PROIECT DE DIPLOMA AGRICULTURA - ANALIZA INTINERERELOR TEHNICE LA CULTURILE DE CAMP DIN EXPLOATATIA AGR, JUDETUL CALARASI referat








UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA



BUCURESTI


FACULTATEA DE agricultura







PROIECT DE DIPLOMA




ANALIZA INTINERERELOR TEHNICE LA CULTURILE DE CAMP DIN EXPLOATATIA AGR , JUDETUL Calarasi




INTRODUCERE


O fac eu, O sa fie aceeasi la toti, cu mici exceptii

Scopul – realizarea diagnosticului regional la principalele culturi din zona de sud. Formarea unor tipologii de exploatatii agricole.

Aceeasi structura, pentru a fi usor comparabile


CAPITOLUL I


Modificati (rescrieti) modelul pe care vi-l dau eu. Nu il lasati asa cum e, pentru ca mai exista inca 3 lucrari fata de cea a voastra care au primit acest model. Nu trebuie sa fie la fel!!!

Informatiile pe care le luati sunt din anul agricol 2006-2007


PREZENTAREA GENERALA A EXPLOATATIEI AGRICOLE   Amplasarea geografica.


Exploatatia este amplasata pe teritoriul comunei Belciugatele , jud. Calarasi , la 25 de km de Bucuresti si 1 km de Fundulea cu acces la DN3

1.2. Obiectul de activitate.


-Obiectul de activitate il constituie cultura cerealelor si plantelor tehnice

-Comert cu produse agricole


Actionariatul si Consiliul de administratie.


Istoricul exploatatiei: infiintata din anul 1994 ca persoana fizica autorizata iar in anul 2006 a devenit persoana juridica sub numele de AGR SRL inregistrata la Registrul comertului J51/187/2006 , avand codul unic de inregistrare RO 18507449



Exploatatia functioneaza pe baza contractelor de arenda intre societete si propietarii de teren agricol


Suprafata : 287 ha


1.4. Dotarea tehnico-materiala a societatii


Exploatatia gestioneaza in prezent287ha teren arabil, cea mai mare parte a suprafetei fiind terenul lucrat prin arendare de la proprietari, localnici ai comunelor invecinate in urma punerii in posesie a pamantului pe baza Legii 18 si a Legii 1 din 2001.



Structura culturilor in cadrul Exploatatiei Agricole

in perioada 2006-2007


Cultura

Anii


Grau de toamna

63 ha

Floarea soarelui

100 ha

Coriandru

37 ha

Soia

40 ha

Porumb

47 ha


Societatea dispune si de alte dotari si anume:

sediul administrativ

magazie piese de schimb, produse chimice (erbicide, pesticide, ingrasaminte chimice)

atelier pentru intretinerea mijloacelor mecanice;

Mijloacele mecanice ale societatii sunt reprezentate de:

3tractoare U650;

3pluguri ( 1 reversibil cu 5 trupite si 2 normale cu 3 trupite )

2 grape cu discuri

2semanatori ( SUP 29 si SPC 8 )

1 echipament MIC-4

1 echipament aplicare erbicide MET-1200

2 remorci transport;

1 cultivator

1 tavalug

2 prese de furaj;

Magazie pentru produse agricole



1.5. Dotarea cu forta de munca


Exploatatia Agricola salariatii societatii sunt : administratorul , contabilul cu sfert de norma ,un inginer agronom si doi mecanizatori

Exploatatia angajeaza si lucratori sezonieri





CAPITOLUL II


CONDITIILE PEDOCLIMATICE SPECIFICE IN CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATEA societatea

. Aspecte generale:

Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricola Fundulea (ICDA), este amplasat in zona Campiei Romane de Est, situata pe cursul de apa al Mostistei, pe linia de separare a Campiei Vlasiei si a Baraganului de Sud.

Ca pozitie geografica Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricola Fundulea, se afla la aproximativ 44° 30’ latitudine nordica si 24°10’ longitudine estica, in zona temperata cu climat extrem continental. Din punct de vedere administrativ ICDA Fundulea este situat in orasul Fundulea, judetul Calarasi, langa comunicatia de cale ferata Bucuresti - Constanta, la 34 km est de municipiul Bucuresti.

Adancimea apei freatice la Fundulea este la cca 14 m. Altitudinea medie 56 m. Zona de vegetatie in care se gaseste institutul este la limita de trecere intre stepa si silvostepa. Roca mama pentru soluri aproape in intregime o formeaza in aceasta zona materialul loessoid care ajunge la grosimi ce variaza intre 8 - 10 m, iar sub acesta se gasesc straturi de 5 pana la 25 m de nisipuri si pietrisuri.

Geomorfologia este de tip Baragan, ses brazdat de fluvii ce-l impart in forme lunguiete, a caror latime variaza intre 10 - 45 km, cu crovuri care sporadic prezinta baltiri.

Bazinul Mostistei, format pe vechiul curs al raului Ialomita, se prezinta ca o vale secundara cu pante mici. Debitul este intermitent, vara scade foarte mult transformandu-se intr-o salba de lacuri izolate. Acest fenomen a necesitat in ultimii ani executarea unor lucrari speciale de imbunatatiri funciare in zona prin care sa se asigure debite mai mari de apa pentru sistemele de irigatie.

Gradul de mineralizare al apei este de aproximativ 100 mg/l.

Lipsa unor straturi argiloase ca suport in depozitele loessoide, determina o mare variabilitate a adancimii panzei de apa freatica, cuprinsa intre 10 – 60 m.

4.1 Solul. Conditiile ce caracterizeaza trecerea de la stepa la silvostepa, au permis ca in aceasta zona sa se formeze in mare parte solurile cernoziomice de tip: cernoziom mediu levigat, cernoziom levigat de depresiune si cernoziom ciocoloatiu. Dupa noua clasificare romana a solurilor, acestea apar ca subtipuri caracteristice ale tipului de sol cernoziom cambic

Umiditatea mai mare decat in stepa a determinat o intensificare mai mare a proceselor de argilizare. Astfel, o buna parte din continutul de argila din orizontul A, a migrat pe profil la limita intre orizonturile A si B.

Continutul in humus este mai ridicat in primii 15 cm (~ 3%) datorita fostelor litiere si scade in mod treptat catre adancime.

Continutul in azot total (Nt) este in general ridicat (0,18 – 0,13%) la fel ca si cel in fosfor total (0,018%). De obicei, pe cernoziomul cambic, cultivat mai mult timp, se constata o scadere apreciabila a continutului de humus si azot in stratul arabil.

4.2. Caracteristici morfologice. Orizontul A are trei suborizonturi si se intinde pe o adancime de 45 cm:

Ap (0 - 18 cm); lut argilo-prafos de culoare brun cenusiu foarte inchis (10 YR 3/2) in stare umeda si brun cenusiu foarte inchis - brun cenusiu inchis (10 YR 3,5 / 2) in stare uscata; reavan deranjat prin cultivare; friabil in stare umeda; dur in stare uscata; moderat compact; goluri; pori fini frecventi; radacini subtiri frecvente; trecere neta dreapta;

Aph (18 - 30 cm); lut argilo prafos; aceeasi culoare ca in orizontul precedent; tasat; astructurat (masiv); potrivit de umed, cu crotovine si resturi de radacini fine; trecere neta dreapta;

Am (30 - 45); lut argilo-prafos; brun foarte inchis - brun cenusiu foarte inchis (10 YR 2,5 / 2) in stare umeda si brun cenusiu foarte inchis - brun cenusiu inchis (10 YR 3,5 / 2) in stare uscata; reavan; structura grauntoasa si poliedrica subangulara medie bine dezvoltata; friabil in stare umeda; dur in stare uscata; afanat; goluri rare; pori fini, frecventi; cervotocine rare; radacini subtiri frecvente; trecere treptata, ondulata;

AB (45 - 62); lut argilos (lut argilo-prafos-argila prafoasa) brun cenusiu foarte inchis - brun inchis (10YR 3/2,5) in stare umeda si brun (10YR 4 / 3) in stare uscata; reavan; structura poliedrica subangulara medie, bine dezvoltata; friabil in stare umeda; dur in stare uscata; goluri rare; pori fini, mijlocii frecventi; radacini subtiri, frecvente; trecere treptata, ondulata;

Bv1 (62 - 82 cm); lut argilos (lut argilo-prafos); brun inchis (10 YR 3/3) in stare umeda si brun (10 YR 4/3) in stare uscata; reavan; structura poliedrica subangulara medie, bine dezvoltata; friabil tare in stare umeda; dur in stare uscata; goluri rare; pori fini, frecventi; radacini subtiri. rare; trecere treptata ondulata;

Bv2 (82 - 112 cm); lut argilo-prafos; brun galbui inchis (10YR 4/4) in stare umeda si brun galbui (10 YR 5/4) in stare uscata; reavan; structura poliedrica subangulara medie, bine dezvoltata; friabil tare in stare umeda; dur in stare uscata; goluri rare; pori fini si mijlocii, foarte frecventi; coprolite si cervotocine; radacini subtiri, rare; trecere treptata ondulata;

Bv3 (112 - 140 cm); lut argilo-prafos; brun galbui inchis - brun galbui (10 YR 4,5/4) in stare umeda si brun galbui inchis (10YR 5,5/4) in stare uscata; reavan; astructurat, masiv; friabil in stare umeda; moderat coeziv in stare uscata; pori fini, frecventi; coprolite si cervotocine; trecere treptata ondulata;

Cnk1 (140 - 170 cm); lut prafos (lut argilo-prafos); brun galbui (10 YR 5/6) in stare umeda si brun galbui deschis (10 YR 6/4) in stare uscata; reavan; astructurat, masiv; friabil in stare umeda; slab coeziv in stare uscata; pori fini si mijlocii foarte frecventi; efervescenta puternica, pseudomicelii si vinisoare de CaCO3; trecere treptata ondulata;

Cnk2 (170 - 200 cm); lut (lut argilo-prafos); galben bruniu (10 YR 6/6) in stare umeda si brun galbui deschis (10 YR 6/4) in stare uscata; astructurat, masiv; friabil in stare umeda; slab coeziv in stare uscata; pori fini si mijlocii foarte frecventi; efervescenta puternica; pete numeroase; pseudomicelii, vinisoare si concretiuni mici, rare de CaCO3.

In ceea ce priveste porozitatea, raportul pori ocupati cu apa / pori ocupati cu aer, acesta se prezinta foarte favorabil fiind cuprins intre 0,9 - 1,1 pe adancimea de la 30 la 130 cm. In stratul 0 - 30 cm predomina apa, in timp ce sub 130 cm stratul este putin alterat, iar aeratia este mai mare.

Pe intregul profil raportul intre porii ocupati de apa si cei ocupati de aer este favorabil cresterii plantelor. In continuare, pe profil, cantitatea de humus scade treptat. Continutul cel mai ridicat in humus de 3,0% se gaseste in stratul 0 - 30 cm si scade brusc in suborizontul An la 2,4% (tabelul 15).

Reactia solului este treptat acida la suprafata (pH ~ 6,4) apoi devine neutra si treptat trece catre slab alcalina inregistrand valoarea maxima de 8,2 unitati pH in orizontul Cnk2, datorita prezentei unor cantitati mai mari de carbonat de calciu. Capacitatea totala de schimb cationic are valori ridicate si indica o reprezentare foarte buna a complexului adsorbtiv al solului (argila + humusul).

Aprovizionarea solului cu substante nutritive este forte buna.

Structura solului este glomerulara, in orizontul A prezinta intr-o proportie mare agregate stabile. In orizontul B, agregatele devin tot mai mari, structura evoluand spre nuciforma sau prismatica. capacitatea capilara este 39%. Permeabilitatea buna in orizontul A devine mai slaba in orizontul B datorita texturii argiloase.















Principalele proprietati fizice, hidrice si chimice ale solului de tip cernoziom cambic de la Fundulea *





Proprietati

Orizonturi si adancimea, (cm)

Ap

Aph

Am

A/B

Bv1

Bv2

Bv3

Cnk1

Cnk2











Nisip grosier (2-0,2 mm)










Nisip fin (0,2-0,02 mm)










Praf (0.02-0.002 mm)










Argila (<0.002 mm)










Argila fizica (<0.01 mm)










Textura

LL

LL

LL

LA

LA

LA

LA

LA

LA

Densit.aparenta g/cm3










Porozitate totala %










Porozitate aeratie %










Grad de tasare %










Coeficient de ofilire%










Capacitatea de camp %










Conductivitatea hidraulica mm/h










pH (in apa)










Humus %










C:N










Nt %










P2O5 total %










P2O5 mobil ppm










K mobil ppm










Baze de schimb me/100 g sol










Grade saturatie in baze %










*) dupa Dumitru Elisabeta, 1997. Ghidul excursiilor celei de-a XV-a Conferinte Nationale pentru Stiinta Solului. Publ. SNRSS Nr. 29,p 158






4.3.Vegetatia. Pe terenurile situate la limita de trecere dintre stepa si silvostepa s-a observat inducerea in timp a unor serii de modificari ale dezvoltarii vegetatiei lemnoase si ierboase ca rezultat al interactiunii zonelor vecine (stepa respectiv zona de padure).

Alternanta in timp a vegetatiei lemnoase/ierboase si complexul de factori externi au determinat principalele caracteristici ale acestor cernoziomuri.

Vegetatia lemnoasa. Padurile naturale se gasesc in aceasta zona sub forma de palcuri, predominand esentele de Quercus (Q. pedunculata, Q. pubescens, Q. pedunculiflora, Q. cerris) care sunt insotite de arbusti (Crataegus monogina, Cornus mas). Din loc in loc in luminisurile padurii se intalnesc specii ierboase ca: Poa pratensis, Salvia pratensis, Medicago minima, Medicago falcata, Festuca vallesiaca, etc. Pe margine drumurilor si pe hotarele dintre teritorii se pot intalni perdele de protectie formate din: salcam (Robinia pseudocacia), plop (Populus ssp.) otetar (Rhus ssp.). In livezi predomina samburoasele: cais, prun si cires, iar dintre samantoase marul si parul.

Vegetatia ierboasa spontana este alcatuita din asociatii apartinand diferitelor familii botanice. Cele mai raspandite sunt speciile din familiile Cruciferae si Gramineae.

Speciile intalnite cel mai frecvent sunt: mustarul de camp (Sinapis arvensis), rapita (Brassica rapa), pungulita (Thlaspi arvense), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), pirul tarator (Agropyron repens), pirul gros (Cynodon dactylon), mohorul galben (Setaria glauca), mohorul verde (Setaria viridis), mohorul lat (Setaria verticillata), costreiul (Sorghum halepense), rugul (Rubus caesius), hrisca urcatoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), zamosita (Hibiscus trionum), volbura (Convolvulus arvensis), sangele voinicului (Lathyrus tuberosus), palamida (Cirsium arvensis), stirul alb (Amaranthus albus), canepa salbatica (Canabis sativa), loboda (Chenopodium album), albastrita (Centaurea cyanus), patlagina (Plantago lanceolata) si musetelul nemirositor (Matricaria inodora).

Vegetatia ierboasa cultivata gaseste in aceasta zona conditii de crestere si dezvoltare foarte buna. Zona este considerata cerealiera, fiind potrivita pentru cultura graului si porumbului alaturi de care se pot cultiva cu succes plantele industriale (floarea-soarelui, inul pentru ulei, rapita, sfecla de zahar), leguminoasele pentru boabe (mazarea, fasolea, nautul) si plantele furajere anuale sau perene. Vegetatia existenta in zona Fundulea este specifica conditiilor pedoclimatice naturale existente cuprinzand majoritatea speciilor caracteristice stepei si silvo-stepei.


4.4.Coditii climatice

Din punct de vedere climatic, zona orasului Fundulea se caracterizeaza prin aspectul unei forme de tranzitie intre clima stepei uscate si a zonei subumede forestiere incadrata dupa KÖPPEN in climatul de tip Dfax, temperat continental.

4.5. Regimul termic. Luna cea mai calda a anului este luna iulie in care temperatura medie depaseste 22°C, iar in luna ianuarie, cea mai rece a anului, temperatura medie a aerului scade pana la - 2,6°C.

Temperatura medie anuala este de 10,5°C. Amplitudinea termica anuala masoara 26,2°C, iar cea absoluta 73,3°C. Valorile termice extreme inregistrate la Fundulea au fost de 42,4°C in sezonul cald al anului si de -26°C in sezonul rece.

In general, iernile sunt aspre, iar verile sunt foarte calduroase.

Brumele tarzii de primavara nu depasesc data de 11 aprilie, iar cele timpurii de toamna, nu cad mai devreme de 21 octombrie. Durata anuala a zilelor fara inghet este cuprinsa intre 201 - 210 zile.

4.6.Regimul pluviometric. Umezeala aerului este unul dintre parametrii climatului zonal care se coreleaza in general cu temperatura aerului. La valori mari ale temperaturii aerului (peste 28°C) corespund valori mici ale umezelii aerului (60 - 65%), iar la temperaturi mai scazute umezeala aerului creste semnificativ, avand valori intre 85 - 90%.

Pentru cultura plantelor de camp, umezeala aerului, prezinta importanta mai ales in perioada infloritului si fructificarii. Valorile mari ale acesteia putand inhiba procesele de dezvoltare a plantelor in detrimentul productiei prin prelungirea si accentuarea fenomenelor de seceta atmosferica.

Suma precipitatiilor anuale este in medie de 576,3 mm, repartizata neuniform in cursul anului. Limitele de variatie a precipitatiilor anuale, din perioada de vegetatie a culturilor de primavara, au oscilat intre 228 - 695 mm. In general, cele mai multe precipitatii cad in perioada mai - iunie. Astfel, se evidentiaza doua perioade de seceta distincte: prima in lunile martie - aprilie si a doua in lunile iulie – octombrie. Aceasta din urma fiind de obicei foarte accentuata si influenteaza in mare masura nivelul recoltelor. Analiza datelor climatice multianuale (temperatura si umiditate) de la Fundulea (fig.12), pune in evidenta cele doua perioade de seceta si un interval de aproximativ 30 de zile cu conditii de ariditate in care precipitatiile scazute sunt mult mai mici decat evapotranspiratia potentiala maxima.

Repartitia neuniforma a precipitatiilor in cursul anului, determinata in mare masura de evolutia fronturilor atmosferice, poate indica pentru fiecare an agricol conditii specifice incat perioadele secetoase pot surveni atat in timpul iernilor cat si in diferite momente ale parcurgerii perioadei de vegetatie a plantelor. De aceea, in mod curent discutam de conditii climatice specifice ale anului de cultura.

Pentru culturile de primavara, in conditii de neirigare, atat precipitatiile cazute in perioada de vegetatie si mai ales cele din perioadele cuprinse intre momentul executarii lucrarilor de baza ale solului pana in momentul semanatului, contribuie nemijlocit la formarea recoltelor si reprezinta unul din principalii factori limitativi ai productiei.

4.7. Alti factori climatici. Actiunea vanturilor influenteaza foarte mult procesul de evaporatie atat la suprafata solului cat si in sol. De asemenea, poate provoca fenomene de eroziunea solului, influenteaza precipitatiile si unele procese legate de biologia plantelor. Pentru zona Fundulea, vanturile predominante bat din est (3,1 m/s) si din nord-est (4,4 m/s), fiind reprezentate de Crivat din sud-est, Baltaretul din vest si Austrul din sud-est.

In general in toti anii, in lunile de primavara, miscarile aerului sunt mai accentuate comparativ cu cele de vara, care sunt mai calme.

4.8. Regimul termic. Datele climatice inregistrate la statia meteorologica Fundulea in perioada 2004-2005 indica o tendinta de crestere a temperaturii cu 0,9sC fata de media multianuala pe 37 de ani .Un aspect deosebit de important pentru aceasta perioada este un proces de incalzire semnificativa a vremii in lunile de iarna (ianuarie – februarie). Desprimavararea, in luna martie, a fost insotita de cresterea temperaturilor peste media multianuala cu 1,7sC in anul 2004, respectiv 2,2sC in anul 2005.

Pentru perioada de vegetatie a culturilor semanate in primavara (aprilie-august) temperatura aerului a prezentat abateri cuprinse intre 0,5sC si 1,5sC de media multianuala. Pe un fond scazut al umezelii aerului, temperaturile ridicate ale aerului au condus la aparitia unor perioade de seceta prelungita, mai ales in lunile iunie-august, cand pentru majoritatea culturilor consumul zilnic de apa inregistreaza valori maxime.

Tabelul 16. Temperatura medie lunara a aerului (sC) inregistrata la statia meteorologica Fundulea in perioada de experimentare (2004 – 2005)


Anul agricol

Luna


Media anuala



Abatere ±

X

XI

XII

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX
















Media

perioadei de experimentare
















Abaterea ±
















Suma precipitatiilor anuale cazute la Fundulea a fost mai mica decat media pe 37 de ani in doi ani (cu -117,6 mm in 2004 si cu -47,4 mm in 2005

Tabelul 16. Temperatura medie lunara a aerului (sC) inregistrata la statia meteorologica Fundulea in perioada de experimentare (2004-2005)


Anul agricol

Luna


Media anuala



Abatere ±

X

XI

XII

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX
















Media

perioadei de experimentare
















Media multianuala 2004-2005















Abaterea ±

















Intr-o analiza de ansamblu a abaterilor principalilor factori climatici, obtinute prin prelucrarea datelor climatice inregistrate la statia meteorologica de la Fundulea fata de mediile multianuale se constata ca pentru fiecare an agricol din perioada 1997- 2002 identificam aspecte diferite, specifice, ale climatului pentru aceeasi perioada a anului analizata de la un an la altul,

Anul agricol 2004/2005. Anul agricol 2004/2005, se poate caracteriza tot ca un an calduros, valoarea temperaturii medii multianuale caracteristica zonei, fiind depasita cu 1sC. Procesul de incalzire a vremii s-a declansat inca din luna februarie, temperaturile inregistrate avand abateri pozitive care au depasit valoarea mediei multianuale cu 5,9sC respectiv (fig. 23).





Din punct de vedere al precipitatiilor inregistrate, anul agricol 2004/2005, a fost unul din cel mai sarac in precipitatii, incepand cu luna octombrie si pana in luna iulie, precipitatiile cazute s-au situat sub media multianuala (fig. 24).



Dupa o perioada secetoasa care s-a intins pe toata perioada de vegetatie a culturii de grau, cu efect negativ asupra recoltei, cantitatea de precipitatii cazute in luna iulie a depasit cu 180 mm valoarea mediei multianuale a sumei precipitatiilor, fapt care a contribuit formarea recoltei de porumb.

Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, putem spune ca variatia mare a regimului termic din anii agricoli studiati si repartitia neuniforma a precipitatiilor a influentat nivelul productiilor, in special aparitia fenomenului de seceta prelungita in perioadele critice pentru plantele de grau si porumb, a provocat diminuarea productiilor.

Anul agricol 2004/2005. Anul agricol 2004-2005 se poate caracteriza tot ca un an calduros, valoarea temperaturii medii multianuale caracteristica zonei, fiind depasita cu 1sC. Procesul de incalzire a vremii s-a declansat inca din luna februarie, temperaturile inregistrate avand abateri pozitive care au depasit valoarea mediei multianuale cu 5,9sC respectiv (fig. 23).



Din punct de vedere al precipitatiilor inregistrate, anul agricol 2004/2005, a fost unul din cel mai sarac in precipitatii, incepand cu luna octombrie si pana in luna iulie, precipitatiile cazute s-au situat sub media multianuala (fig. 24).



Dupa o perioada secetoasa care s-a intins pe toata perioada de vegetatie a culturii de grau, cu efect negativ asupra recoltei, cantitatea de precipitatii cazute in luna iulie a depasit cu 180 mm valoarea mediei multianuale a sumei precipitatiilor, fapt care a contribuit formarea recoltei de porumb.

Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, putem spune ca variatia mare a regimului termic si repartitia neuniforma a precipitatiilor pe perioada de vegetatie a mazarii au influentat nivelul productiilor, in special aparitia fenomenului de seceta prelungita, in perioadele critice pentru plantele de mazare au provocat diminuarea productiilor.












CAPITOLUL III

3.1. CARACTERIZAREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT PENTRU SEMANAT


Tabel 7


Specia

Soiul

Producatorul ( Furnizorul)

Zonarea

Perioada de

Vegetatie

(zile)

Capacitatea de productie

(kg)

Grau

Dropia

I N C D Fundulea

Zona Favorabila



Flamura 85


Zona Favorabila



Porumb



Zona I





Zona I



Floarea-soarelui



Zona I





Zona I



Rapita



Zona II



Soia



Zona Favorabila





3.2. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA

3.3. LISTA SOIURILOR SI HIBRIZILOR FOLOSITI LA este urmatoarea:


a) Pentru cultura de grau s-au folosit soiurile

- Dropia

- Flamura 85

b) Pentru cultura de porumb s-au folosit hibrizii:

- Fundulea 376

- Helga

c) Pentru cultura de orz de toamna s-a folosit soiul:

- Orizont

d) Pentru cultura de floarea-soarelui s-au folosit hibrizii:

- Favorit

- Performer

e) Pentru cultura de rapita de toamna pentru ulei s-a folosit soiul:

- Alaska

3.3.1. Soiurile de grau de toamna (Triticum aestivum L.)

. Soiul Dropia

De copiat din lucrarea Tehnologia plantelor de camp, V. Ion si L.I. Iepure, sau din prospecte


Soiul de grau Dropia a fost creat de I.N.C.D. Fundulea. Forma tufei este semierecta. Frunzele sunt de marime mijlocie si de culoare verde. Spicul este mare, fusiform, aristat si de culoare alba la maturitate.

Bobul este mare, ovoidal, de culoare rosie. Greutatea a 1 000 boabe are valori cuprinse intre 44-48 g, iar masa hectolitrica intre 73-74,5 kg.

Insusiri fiziologice. Perioada de vegetatie are valori cuprinse intre 239—267 zile. Are o rezistenta buna la iernare si cadere.

Este rezistent la fainare, mijlociu de rezistent la rugina galbena si septorioza si este mijlociu de sensibil la rugina bruna.

Insusiri de calitate. Se incadreaza in grupa de calitate B1—A2, avand un continut de proteina de 13—14,8% , de gluten umed de 23,3- 38,8 % si de gluten uscat de 9,2—15,4%.

Capacitatea de productie. Este un soi de tip intensiv, cu o capacitate de productie ridicata, realizand in conditii normale productii de peste 6 300 kg/ha.


Soiul Flamura 85

3.3.2. Hibrizii de porumb (Zea Mais)

Hibridul

Hibridul


3.3.4. Hibrizii de floarea-soarelui (Helianthus annuus L.)

3.3.4.1. Hibridul Favorit

. Hibridul Performer

3.3.5. Soiuri de rapita de toamna (Brassica napus L)

3.3.5.1. Soiul Valesca


CAPITOLUL IV

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA

Tehnologia o descrieti in felul urmator:

a) Din capitolul pe care vi l-am dat eu, scrieti partea teoretica pentru cultura respectiva. La celelalte culturi pe scurt.

4.1. Rotatia

4.1.. Rotatia

4.1.1. Rotatia la grau (aspecte teoretice)

culturile ce intra in rotatie cu graul pot fi impartite in trei categorii:

Foarte bune premergatoare: rapita, mazarea, fasolea, borceagul, inul pentru ulei, inul pentru fibra, cartoful timpuriu, canepa, mustarul.

De asemenea, pajistile, temporare sau permanente, atunci cand ele au ocupat solul suficient de mult timp si in principal cand au fost utilizate pentru pasunat, sunt premergatoare excelente pentru grau, datorita efectului ameliorativ al radacinilor asupra structurii solului si al imbogatirii in azot atunci cand contin suficiente leguminoase.

Bune premergatoare pot fi: soia, porumbul, cartofii de toamna, floarea-soarelui, cu conditia sa se foloseasca hibrizi/soiuri care se recolteaza inainte de 15 septembrie, astfel incat patul germinativ sa se poata realiza la timp si in bune conditii.

Datorita faptului ca lasa solul cu putina apa, floarea-soarelui era socotita o rea premergatoare (Saulescu 1965). Probabil ca aceasta ierarhizare se datora prezentei in cultura a celorlalte specii considerate bune premergatoare. Dar in conditiile anului 2007, cand s-au cultivat numai 300 ha de in pentru ulei, 100 ha de in pentru fibra, 100 ha de canepa pentru fibra si 18,7 mii ha de mazare, floarea-soarelui a devenit in mod firesc una din cele mai utilizate premergatoare.

In plus, specialistii francezi de la CETIOM au subliniat importanta florii-soarelui ca premergatoare prin faptul ca productia de grau dupa floarea-soarelui a crescut in medie cu 15%, fata de situatia in care se cultiva grau dupa grau (www.extranet.prolea.com). Asadar, semanatul graului dupa floarea-soarelui este o varianta mai buna decat cultura repetata de grau.

Bilteanu (2003) a citat experiente efectuate la Fundulea de catre Pintilie si Sin (1974), in care productiile de grau dupa floarea-soarelui au fost cu 230-500 kg/ha mai mari decat dupa porumb. Alt aspect important luat in considerare atunci cand se prefera floarea-soarelui ca premergatoare in detrimentul porumbului, este faptul ca resturile vegetale ce raman dupa floarea-soarelui sunt mai usor de incorporat decat cele de porumb. De asemenea, graul si floarea-soarelui nu au boli comune, spre deosebire de cazul rotatiei grau-porumb, care poate stimula evolutia fuzariozei.

Premergatoare de evitat sunt: culturile cu recoltare tarzie, cele care lasa solul saracit in apa si elemente nutritive. Cele mai des citate specii ce apartin acestei categorii sunt sorgul, iarba de sudan si meiul (in special cultura a doua).

4.1.2.Rotatia in exploatatia AGR (aspecte practice)

In exploatatia… premergatoarele au fost urmatoarele:


Planta premergatoare

Floarea-soarelui

Soia

Porumb

Grau

Planta de cultura

Coriandru

Porumb

Floarea soarelui

Soia





4.2. Fertilizarea

4.2.1. Fertilizarea la grau (aspecte teoretice)

Azotul influenteaza pozitiv inradacinarea, infratirea, numarul de spice, rezistenta la temperaturi scazute, suprafata foliara, numarul de flori fertile din spic, numarul de boabe in spic si MMB.

De asemenea, determina cresterea continutului de proteina si influenteaza calitatea acesteia (micsoreaza cantitatea de aminoacizi esentiali – Hera s.a. 1987).

Fosforul influenteaza pozitiv inradacinarea, infratirea, rezistenta la iernare si coacerea (precocitatea). Fosforul influenteaza mai putin continutul de proteina in bob, dar diminueaza posibilele efecte negative ale azotului asupra calitatii proteinei (Hera s.a. 1987).

Potasiul influenteaza rezistenta la seceta si ger, de aceea pentru a obtine productii mari, trebuie aplicate ingrasamintele cu potasiu, desi se considera ca, in general, solurile Romaniei sunt bine aprovizionate in acest element.

Fertilizarea influenteaza si starea culturala a plantelor de grau. Rosca si Iacomi (2001) mentioneaza urmatoarele aspecte:

v     culturile fertilizate echilibrat sunt mai rezistente la atacul de boli si daunatori;

v     PED pentru plosnitele cerealelor este mai mare la plantele fertilizate adecvat;

v     aplicarea ingrasamintelor cu azot micsoreaza atacul viermilor sarma;

v     excesul de ingrasaminte cu azot favorizeaza dezvoltarea fuzariozei.

Doze de ingrasaminte in functie de recolta scontata

Recolta scontata kg/ha

2500 – 3500

4500 – 5500

N

P2O5

K2O







Sin s.a. (2004) recomanda pastrarea echilibrului intre azot si fosfor astfel: pe solurile sarace raportul N:P trebuie sa fie 2:1, iar pe cele fertile raportul optim este de 3:1, sau chiar 4:1.


4.2.2. Fertilizarea plantelor in exploatatia AGR (aspecte practice)

Specia

N (azotat de amoniu)

P


Rapita




Floarea soarelui




Porumb




Grau


















4.3. Lucrarile solului

Fertilizarea plantelor in exploatatia AGR (aspecte practice)

Specia

Lucrarea





Rapita


Floarea soarelui


Porumb


Grau

Dezmiristit

Arat 20-25 cm

Discuit


4.3.2.1. Fertilizarea la grau in exploatatia AGR






4.4. Samanta si semanatul

4.5. Lucrarile de ingrijire


4.6. Recoltarea

Exemple de itinerare tehnice. Inlocuiti

Tabelul 8

Itinerarul tehnologic practicat la cultura de grau la in anul 2006-2007

Suprafata 63 ha

Nr. Crt.

Lucrarea efectuata

Agregatul folosit

Momentul efectuarii

Materiale consumate

Denumirea

Cant.  (ha)


Dezmiristit

U650 + GD

VIII

Motorina

8 l


Arat

U 650 +

PR3 x 30

IX

Motorina

25l


Discuit aratura

U 650 + GD

IX

Motorina

8l


Fertilizare

U650 +MA 3,5

IX

Complexe + motorina

100 kg

6l


Pregatirea patului germinativ

U650 + combinator

X

Motorina

6 l


Semanat

U650+SUP 29

X

Samanta

Motorina

250 kg

8 l


Fertilizat

U650 + MA 3,5

III

NH4NO3

Motorina

150 kg

8 l


Erbicidat

U650+MET 2500

IV

Mustang  Motorina

0,5 l/ha         2,7


Combaterea bolilor + fertil. foliara

U650+MET 2500

V

Sumi 8

Harvest Motorina

0,5 l

2,5 kg           2,7


Recoltare

Class

VI-VII

Motorina

25 l


Transport recolta

U650+2 RM

VI-VII

Motorina

10 l


Eliberarea terenului de paie

U650+GD

IX

Motrina

8 l


Planta premergatoare: floarea-soarelui, porumb

Productia medie de boabe: 4150 kg/ha

Soiuri utilizate: Flamura 85, Dropia

Tabelul 9

Itinerarul tehnologic practicat la cultura porumb

la in anul 2006-2007

Suprafata 47 ha

Nr. Crt.

Lucrarea efectuata

Agregatul folosit

Momentul efectuarii

Materiale consumate

Denumirea

Cant./ha


Dezmiristit

U650 + GD

VIII

Motorina

8 l


Arat

U 650 +

PP3 x 30

VIII

Motorina

25 l


Discuit aratura

U 650 + GD

III

Motorina

8 l


PPG

U650 +Combinator

IV

Motorina

6 l



Semanat +

Fertilizat

U650 +

SPC 8+EF8

IV

Samanta

Complexe

Motorina

20 kg

100 kg

8 l


Erbicidat

U650+MET 2500

IV

Motorina

Guardian CE

6 l

1,7 l


Prasit mecanic 1

U650+CPU

V

Motorina

6 l


Prasit mecanic 2 +fertilizat

U650+CPU

EF8

V

Motorina

Azotat de amoniu

8 l

100 kg


Recoltat

Class

X

Motorina

25 l


Transport recolta

U650+2RM

X

Motorina

10 l


Eliberarea terenului de resturi vegetale

U650+CSU

XI

Motorina

8 l

Planta premergatoare: grau si porumb
Productia medie obtinuta: 7850 kg/ha
Hibrizi folositi: Fundulea 376, Helga

Tabelul 11

Itinerarul tehnologic practicat la cultura de floarea-soarelui

la in anul 2006-2007

Suprafata 100 ha

Nr. Crt.

Lucrarea efectuata

Agregatul folosit

Momentul efectuarii

Materiale consumate

Denumirea

Cant./ha


Dezmiristit

U650 + GD

VIII

Motorina

8 l


Arat

U 650 + PP3 x 30

IX

Motorina

25 l


Discuit aratura

U 650 + GD

IX

Motorina

8 l


Discuit aratura

U650+GD

III

Motorina

8 l


PPG Erbicidat

U650 +MET 2500

III

Motorina

Treflan

6 l

3,5 l


PPG

U650+combinator

IIII

Motorina

6 l


Semanat + Fertilizat

SPC 8+ EF8+U650

IV

Motorina

Samanta

Complexe

8 l

5 kg

100 kg


Erbicidat

U650+MET 2500

IV

Motorina

Relay

6 l/ha

1,5 l


Prasit mecanic 1

U650 +CPU

IV

Motorina

6 l


Prasit mecanic 2 +complexe

U650+CPU+EF8

V

Motorina

Complexe

8 l

100 kg


Recoltat

Class

IX

Motorina

25 l


Transport recolta

U650+2RM

IX

Motorina

10 l


Eliberarea terenului

U650+GD

X

Motorina

8 l


Planta premergatoare: grau, orz
Productia medie obtinuta: 2200 kg/ha
Hibrizi folositi: Favorit, Performer



Tabelul 12

Itinerarul tehnologic practicat la cultura de rapita

la in anul 2006-2007

Suprafata 200 ha

Nr. Crt.

Lucrarea efectuata

Agregatul folosit

Momentul efectuarii

Materiale consumate

Denumirea

Cant./ha


Dezmiristit

U650 + GD

VIII

Motorina

8 l


Arat

U 650 +

PP3 x 30

VIII

Motorina

25 l


Discuit aratura

U 650 + GD

VIII

Motorina

8 l


Fertilizare

U650+MA 3,5

IX

Complexe 22:22:22

Motorina

150 kg


8 l


PPG

U650+combinator

IX

Motorina

6 l


Semanat

U650+SUP29

IX

Samanta

Motorina

10 kg

8 l


Fertilizare

U650+MA 3,5

III

(NH4)2SO4

Motorina

100 kg

8 l


Recoltat

Class

VII

Motorina

20 l


Transport recolta

U650+2RM

VII

Motorina

8 l


Eliberarea terenului de resturi vegetale

U650+GD

VIII

Motorina

8 l


Planta premergatoare: orz
Productia medie obtinuta: 1600 kg/ha
Soiurile folosite: Valesca,





Planta premergatoare: orz
Productia medie obtinuta: 1600 kg/ha
Soiurile folosite: Valesca,



CAPITOLUL V

ANALIZA itinerarelor tehnice, VENITURILOR, REZULTATE FINANCIARE SI A EFICIENTEI ECONOMICE PE CULTURI

De facut analiza SWOT pentru fiecare itinerariu tehnic

Ii intrebati pe fermieri care sunt in opinia lor pentru fiecare cultura:

Punctele tari:

Modul cum face lucrarile

Marketingul,

Contracte

Masini performante

Sol fertil


Punctele slabe

Preturi

Factori climatici


Oportunitatile

Preturi din ultimul an


Amenintarile

Analiza indicatorilor de eficienta economica pe culturi in anul 2006-2007


Nr criteriu

Indicatorul

UM

Grau

Soia

Porumb

Floarea soarelui

Coriandru


Suprafata cultivata

Ha







Productia medie

Kg/ha


Calami  tot





Cost la  ha

Mii lei/ha







Cost pe kg

Mii lei/kg


-





Pret  de livrare

Mii lei /kg


-





Venit la ha  (2x5)

Mii lei/ha







Profit la  ha (6-3)

Mii le/ha


-





5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafata

a)La cultura graului, costul unitar la hectar s-a cifrat la 1073,31 lei in anul agricol 2006, incluzand toate categoriile de cheltuieli tehnologice de la pregatirea terenului pana la recoltat, inclusiv.

b)La cultura porumbului, costul la hectar a fost de 1041,72

e) La cultura florii-soarelui au fost necesari 1.064,03 lei/ha pentru aplicarea tehnologiei de cultura pana la recoltare inclusiv.


Tabelul 16

Analiza costului la unitatea de suprafata la cultura de grau pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

Nr. Crt.

Categoria de elemente de cost

Valoarea

I.

Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.:



Cheltuieli cu lucrarile mecanice



Cheltuieli materiale, d.c.:



- samanta de grau          260x6000



- ingrasaminte azotoase       150x6500



- ingrasaminte complexe      150x7000



- pesticide



- fertilizant foliar



Cheltuieli de aprovizionare



Tabelul 17

Analiza costului la unitatea de suprafata la cultura de porumb pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

Nr. Crt.

Categoria de elemente de cost

Valoarea

I.

Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.:



Cheltuieli cu lucrarile mecanice



Cheltuieli materiale, d.c.:



- samanta de porumb



- ingrasaminte azotoase



- ingrasaminte complexe



- pesticide



Cheltuieli de aprovizionare



Tabelul 19

Analiza costului la unitatea de suprafata la cultura de floarea-soarelui pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

Nr. Crt.

Categoria de elemente de cost

Valoarea

I.

Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.:



Cheltuieli cu lucrarile mecanice



Cheltuieli materiale, d.c.:



- samanta de floarea soarelui



- ingrasaminte complexe



- pesticide



Cheltuieli de aprovizionare


Tabelul 20

Analiza costului la unitatea de suprafata la cultura de rapita pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

Nr. Crt.

Categoria de elemente de cost

Valoarea

I.

Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.:



Cheltuieli cu lucrarile mecanice



Cheltuieli materiale, d.c.:



- samanta de rapita



- ingrasaminte ch. Total, d.c.:



- sulfat de amoniu



- ingrasaminte complexe



Cheltuieli de aprovizionare




Tabelul 24

Tabelul 25

Analiza indicatorilor de eficienta economica pe culturi in anul 2006-2007


Nr. Crt.

Indicatorul

UM

Sortimentul de cultura

Grau de toamna

Orz de toamna

Porumb

Floarea -soarelui

Rapita


Suprafata cultivata

Ha







Productia medie

Kg/ha







Cost la hectar

Lei/ha







Cost pe kilogram

Lei/kg







Pret de livrare

Lei/kg







Venit la

hectar( 2x5)

Lei/ha







Profit la

hectar(6-3)

Lei/ha







Profit total(1x7)

Lei







Profit pe kg (5-4)

Lei/kg







Rata rentabilitatii









CAPITOLUL VI

CONCLUZII


In urma realizarii proiectului de licenta privind analiza sortimentului de culturi s-au desprins urmatoarele concluzii:

„S.C. este persoana juridica romana, cu sediul in localitatea Slatina, Olt, avand ca obiect de activitate principal realizarea productiei agricole vegetale si animale.

Studiul de caz efectuat s-a referit la analizarea sortimentului de culturi Societatea dispune in prezent de 2500 hectare pe care le lucreaza cu propriul parc de masini si tractoare. Structura culturilor in anul agricol 2006-2007 a fost urmatoarea: 1800 la grau de toamna (80,38 %), 100 ha la orz (1,25 %), 400 ha floarea soarelui (5,75 %), 150 ha porumb (5,75 %), 200 ha rapita (7,0 %), total suprafata lucrata in anul 2006 fiind de 2500 ha.

Tehnologiile aplicate sunt redate pentru fiecare cultura in detaliu in proiect, mentionandu-se in succesiune logica toate lucrarile efectuate de la pregatirea terenului pana la recoltat, precizandu-se masinile si utilajele agricole, volumul de munca, consumul de combustibil.


S-au utilizat in cultura o serie de soiuri si hibrizi de mare valoare biologica, dar performantele productive la hectar au fost influentate atat de tehnologia aplicata cat si de conditiile climatice din perioada 2006-2007.

La cultura graului, cheltuielile directe ocazionate de costurile materiale, lucrarile mecanice si forta de munca se cifreaza la 998,29 lei/ha.

La cultura porumbului hibrizii au fost folositi pentru a asigura o esalonare mai ales a lucrarilor de recoltare si posibilitatea recoltarii sub forma de boabe. Performanta medie la ha a fost de 7850 kg boabe. Cheltuielile totale la unitatea de suprafata au fost 1041,72 lei/ha, ponderea cea mai mare avand-o cheltuielile materiale 79,72 %, din care cheltuielile cu lucrarile mecanice 47,51% si cheltuieli cu samanta, ingrasamintele, pesticide 26,79 %. Costul de productie a fost de 0,13 lei/kg iar pretul mediu de achizitie de 0,19 lei/kg. Profitul pe unitate de produs a fost de 0,06 lei/kg.

La cultura florii-soarelui, pentru realizarea unei productii medii de 1500 kg/ha s-au cheltuit 1.064,02 lei. Costul pe unitate de produs s-a ridicat la 0,48 lei/kg. In cadrul acestuia, cheltuielile materiale reprezinta 83,22 %. Cheltuielile cu samanta, ingrasamintele si pesticidele detin 40,92 % din costul total, iar cele cu lucrarile mecanice 39,94 %. Productia de buna calitate a permis valorificarea la pretul atractiv de 0,73 lei/kg, ceea ce a condus la obtinerea unui profit de 0,25 lei/kg samanta.

La cultura de orz, productia medie realizata a fost de 3800 kg/ha, in conditiile unui cost de productie la hectar de 765,12 lei. Ponderea cea mai mare in valoarea costului unitar la hectar au detinut-o cheltuielile materiale 79,72 %, iar in cadrul acestora cheltuielile cu lucrarile mecanice 49,66 %. Valorificand productia de orz la pretul de achizitie de o,28 lei/kg, s-a realizat un profit pe kg de 0,08 lei/kg.

La cultura de rapita, productia medie a fost de 1600 kg/ha. La unitatea de suprafata s-au cheltuit 876,62 lei, iar din valorificarea productiei de seminte s-a obtinut un pret de 0,98 lei/kg, ceea ce a condus la inregistrarea unui profit de 0,43 lei/kg.

In anul agricol 2006-2007, s-a confruntat cu urmatoarele probleme majore in productie vegetala:

conditiile climatice agresive, care au afectat productia si costurile aferente;

pretul ridicat al materialelor are un impact direct asupra nivelului cheltuielilor cu lucrarile mecanice; lipsa motorinei necesare, chiar in compania de semanat, s-a regasit in mod negativ in densitatea slaba a culturilor la hectar;

pretul ridicat al ingrasamintelor limiteaza cultivatorii in a aplica dozele recomandate de tehnologia moderna, cu efect nedorit asupra performantelor in productie si diminuarea fertilitatii solului;

lipsa unui pret de achizitie garantat a influentat considerabil nivelul profitului, desi toate culturile au fost rentabile, in special cultura de soia; oferta ridicata la unele produse, cum este graul si porumbul a condus la scaderea pretului de achizitie a acesteia pe piata;

pretul ridicat al pesticidelor si erbicidelor, al substantelor chimice utilizate in combaterea bolilor si daunatorilor a determinat fermierii sa aplice doze mai reduse in dauna performantelor productive;

dobanzile ridicate la creditele acordate de banci fac ca aceste imprumuturi sa fie neatractive si resursele financiare ale agentilor economici din agricultura sa se limiteze strict la profit, care de cele mai multe ori este insuficient pentru dezvoltarea productiei;

cererea pietei pentru anumite produse agricole ii determina pe cultivatori sa mareasca suprafetele cultivate cu floarea soarelui, cu riscul nerespectarii rotatiei si a intervalului de pauza dupa care floarea-soarelui poate reveni pe aceeasi suprafata, cu riscul aparitiei bolilor si daunatorilor si evident al diminuarii productiei;

dezvoltarea unei strategii viabile in productia vegetala este franata de lipsa unor preturi garantate la produsele agricole si simplificarea tehnologiilor de cultura practicate in exploatatiile agricole. In acest fel se reduce randamentul la unitatea de suprafata, calitatea productiei si implicit efectele economico-financiare;

sustinerea cultivatorilor prin fondului UE alocate prin Programul SAPARD implica un sistem greoi si birocratic de accesare, impune inceperea afacerii cu propriul capital financiar, pe care de regula fermierii nu il au la nivelul necesar; elaborarea proiectelor este epuizata si sofisticata impunand apelarea la firma de consultanta specializate, care solicita contra plata in cate parti din valoarea proiectului, fara a garanta castigarea competitiei;

lipsa amenajarilor pentru irigatii conduce la diminuarea randamentului la hectar in anii secetosi. De aceea, s-a incercat si se recomanda societatii sa procedeze la diversificarea culturilor introducand specii la rapita, mustarul, sofranelul si coriandrul;

achitarea produselor livrate Comcereal, Cerealcom, fabricilor de ulei si de nutreturi combinate se realizeaza dupa 90 zile de la achizitie, in conditiile fluctuatiei raportului leu/euro. Acest lucru creeaza diferente, legate de aprovizionarea input-uri de ferma si in final conduce la realizarea unui profit foarte mic sau de loc;

baza tehnico-materiala invechita a societatii, lipsa fondurilor pentru investitii si modernizarea parcului de masini si tractoare.

Datorita suprafetei mari pe care o gestioneaza societatea este necesara realizarea unor relatii de colaborare cu societati si firme specializate in furnizarea de materii prime si materiale in procesele de productie. In decursul timpului, societatea a realizat contracte diferentiate, cu plata preferentiala la achizitionarea produselor sau la recoltare cu scopul de a realiza o evaluare a platilor si un echilibru financiar in perioadele in care societatea nu realizeaza incasari datorita aspectului sezonier al incasarilor specific exploatatiilor agricole. Uneori plata unor produse si servicii fiind efectuata in contrapartida de produse agricole boabe .

Pentru aprovizionarea cu produse fitosanitare societatea apeleaza la serviciile urmatoarelor societati comerciale:

Suntory Agrochemicals SRL pentru aprovizionare cu     produsele Treflan, Guardian, Mustang, Relag si Sumi 8;

Agricover SA Buzau

Monsanto SA pentru aprovizionare cu samanta pentru culturile de grau, porumb, floarea-soarelui;

KWS

Comcereal SA

Cerealcom SA

Semrom SA

Fructigena SRL pentru ingrasaminte chimice

Petrom SA si Lukoil pentru aprovizionarea cu carburanti si lubrefianti

Agroautoprest SRL

SC Autopro SRL pentru piese de schimb si reparatii pentru tractoarele si masinile agricole din societate.

Societatea a livrat la Comcereal Slatina, grau si floarea-soarelui echivalent valorii cantitatii de ingrasaminte chimice pe care le-a achizitionat de la aceasta societate. Florea-soarelui a fost livrata la societatea Ultex Tandarei specializata in procesare. Cele mai mari probleme au fost legate de valorificarea productiei de porumb si de pretul mic de desfacere de numai 0,19 lei/kg. In cazul graului o parte din productie se macina iar faina este transformata in produse de panificatie de catre brutaria existenta in cadrul societatii iar painea se desface in localitatile rurale invecinate la pretul de 0,55 lei.

Tinand seama de aspectele economice ale utilizarii sortimentului de culturi si aplicarii tehnologiilor specifice, acest studiu a permis ajungerea la concluzia ca unitatea trebuie sa isi diversifice structura culturilor, sa apeleze la soiuri si hibrizi performanti, rezistenti la seceta, boala si daunatori, sa incheie contracte ferme, la preturi negociate cu furnizorii de input-uri, sa incheie contracte comerciale avantajoase cu beneficiari pentru a avea vanzari sigure si profit.

Luand in considerare eficienta economica pe culturi, apreciata prin prisma venitului la hectar, profitului pe kilogram de produs si rata rentabilitatii, ierarhia culturilor realizate in anul agricol 2006-2007 a fost, in ordine descrescatoare: orzul, porumbul, floarea-soarelui, graul, rapita, soia. Tinand seama de acest lucru, „S.C. MES S.A. SLATINA, OLT trebuie pe viitor sa se orienteze mai bine in strategia de stabilire a structurii culturilor, marind suprafetele de cultura la plantele care asigura o rentabilitate mai ridicata.



BIBLIOGRAFIE













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Scriitori romani