele sa fie netede potrivit de groase si de lungi.
Laditele de transportat butasii sa aiba dimensiuni corespunzatoare(50x30x20cm),prevazute cu manere netede ,fara aschii sau cuie iesite in afara.
Cosurile de transport sa aiba mauere netede,galetile sa fie bine incheiate.Ranitele de transport sa aiba spatele confectionat din panza impregnate.
Stropitorile de mana sa aiba capacitati de pana la 12l,pentru a permite o manipulare usoara.
Pichetii si tarusii folositi sa fie netezi fara aschii si uniformi.Baterea sa se faca cu atentie.La plivitul culturilor,muncitorii vor fi dotati cu genunchiere,manusi si unelte corespunzatoare.
-La depozitarea siu manipularea ingrasamintelor chimice,a ierbicidelor si a arboricidelor,se iau masuri deosebite de protectie.
Depozitarea acestora se va face numai in incaperi special amenajate separate de cladirile de locuit si pastrate sub lacat.In aceleasi incaperi nu se depoziteaza alimente si furaje.
In timpul manipularii si imprastierii substantelor chimice,muncitorii trebuie sa fie dotati cu echipament de protectie.Imprastierea acestora se face numai pet imp linistit.In timpul lucrului le este interzis muncitorilor sa manance,sa bea,sa fumeze,sa se stearga la ochi cu mainile murdare.Dupa incetarea lucrului muncitorii se vor spala cu apa si sapun pe mainisi pe fata.
-Pentru acordarea primului ajutor,in cazul producerii unor accidente sau imbolnaviri,fiecare punct de lucru se doteaza cu truse sanitare prevazute cu medicamente,substante dezinfectante,pansamente,inclusive cele necesare pentru combaterea muscaturilor de serpi.
Cel putin o persoana de la punctual de lucru va fi instruita pentru a asigura acordarea primului ajutor in cazurile de ranire,hemoragii,arsuri,fracture,luxatii,intoxicari.
Capitolul VII
BIBLIOGRAFIE
Dendrologie -prof.univ.dr.ing.Nicolae Sofletea
-sef lucr.dr.ing.Lucian Curtu
Editia a doua-editura’’Pentru viata’’Brasov 2008
Silvicultura -Tehnica culturii silvice-manual cls.a XI a si a XII a
-ing.Anatolie Marian
-ing.Virgil Vlad
-ing.Vasile Dobos
-ing.Mioara Vlad
Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1993
Indrumarul Padurarului -prof.dr.ing.Ioan Iancu
Editia a II-a –Editura A.P.P. –Bucuresti 2006
Cultura arborilor si arbustilor ornamentali
-prof.univ.Ana-Felicia Iliescu
EdituraCeres - Bucuresti 2002
Capitolul VII
BIBLIOGRAFIE
Dendrologie -prof.univ.dr.ing.Nicolae Sofletea
-sef lucr.dr.ing.Lucian Curtu
Editia a doua-editura’’Pentru viata’’Brasov 2008
Silvicultura -Tehnica culturii silvice-manual cls.a XI a si a XII a
-ing.Anatolie Marian
-ing.Virgil Vlad
-ing.Vasile Dobos
-ing.Mioara Vlad
Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1993
