Referat STIINTE POLITICE - Somajul in Romania 2000-2008 referat








UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”, SIBIU

FACULTATEA DE S.P.R.I.S.E




SPECIALIZAREA : STIINTE POLITICE







Somajul in Romania 2000-2008






Cuvant inainte





Lucrarea „Somajul in Romania 2000-2008 ” se adreseaza celor interesati de probelmatica somajului - studenti, cursanti ai facultatii sau angajati ce isi desfasoara activitatea in domeniul ocuparii fortei de munca.

Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in perioada de tranzitie. Este un fenomen inerent, intalnit in orice economie, in tara noastra, in contextul transformarilor pe care le-a implicat reforma, proportiile somajului au atins cote ridicate.

In lucrarea de fata se prezinta principalele cauze ale somajului contemporan, costurile sociale, impactul economic si social, evolutia somajului in Romania etc.

Lucrarea abordeaza modalitatea in care tara noastra a incercat sa faca fata acestui flagel, care sunt politicile adoptate, intitutiile implicate in aplicarea acestora, tendinta generala a somajului.

In ultimii ani evolutiile inregistrate pe piata muncii au atins parametrii de normalitate ceea ce ne indreptateste sa credem ca somajul a fost gestionat eficient in conditiile evolutiei socio-economice din Romania si devine un fenomen tinut sub control.



















CAPITOLUL I

NOTIUNI TEORETICE



  1. DEFINITII. CARACTERISTICI


Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.

Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intregime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.

Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.

Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.

Dictionarul explicativ il defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.

Termenul de „somer”, folosit in mod obisnuit, desemneaza numai persoanele inregistrate la Oficiile de forta de munca si somaj (conditie care nu este obligatoriu indeplinita in acceptiunea Biroului International al Muncii).

Se disting urmatoarele modalitati prin care o persoana poate deveni somera:

a)      Este nou intrata pe piata muncii, aflandu-se pentru prima data in cautarea unui loc de munca, sau revine pe aceasta piata, dupa ce renuntase la cautarea unui loc de munca timp de patru saptamani;

b)      O persoana ce paraseste un post (prin demisie), in vederea gasirii unui alt loc de munca, inregistrandu-se ca somera pe o perioada intermediara;

c)      Persoana a fost temporar eliberata din functia detinuta (suspendare de peste o saptamana, fara plata, din initiativa patronului, fara a cauza prejudicii angajatului);

d)      Persoana isi pierde definitiv slujba, pentru ca a fost concediata sau pentru ca firma a dat faliment („demisii involuntare”) .


Somajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte:


a.       Nivelul somajului care se determina in functie de doi indicatori, si anume: masa somajului si rata somajului.


Masa somajului consta in numarul persoanelor care, la un moment dat intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor. Altfel spus, ea reprezinta populatia activa disponibila, respectiv acea forta de munca neocupata.

Daca se are in vedere un anume orizont de timp (luna, trimestru, an) si numarul somerilor la inceputul perioadei, atunci numarul somerilor la sfarsitul perioadei rezulta din cresterea (ajustarea) cifrei initiale cu intrarile in randul somerilor si cu iesirile din randurile acestora in acel interval de timp.


Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca raport procentual intre masa somajului (numarul mediu al somerilor) si unul din parametrii de referinta ai acestuia. Astfel de parametri sunt: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati.

Se pare ca cel mai concludent raport de exprimare a ratei somajului este cel in care se foloseste ca numitor fie forta de munca, fie populatia activa disponibila.


b.      Intensitatea somajului este o alta caracteristica a fenomenului somaj. In functie de aceasta se poate distinge: somajul total, care presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii; somajul partial, care consta in diminuarea activitatii unei persoane, in special prin reducerea duratei saptamanii de lucru sub cea legala, concomitent cu scaderea remunerarii; somajul deghizat, specific mai ales tarilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparenta cu productivitate mica.


c.       Un alt element este durata somajului sau perioada de somaj din momentul pierderii locului de munca pana la reluarea activitatii. Nu exista o durata a somajului definita prin lege, dar in numeroase tari exista reglementari ale perioadei pentru care se plateste indemnizatie de somaj. Aceasta perioada are o tendinta de crestere, atingand pana la 18-24 de luni.


d.      Structura somajului sau componentele acestuia reprezinta o alta caracteristica. Acestea se formeaza prin clasificarea somerilor dupa diferite criterii: nivelul calificarii, domeniul in care au lucrat, categoria socio-profesionala careia ii apartin, sex, categorii de varsta etc. In urma studierii somajului pe sexe si categorii de varsta s-a relevat ca femeile sunt mai afectate de somaj decat barbatii, de asemenea, tinerii de pana la 25 de ani si batranii de peste 50 de ani in raport cu restul populatiei active.



Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea increderii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.














CAUZELE SI FORMELE


Deoarece fiecare cauza si tip de somaj implica o viziune speciala si, in consecinta si masuri adecvate de combatere trebuie ca aceste doua aspecte, care la prima vedere s-ar parea ca ar trebui tratate separat, sa fie abordate in stransa corelatie.

Ca un flux macrosocial global, somajul este generat de cauze ce tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe de alta parte.

In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate.

In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au ajuns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatorii de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea locurilor de munca (in cazul unei subocupari) din mai multe motive obiective sau subiective: neconcordanta pregatirii ei profesionale cu nevoile si exigentele impuse de activitatea economico-sociala; retinerile unor agenti economici producatori in a angaja tineri fara experienta in munca, fara sa-si fi insusit disciplina muncii etc.

In al treilea rand, somajul apare, se suplimenteaza si ca urmare a solicitarilor de locuri de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a doua, care se decid sa-si ofere munca lor pe piata. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pana in momentul respectiv, altele au intrerupt activitatea pe o perioada relativ indelungata.

Oricum, atat unele, cat si celelalte persoane se decid sa-si schimbe statutul social din neangajat in angajat. La acest proces se poate adauga si cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu.

Pentru aprofundarea cauzelor somajului trebuie luate in consideratie, in unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-stiintifice, cum sunt: evolutia populatiei active; dinamica productiei nationale; rata de crestere economica si modificarea sensului ei; tehnicile si tehnologiile folosite, progresul tehnico-stiintific; restructurarile agentilor economici, independent de impulsurile acestora; conjunctura interna si internationala etc.

Aparitia somajului, dar, mai ales, cresterea si diminuarea lui au fost si sunt influentate de unele cauze directe, fiecare dintre acestea dand nastere la forme particulare de somaj, cum sunt: ciclic, frictional, structural, tehnologic, sezonier etc.


Somajul ciclic este dependent de fluctuatiile ciclice pe termen mediu; in perioadele conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, in timp ce in cele favorabile el se resoarbe in buna masura.

Somajul structural este consecinta adancirii diviziunii muncii, a specializarii activitatii economice si respectiv a structurarii pietei muncii. Modificarile structurale pot apare la nivelul economiei nationale, dar si la nivel regional. Drept urmare, apar discordante intre calificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. Amploarea somajului structural depinde de trei factori: de rapiditatea cu care apar modificarile in cererea si oferta de bunuri si servicii in economie. Cu cat ele sunt mai rapide, cu atat si dimensiunile somajului structural vor fi mai mari; de gradul de concentrare regionala a activitatilor economice, sau lipsa de diversificare a productiei si a serviciilor; de caracteristica spe-cifica majoritatii ofertantilor de munca – imobilitatea.

Politicile si solutiile de combatere a somajului structural se concentreaza asupra incurajarii de a cauta de lucru in alte parti (domenii de activitate sau regiuni) prin diferentieri in salarizare si incurajarea recalificarii. Aceste masuri se intreprind de catre firme. Lor li se pot alatura si cele intreprinse de autoritati (deci solutii de tip interventionist) care constau in acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc in acele regiuni unde somajul este ridicat, sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute.

Somajul tehnologic este legat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi. O asemenea operatiune este conditionata atat de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de productie la cele ale noului mod tehnic de productie, cat si de procesul centralizarii capitalului si concentrarii productiei.

Somajul intermitent este cauzat de insuficienta mobilitatii mainii de lucru sau de decalajele intre calificarile disponibile si cele cerute; acesta este si consecinta practicarii contractelor de angajare pe perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca si din dorinta utilizatorilor de a face presiuni asupra salariatilor si sindicatelor.

Somajul de discontinuitate in munca se coroboreaza cu reglementarile privind concediile de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie.

Somajul frictional se manifesta cand, unele persoane isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin concediere si in consecinta, pentru o perioada de timp sunt someri. Este posibil sa gaseasca foarte repede un alt loc de munca (deoarece aceste locuri exista), dar prima slujba oferita sa nu fie acceptata din motive ce tin de ambele parti. Cei ce cauta de lucru sa doreasca un loc de munca cu un salariu mai mare, iar cei ce ofera locul, sa se abtina sa angajeze persoana pentru motivele care au determinat concedierea ei. Este, de asemenea, posibil ca aceasta cautare si ocupare a locului de munca dorit sa dureze si din lipsa de informare.

Pentru reducerea duratei somajului frictional se recomanda o informare mai completa, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea si oferta de munca.

O alta solutie consta in reducerea ajutorului de somaj, dar este puternic contestata motiv pentru care poate fi apreciata ca fiind o solutie controversata.

Somajul sezonier este specific in activitatile economice care sunt influentate de factorii naturali (agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. Este, de regula, un somaj de durata relativ scurta. Pentru combaterea lui se recomanda masuri asemanatoare celor prevazute pentru somajul structural si in special facilizarea pregatirii pentru o activitate complementara.






SOMAJUL VOLUNTAR SI INVOLUNTAR


Somajul voluntar consta din acea nonocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta retributia oferita (este vorba de cea reala) si/sau conditiile de munca existente.

Asemenea comportamente decurg din unele reglementari juridice, din uzante sociale, din caracterul lent al adaptarii contractelor colective de munca la conditiile muncii si la procesele istorice, demografice. Somajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor (nominale) la scadere. Asa se face ca salariile practicate sunt, in general, mai mari decat salariul de echilibru. Revendicarile salariatilor si ale sindicatelor impiedica ajustarea salariilor prin scadere. In general, fondul de salarii are o determinare in conditiile economico-financiare ale utilizatorilor de munca. Ca urmare, o parte din oferta de munca ramane nerealizata, apare deci somajul voluntar.

Categoriile de persoane, care se incadreaza in somajul voluntar sunt:


persoanele angajate care prefera sa-si inceteze temporar activitatea, apreciind ca ajutorul de somaj le poate asigura o existenta decenta (sa retinem, in acest context, ca economistul francez Jacques Rueff remarca ca „ajutorul de somaj este cauza fenomenului somaj');

somerii care asteapta locuri de munca mai bune decat cele oferite de intreprinderi si institutii, cat si fata de cele pe care le-au detinut;

gospodinele hotarate, pe baza unui consens de familie, sa se incadreze, dar ezita inca sa se incadreze in conditiile date (ca nivel de salariu, ca distanta de domiciliu etc).


Somajul involuntar – reprezinta persoanele neocupate care ar fi dispuse sa lucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent, sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si nivelul ocuparii.

De regula, somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntar. Asa ca somajul consta din acea nonocupare, din acea folosire incompleta a mainii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, astfel ca, atunci cand creste cererea efectiva de forta de munca, va spori si gradul ei de ocupare.


COSTURILE SOCIALE ALE SOMAJULUI


Costul social al acestui fenomen reprezinta efortul total pe care il suporta populatia, economia si societatea care sunt afectate de somaj.

La nivelul persoanelor, apar aspecte de natura economica, dar si aspecte morale, social-culturale, chiar si politico-militare.

La nivelul economiei si societatii, costul social are in vedere aspecte ca:

-irosirea cantitatii de forta de munca;

-diminuarea intensitatii dezvoltarii economice;

-scaderea veniturilor bugetului de stat;

-cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul inregistrarii somajului.


Costurile mari care implica somajul se grupeaza in:

Costuri directe – evaluate sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale.

Costuri indirecte – generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea beneficia intreaga populatie.


Aprecierea complexa a acestui fenomen impune surprinderea

Efectelor pozitive (apar pe termen scurt):

- incitarea angajatilor la perfectionarea profesionala;

- o mai mare mobilitate si adaotabilitate a fortei de munca.

Efecte negative (apar pe termen lung). Datorita acestora s-a ajuns la concluzia ca somajul este un fenomen negativ, ale carui costuri depasesc cu mult avantajele.




IMPACTUL SOMAJULUI


Un somaj ridicat reprezinta o problema economica dar si una sociala. Din punct de vedere economic somajul este o risipa de resurse pretentioase. Din punct de vedere social el este cauza unor suferinte profunde, intrucat somajul se lupta sa supravietuiasca cu venituri mici.

Impactul economic - este atunci cand rata somajului creste, economia renunta de fapt la toate bunurile si serviciile pe care somerii le-ar fi putut realize.

Impactul social - este atunci cand costul economic al somajului este cu siguranta mare, dar costul social este enorm. Nici o cifra nu poate sa releve efectele in plan uman si psihologic ale lungilor perioade cu somaj involuntar. Studiile arata ca somajul duce la deteriorarea atat a sanatatii fizice cat si celei psihice: creste numarul bolilor de inima, al cazurilor de alcoholism si al sinuciderilor.








CAPITOLUL II

2. EVOLUTIA SOMAJULUI 2000-2008




  1. EVOLUTIA SOMAJULUI


In tara noastra, fenomenul somajului – de dimensiuni reduse si necunoscut, mascat inainte de 1989 – a inceput sa se manifeste semnificativ din anul 1991 si a inregistrat o alura crescatoare pe termen lung. Intr-o etapa, 1991-1994, datorita restrangerii activitatii economice, somajul a sporit continuu, atingand un nivel maxim in luna martie 1994 (11,4 %). Scurta perioada de relansare economica din anii 1995-1996 a antrenat o tendinta de diminuare a somajului. Anul 1997 a marcat accelerarea restructurarii, indeosebi in industria miniera si in cea prelucratoare, cu costul reinscrierii somajului pe o curba ascendenta. A mai contribuit la aceasta si aparitia, in 1997, a unor reglementatari mai permissive in domeniul concedierilor collective, ceea ce a favorizat disponibilizari masive. Din anul 2000, rata somajului a inceput sa se reduca din nou, pe fondul reluarii cresterii economice. A scazut continuu, in anul 2005, ajungand la 5,9 %. Somajul maxim a fost atins in anul 1994 cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca.

Relansarea cresterii economice in anii 2000 si 2001 a condus la diminuarea somajului, astfel rata somajului in 2000 era de 11,9%, ajungandu-se in 2008 la 6,9%.

In concluzie, fluctuatiile activitatii economice reprezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului.













2.1 DATE STATISTICE.RATA SOMAJULUI


Rata somajului in romania. Perioada 2000-2008 :


SURSA: ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI




Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2008, la nivel national a fost de 4,4%, mai mare cu 0,3 pp decat cea din luna decembrie a anului 2007 si decat cea din luna noiembrie a anului 2008.

SURSA: BULETINUL STATISTIC LUNAL 12/2008

Numarul total de someri corespunzator lunii decembrie, a crescut cu 26.470 persoane fata de cel din luna anterioara, de la 376.971 persoane la 403.441 persoane, din acestia 143.549 au fost someri indemnizati si 259.892 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 24.836 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 1.634 persoane fata de luna precedenta.

SURSA: BULETINUL STATISTIC LUNAR 12/2008


Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor scade fata de luna noiembrie cu 4,09 pp fiind de 64,42%. Din totalul somerilor neindemnizati 64,07% beneficiaza de venit minim garantat conform Legii 416/2001 si de venituri de completare sau plati compensatorii.

Rata somajului masculin (4,5%) a crescut cu 0,4 pp in luna decembrie 2008, comparativ cu luna precedenta, iar rata somajului feminin (4,4%) a crescut cu 0,2 pp.











In graficul urmator este prezentata evolutia numarului mediu al somerilor inregistrati in anii 2000-2008


SURSA: AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

(31 DECEMBRIE 2008)


Se constata ca, din punct de vedere al numarului mediu anual de someri, anul 2008 se inscrie in trendul descendent existent pe piata muncii care a inceput sa se manifeste din anul 2000.

La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 38 de judete si in municipiul Bucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele Vaslui (2.958 persoane), Dolj (2.243 persoane), Constanta (1.539 persoane), Harghita (1.535 persoane) si Alba(1.422 persoane). Numarului de someri a scazut in trei judete, si anume: Dambovita cu 445 persoane, Maramures cu 357 persoane si Ilfov cu 34 persoane.

Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor sunt: Mehedinti (82,15%), Galati (81,72%), municipiul Bucuresti (81,71%), Teleorman (81,07%), si Dambovita (79,53%).

Rata somajului a crescut in judetele: Vaslui cu 1,8 pp, Harghita cu 1,1 pp, Covasna, Alba si Dolj cu 0,8 pp, Calarasi cu 0,7 pp, Tulcea, Mehedinti si Satu-Mare cu 0,6 pp. Numarul cel mai mare de someri (indemnizati si neindemnizati) provine din constructii, agricultura si industria lemnului.

Scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in 3 judete si anume in judetele: Maramures, Dambovita si Ilfov cu 0,2 pp, iar in municipiul Bucuresti rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara.

Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui (10,2%), urmat de judetele: Mehedinti (9,3%), Dolj (8,4%), Teleorman (8,0%), Gorj (7,4%), Covasna (7,2%) si Alba (7,0%).

Nivelul minim al ratei somajului in luna decembrie, de 1,4%, se inregistreaza in judetul Ilfov. Amplitudinea, de 8,8 puncte procentuale, creste fata de luna noiembrie a anului 2008 cu 1,5 pp datorita nivelului de maxim detinut de judetul Vaslui.


In tabelul urmator este prezentata situatia indicatorilor anuali pentru perioada 2007 - 2008

Indicator



Diferenta 2008 fata de 2007

Rata somajului inregistrat % *



0,1 pp

Rata somajului feminin inregistrat % *



0,4 pp

Rata somajului masculin inregistrat % *



-0,1 pp

Numar mediu de someri, din care:




- Indemnizati




- Neindemnizati




Total intrari, din care:




- Noi inscrisi




- Disponibilizari




Total iesiri, din care:




- Prin incadrare




*) medie anuala

SURSA: : AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

(31 DECEMBRIE 2008)


Comparand indicatorii fiecarui an se poate observa ca somajul, in ansamblu, este caracterizat de o scadere, manifestata atat la nivelul intregii tari cat si la nivel judetean.

Se observa ca, in perioada analizata, numarul somerilor incadrati in munca a fost superior numarului persoanelor disponibilizate, iar raportul dintre persoanele iesite din somaj prin incadrarea in munca si cele intrate in somaj prin disponibilizari curente si colective in anul 2008 a fost de 2,3 la 1. Acest raport se explica si prin faptul ca economia nationala a cunoscut o crestere si au fost oportunitati pentru incadrarea somerilor.

Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale somajului inregistrat au fost Sud-Vest (7,0%), Nord-Est (5,3%) si Centru (5,2%), regiuni in care activitatile rurale sunt preponderente. Se constata existenta unor disparitati si in interiorul regiunilor, unde judete predominant agricole coexista cu cele mai dezvoltate. De exemplu, in regiunea Nord-Est s-au inregistrat discrepante intre judete in ceea ce priveste rata somajului inregistrat, astfel: nivelul maxim a fost atins in judetul Vaslui (10,2%) si cel minim in judetul Botosani (3,5%), ecartul fiind de 6,7% pp.

Regiunile Bucuresti si Nord-Vest, ca si in luna trecuta, au atins cele mai scazute niveluri ale ratei somajului inregistrat, de 1,7%, si respectiv de 3,3%. In regiunea Bucuresti, este concentrata cea mai importanta piata a fortei de munca din tara, de asemenea, investitiile directe sunt mai mari in aceasta regiune oferind oportunitati de angajare sporite.

Regiunea Sud-Vest a inregistrat in tot cursul anului 2008 cea mai mare rata a somajului, fiind urmata (in majoritatea lunilor) de regiunea Sud-Muntenia. Preponderenta activitatilor agricole in anumite judete componente ale regiunii sau restructurarile economice, de la inceputul anului 2000, prin care au fost inchise intreprinderile de stat neprofitabile, mai ales din zonele monoindustriale, sunt caracteristici ale regiunilor cu rate mari ale somajului.

In luna decembrie 2008, ponderea somerilor in populatia stabila in varsta de 18-62 ani, la nivel national, reprezinta 2,91%, in mediul urban 1,94% si 4,09% in mediul rural. Ponderea totala a crescut cu 0,19 puncte procentuale fata de luna anterioara; pe medii, cresterea fiind de 0,09 puncte procentuale in mediul urban si 0,43 puncte procentuale in mediul rural. Cresterea numarului de someri din mediul rural este determinata de disponibilizarile din activitati sezoniere cu preponderenta din ramuri cum ar fi: agricultura si silvicultura, fenomen firesc pentru aceasta perioada a anului.


In cursul lunii decembrie 2008, numarul total de someri intrati in evidente a fost de 71.523 persoane, repartizat astfel:

47.605 persoane - prin inscrieri noi, din care:

- 28.841 persoane inregistrate ca someri indemnizati;

- 18.764 persoane inregistrate ca someri neindemnizati;

23.918 persoane - prin reactualizari de cereri de loc de munca si reactivari de drepturi banesti, din care:

- 3.904 reactivari de drepturi;

- 20.014 reactualizari de cereri de loc de munca

Analizand intrarile totale de someri din luna decembrie cu cele inregistrate in luna anterioara, observam ca numarul aferent lunii decembrie a scazut cu 3.637 persoane, de la 51.242 persoane in luna noiembrie, la 47.605 persoane in luna decembrie. Numarul somerilor neindemnizati a scazut cu 13.471 persoane (de la 32.235 persoane inregistrate in luna noiembrie, la 18.764 persoane in luna decembrie).







In graficul urmator este prezentata evolutia numarului persoanelor intrate in somaj prin disponibilizari curente si colective de personal in anul 2007 si 2008.


SURSA: AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

(31 DECEMBRIE 2008)

In cursul lunii decembrie au fost scosi din evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, un numar total de 45.053 someri, prin:

iesiri prin incadrare in munca - 14.758 persoane;

iesiri din categoria somerilor indemnizati ca urmare a suspendarilor, incetarilor de drepturi banesti - diferite situatii (pensionari, plecari in strainatate, decese) - 6.714 persoane;

iesiri din categoria somerilor neindemnizati, daca nu solicita mentinerea cererii de loc de munca - 23.581 persoane.

Iesirile prin incadrare in munca din randul somerilor au scazut cu 14.248 persoane fata de cele din luna anterioara (de la 29.006 persoane la 14.758 persoane) si reprezinta 43,6% din totalul iesirilor din somaj.

Iesirile din categoria somerilor indemnizati, au scazut cu 411 persoane, de la 7.125 persoane in luna noiembrie la 6.714 persoane in luna decembrie.

Iesirile din categoria somerilor neindemnizati care nu solicita mentinerea cererii de loc de munca au scazut in luna decembrie cu 6.803 persoane fata de luna noiembrie a aceluiasi an (de la 30.384 persoane la 23.581 persoane).

In graficul urmator este prezentata evolutia numarului persoanelor incadrate in munca pe perioada determinata si nedeterminata in anul 2007 si 2008.

SURSA: AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

(31 DECEMBRIE 2008)

Totalul de 920.026 persoane intrate in somaj in anul 2008 a avut urmatoarea structura:

168.867 persoane au provenit din disponibilizari colective si curente de personal, din care 29.046 persoane in luna decembrie

314.696 persoane provenite din reinnoiri de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, din care in luna decembrie 23.918 persoane;

149.020 persoane provenite din categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, din care 8.424 persoane in luna decembrie si

287.443 persoane provenite din alte situatii.


Totalul de 884.423 persoane iesite din somaj a fost structurat astfel

397.574 persoane s-au incadrat in munca pe perioada determinata si nedeterminata, din care in luna decembrie 11.600 persoane;

64.096 persoane care nu si-au reinnoit cererea pentru loc de munca la expirarea perioadei de indemnizare, din care in luna decembrie 4.115 persoane;

2.509 persoane plecate in strainatate, din care in luna decembrie 130 persoane;

392.389 persoane care nu si-au reinnoit cererea de loc de munca someri neindemnizati, din care in luna noiembrie 23.581 persoane.


In graficul urmator este prezentata evolutia numarului persoanelor disponibilizate comparativ cu numarul persoanelor incadrate in anul 2007 si 2008.

SURSA: AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

(31 DECEMBRIE 2008)



Pentru luna decembrie a anului 2008, desi angajatorii au preconizat ca vor disponibiliza un numar de 22.603 persoane, in realitate, disponibilizarile colective de personal au fost de 14.134 persoane. Din cele 14.134 persoane disponibilizate colectiv, doar un numar de 5.125 persoane s-au inregistrat ca someri in baza de date de la agentiile judetene. La agentiile judetene de ocupare nu vin sa se inscrie pentru a fi luate in evidenta toate persoanele disponibilizate, acestea, fie isi gasesc imediat un loc de munca sau isi dezvolta o afacere pe cont propriu, fie indeplinesc conditiile legale de pensionare.

Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca (77,3%). Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 17,6%, iar cei cu studii universitare doar 5,1%.



Ponderea somerilor cu studii universitare a scazut fata de luna noiembrie cu 0,3 puncte procentuale. Asa se explica si scaderea ponderii somerilor sub 25 ani, de la 18,4% in luna noiembrie la 17,7% in luna decembrie, fiind egala cu cea a lunii decembrie a anului 2007.


Din punct de vedere al structurii somerilor pe grupe de varsta, ca si in lunile trecute, reprezentative sunt ponderile pentru grupele de varsta 30-39 ani (25,1 %) si 40-49 ani (25,2%).

In ceea ce priveste structura somajului dupa durata, la sfarsitul lunii decembrie 2008, numarul somerilor aflati in somaj de cel mult 6 luni (248.092 persoane) este cel mai mare si reprezinta 61,5% din totalul somerilor inregistrati; urmeaza categoria somerilor aflati in somaj intre 6 si 12 luni, respectiv 79.297 persoane (19,6%), si cea a somerilor aflati in somaj de peste 12 luni, respectiv 76.052 persoane (18,9%). In ceea ce priveste somajul de lunga durata, in aceasta luna, se afla inregistrati in evidentele agentiei 12.461 tineri sub 25 de ani aflati in somaj de peste 6 luni (ceea ce reprezinta 17,5% din totalul somerilor sub 25 de ani); adultii aflati in somaj de peste 12 luni (68.514 persoane) reprezinta 20,6% din totalul somerilor adulti, ponderea somerilor de lunga durata in numarul total de someri fiind de 20,07%.

Piata muncii in Romania a fost caracterizata de o rata constanta pe parcursul intregului an 2008 cu o usoara crestere in luna decembrie, media anuala fiind de 4,0%.

Pentru cresterea sanselor de integrare pe piata muncii a tinerilor, angajatorii sunt stimulati, prin acordarea de subventii in vederea ocuparii acestor persoane. In luna decembrie agentii economici au beneficiat de indemnizatii pentru un numar de 12.334 absolventi angajati (dintre care 11.172 in sectorul privat si 1.162 in sectorul de stat). Din punct de vedere al nivelului de instruire, absolventii angajati se prezinta in urmatoarea structura

- 5.888 absolventi de invatamant superior (47,74%);

4.266 absolventi de liceu (34,59%);

759 absolventi de invatamant postliceal (6,15%);

1.107 absolventi de invatamant profesional (8,97%);

314 absolventi de invatamant complementar si de ucenici, precum si de scoli speciale (2,55%).

In luna decembrie 2008 fenomenul somaj se incadreaza in parametrii normali pentru aceasta perioada.

Se impune, in continuare, atenta monitorizare a celor mai vulnerabile categorii de persoane de pe piata muncii, dar si sprijinirea activa in demersul lor de a si gasi un loc de munca, pentru a preveni transformarea lor in someri de lunga durata.

Aceasta demonstreaza inca o data directa legatura dintre caracteristicile socio-economice ale fiecarei zone si evolutia somajului, ca disparitatile regionale se pot rezolva doar in timp, cu eforturi sustinute si cu asigurarea resurselor necesare.



2.2 COMPARATIE CU ALTE TARI

Rata somajului in randul persoanelor sub 25 de ani a fost, in octombrie 2006, de 14,3%, in zona euro si de 14,7% in UE 27, cu valori de 1,6% si respective, 1,9 % mai mici decat cele inregistrate in aceeasi perioada in anul 2005.

Cei mai putini someri sub 25 de ani au fost in Olanda, unde rata somajului in randul tinerilor a fost de 5,2%, Damemarca(8,3%) si Austria (8,3%), in timp ce cele mai ridicate rate ale somajului in randul tinerilor s-au inregistrat in Grecia (22,9%, in al doilea trimesru al anului 2007). In Romania a fost 20,7% si in Franta de 19,3%.(sursa:Newsln) De asemenea, potrivit Eurostat, rata somajului in zona euro a ajuns la 7,2%, in luna octombrie , comparative cu 7,3 %, in septembrie. In UE27, rata somajului a fost in octombrie , de 7%, la fel ca in septembrie, dar cu 0,8% mai putin decat in 2006. Cea mai scazuta rata a somajului in octombrie s-a inregistrat in Damenarca 2,9 % si Olanda 3,15, iar cea mai ridicata a fost in Slovacia de 11,2% si Polonia de 8,8%.

Totodata, in 23 de state membre a inregistrat o scadere a ratei somajului de-a lungul anului, in timp ce in patru dintre ele rata somajului a crescut. Cele mai importante scaderi s-au inregistrat inPolonia de la 12,65 la 8,8% si in Republica Ceha, de la 6,75 la 55. Cele mai mari cresteri ale ratei somajului s-au inregistrat in Portugalia, de la 7,8% la 8,5% si in Irlanda de la 4,2 % la 4,4%.

Rata somajului in randul barbatilor a scazut de la 7,1% la 6,5%, intre octombrie 2006 si octombrie 2007, in zona euro, si de la 7,3% la 6,4% in UE27. Rata somajului in randul femeilor a scazut, de asemenea, in ultimul an, de la 9% la 8,2%, in zona euro, si de la 8,55 la 7,6% in UE27.

Eurostat estimeaza ca un numar de 16,5 milioane de persoane din UE nu aveau o slujba, in octombrie, din care 11,1 milioane proveneau din tarile din zona euro. In octombrie anul 2006, 18,4 milioane de europeni erau someri din care 12,1 milioane proveneau din zona euro. Rata somajului in Statele Unite a fost de 4,7%, in octombrie 2007, in timp ce in Japonia a fost de 4%.


(SURSA : EUROSTAT)























CAPITOLUL III

POLITICI ANTISOMAJ




3.1 POLITICI DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA


Socurile si perturbatiile din economie, daca se manifesta o perioada suficient de lunga, fac ca industrii intregi sa devina redundante, in sensul ca sufera un declin permanent al productiei.

Drept urmare, sunt disponibilizati muncitori, acestia nu-si gasesc slujbe in alte industrii s.a., deci apare un somaj masiv, facand ca rata somajului sa creasca mult peste rata de echilibru NAIRU*

Obiectivul principal al politicilor antisomaj este acela de a proteja veniturile obtinute de gospodarii de fluctuatiile inacceptabil de mari determinate de trecerea in somaj a unuia sau mai multor membrii din cadrul unei gospodarii.

Politicile antisomaj pot fi impartite in doua mari categorii :

politici pasive;

politici active.

Politicile pasive sunt acele politici prin care statul sustine direct nivelul de trai al indivizilor ale caror sanse de angajare in munca au scazut considerabil prin plata directa a somerilor.

Politicile pasive cresc, insa, cheltuielile statului, deci deficitul bugetar si datoria publica, fapt ce constituie o sursa inflationista destul de puternica, avand in vedere ca deficitul bugetar se acopera sporind, de regula, oferta de bani, masura cu efect inflationist direct.

Principala deficienta a politicilor pasive consta in aceea ca ele sunt adoptate dupa ce o persoana a devenit somer. Adeptii unor astfel de politici motiveaza necesitatea acordarii ajutoarelor de somaj prin doua argumente. Primul ar fi acela al acoperirii costurilor sociale ale somajului pentru care, pana ia urma, somerii nu sunt vinovati. Al doilea este legat: de evitarea distorsiunilor pe care le-ar introduce pe piata fortei de munca interventia directa a statului.


NAIRU – este un acronim de la Non-Accelerating Inflation Rate of Unemployment (tradus,rata somajului care nu accelereaza inflatia).





Politicile active in domeniul pietei muncii sunt acele politici prin care se intervine direct pe aceasta piata cu scopul declarat de a reduce rata somajului, astfel incat ea sa se stabilizeze in jurui ratei de echilibru a somajului. Aceste politici active sunt de trei tipuri principale:

a) Eforturi pentru a inlesni intrarea in contact a ofertantilor si doritorilor de locuri de munca prin plasare, consultanta si orientare profesionala, cursuri de pregatire si consultanta intensiva pentru cei dezavantajati, asistenta pentru a inlesni mobilitatea geografica s.a.

b) Programe de recalificare a somerilor: Programe de pregatire a somerilor adulti in noi meserii sau programe orientate catre cei amenintati cu pierderea locurilor de munca;

c) Crearea de locuri de munca: crearea directa de locuri de munca in sectorul productiv prin acordarea de subventii pentru pastrarea anumitor muncitori sau angajarea de someri cu stagiu indelungat; alocatii pentru intreprinderile care angajeaza tineri; crearea de locuri de munca temporare in sectorul public s.a.

Politicile active pot ajuta somerii prin recalificare, cresterea mobilitatii s.a. sa se intoarca in randurile fortei de munca ocupate, dar pot stopa si abuzurile, cum ar fi solicitarea de ajutoare de somaj de catre cei care nu cauta asiduu locuri de munca.

Astfel, prin plata conditionata a ajutoarelor de somaj se pot promova mai usor politicile active, de exemplu prin solicitarea unor dovezi de participare fara norma intreaga la o activitate sau includerea intr-o schema de recalificare.

Totusi, pentru a aplica acest tip de politici trebuie sa dai raspunsuri la doua intrebari destul de dificile: pe cine sa ajuti si ce fel de ajutor sa dai.

De exemplu, pentru o rata data a celor care devin someri, se poate reduce somajul intr-o masura mai mare daca gasim locuri de munca pentru someri care nu au mai avut servicii de o perioada mare de timp. Acest lucru se poate realiza, insa, daca sunt indeplinite doua conditii: costul angajarii a doi someri este acelasi; probabilitatea ca fiecare individ sa devina somer este aceeasi.

Daca aceste doua conditii nu sunt indeplinite simultan, este mai bine sa fie ajutate persoanele care au stat o perioada de timp mai redusa in somaj.

S-a observat ca majoritatea celor care au devenit mai recent someri au perioade mici de ramanere in aceasta stare in timp ce persoanele cu o durata mare de ramanere in somaj au un timp de asteptare mai mare decat media. Acest lucru constituie principalul argument in favoarea concentrarii ajutorului spre persoane ce au fost someri o perioada mai mare de timp. Daca se iau insa in considerare costurile si ratele de reangajare, rezulta ca este foarte costisitor sa ajuti persoanele care au fost someri o perioada mare de timp si ca, odata ajutati, ei tind sa redevina someri intr-o perioada mai scurta de timp decat ceilalti muncitori.

De regula, prin politicile antisomaj, se incearca sa se stabilizeze nu rata somajului, lucru extrem de dificil, ci rata iesirii din somaj si durata medie asteptata a ramanerii in somaj.

Ambele marimi sunt influentate de ceea ce se numeste starea de dependenta a somerilor, care este interactiunea reciproca dintre scaderea moralului muncitorilor, care au cunoscut somajul pe termen lung si comportamentul economic fata de acestia.

Factorii principali care determina starea de dependenta sunt urmatorii:

- presiunea salariala creste atunci cand proportia somerilor pe termen lung in totalul somerilor creste;

- locurile de munca libere sunt mai multe atunci cand proportia somerilor pe termen lung este mai mare;

- rata totala a iesirilor din somaj se apropie de rata iesirii din somaj a celor care si-au pierdut de curand slujba daca proportia somerilor pe termen lung in totalul somerilor este mai mare.

De aici opozitia angajatilor si, uneori, chiar a sindicatelor in angajarea unor someri pe termen lung, fapt ce face ca politicile active sa fie mai putin eficiente.

In orice caz, in domeniul politicilor antisomaj, lucrurile care trebuie inca studiate si fundamentate sunt foarte numeroase, observandu-se ezitari si oscilatii nu numai in practica politica, dar si in teoria economica.

Politicile antisomaj pure pot fi completate cu politici de venit si politici de impozitare.

Astfel, politicile de venit sunt aplicate atunci cand exista forme de control guvernamental asupra salariilor ca, de exemplu, un procent maxim permis de crestere a ratei salariilor, stabilirea unui salariu minim pe economie, acordarea de indexari si compensari pentru toti salariatii s.a.

Aceste politici de venit sunt considerate vinovate de introducerea unor distorsiuni pe piata fortei de munca, si aceasta din doua motive.

Primul ar fi acela ca ele incalca principiul liberei negocieri intre angajati si patronii lor. Multe grupuri salariale au pornirea instinctiva de a incalca acest principiu. Mai poate aparea si cazul in care negocierile sunt purtate de sindicate si patronat. iar indivizii pot accepta sau nu aceste negocieri. De aceea, politicile guvernamentale de venit care sunt acceptate atat de sindicate, cat si de patronat, sunt mai bine acceptate.

Al doilea motiv este ca o politica de venit centralizata este inerent inflexibila, ducand la rigiditatea structurii salariilor respective. Astfel, anumite categorii de angajati obtin, conjunctural, salarii mai mari decat cele ale altor categorii. Aplicarea, in continuare, a unei politici de venit centralizate poate perpetua acest decalaj, ceea ce duce la distorsiuni grave ale pietei fortei de munca, crescand cererea de munca pentru slujbele din sectorul avantajat si diminuand oferta de munca in alte sectoare.

O politica de venit, de regula, se aplica pe perioade scurte, atat timp cat conduce la obtinerea unor efecte scontate. De exemplu, o politica temporara de venit poate fi cea mai buna cale pentru a stopa inflatia si a reduce somajul catre NAIRU.

Politicile de impozitare (taxare) sunt politici de venit bazate insa pe mecanisme indirecte. Astfel, daca piata libera genereaza o presiune prea mare asupra salariilor, solutia cea mai eficienta este marirea impozitarii acestora. Se pot aplica impozite asupra cresterii excesive a salariilor sau impozite progresive asupra nivelurilor salariilor. In acest mod, lasandu-se negocierea salariala libera, se tempereaza tendinta muncitorilor (sindicatelor) de a cere cresteri excesive de salarii.

Politicile de stabilizare macroeconomica cuprind componente din toate cele trei tipuri discutate mai sus: politici anticiclice (de stabilizare a outputului), antiinflationiste si antisomaj. Imbinarea lor in mixuri politice eficiente necesita studierea atenta a efectelor pe care le au asupra economiei prin utilizarea de modele de stabilizare. Caracteristic, insa, unor astfel de mixuri politice este faptul ca componentele acestora isi pot exercita efectele la intervale diferite de timp.




Politicile adoptate vizeaza diminuarea somajului prin masuri ce se refera la:

I.someri

II.populatia ocupata


I.Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor, trecerea la noi forme de ocupare, reglementari juridice privind inscrierea , redierea sau plasarea somerilor. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri.


II.Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare.

Masura cea mai semnificativa, care se poate lua pe timp limitat se refera la “impartirea muncii” intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca.

O alta masura o reprezinta “programele speciale” de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in “zonele defavorizate” unde rata somajului este peste media pe tara, acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc).



















PROGRAME DE COMBATERE A SOMAJULUI


Principalele obiective de combatere a somajului sunt:


reducerea si prevenirea somajului de lunga durata prin acordarea de alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea perioadei de indemnizare, stimularea mobilitatii prin masuri de subventionare a fortei de munca angajata in programe de ocupare temporara;

reducerea somajului in randul persoanelor cu nevoi speciale prin masuri de stimulare a angajatorilor care incadreaza someri cu varste de peste 45 de ani, intretinatori unici de familie sau persoane cu handicap;

prelungirea vietii active prin masuri de stimulare a angajatorilor care incadreaza someri care mai au 3 ani pana la indeplinirea conditiilor pentru solicitarea pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, conform legii;

dezvoltarea spiritului antreprenorial prin acordarea de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri precum si prin acordarea de credite cu dobanda avantajoasa in vederea crearii de noi locuri de munca;

reducerea discrepantelor regionale de ocupare si de somaj prin cresterea potentialului de dezvoltare economica si de creare de locuri de munca la nivel local ca urmare a acordarii de credite in conditii avantajoase, credite nerambursabile pentru dezvoltarea localitatilor confruntate cu fenomene de saracie si excluziune sociala din cauza nivelului ridicat al somajului;

asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, pe piata muncii prin actiuni de stimulare a gradului de ocupare in randul femeilor;

mentinerea ratei somajului la un nivel sub 7 %, prin implementarea intregului pachet de masuri prevazute de cadrul legislativ in vigoare, implicit prin masuri de prevenire a somajului.






Programele de ocupare a fortei de munca consta in:


acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de munca vacante sau nou create printr-o activitate curenta de calitate constand in: furnizarea de informatii privind locurile de munca disponibile si punerea in legatura a persoanelor in cautarea unui loc de munca cu angajatorii, intocmirea pentru fiecare persoana a unui plan individual de mediere, preocuparea sporita pentru actiuni de selectie in conformitate cu cerintele locurilor de munca, organizarea bursei generale a locurilor de munca sau a burselor specializate pentru anumite grupuri tinta (absolventi, femei, persoane de etnie roma, persoane cu handicap, studenti, persoane disponibilizate colectiv, persoane cu varsta de peste 45 ani);

acordarea de servicii gratuite de informare si consiliere profesionala persoanelor in cautarea unui loc de munca, incercandu-se, daca este posibil, plasarea pe locurile de munca vacante, furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor, evaluarea si autoevaluare personalitatii in vederea orientarii profesionale, dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera, precum si instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca;

stimularea mobilitatii fortei de munca prin acordarea de prime somerilor care doresc schimbarea domiciliului sau angajarea la distante mai mari de 50 km fata de domiciliu;

stimularea angajatorilor pentru incadrarea absolventilor de invatamant, aplicata in stransa legatura cu o consiliere profesionala de calitate in randul tinerilor, ceea ce va conduce la reducerea somajului in randul tinerilor;

acordarea de stimulente angajatorilor pentru incadrarea persoanelor cu handicap, astfel acordand sanse egale pe piata muncii persoanelor cu nevoi speciale;

incheierea de contracte de solidaritate cu angajatori de insertie pentru tinerii ce indeplinesc conditiile Legii nr. 116/2002 privind combaterea marginalizarii sociale, astfel incat sa se asigure reducerea somajului in randul tinerilor proveniti in marea majoritate din institutiile de ocrotire sociala;





CURSURI DE CALIFICARE SI RECALIFICARE


Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca organizeaza, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru someri. Persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca li se ofera astfel posibilitatea dobandirii cunostintelor teoretice si practice specifice unei noi meserii care sa mareasca sansele ocuparii unui loc de munca. Incepand cu anul 2001, 80 % dintre cursuri sunt organizate numai in conditiile in care sunt asigurate locuri de munca pentru absolventi, de obicei la cererea agentilor economici. Restul de 20% sunt organizate in intampinarea pietei muncii. Acestea sunt organizate dupa o fundamentare riguroasa, criteriile fiind necesitatea si eficienta. De asemenea, trebuie sa se asigure absolventilor un grad de incadrare in munca de cel putin 60% in urmatoarele 6 luni. Structura serviciilor de calificare/recalificare porneste de la cursuri de meserii, pana la cursuri de perfectionare.De asemenea, sunt organizate si cursuri de initiere in termenii de baza ai economiei de piata sau cursuri de pregatire pentru crearea de intreprinderi mici.

Pentru ca aceste servicii, ale caror costuri sunt suportate de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, sa ajunga efectiv la potentialii lor beneficiari, somerii,cursurile sunt organizate pe plan local prin furnizori de servicii care pot fi: institutii de instruire, publice sau private, intreprinderi sau ONG-uri.


Beneficiariii cursurilor de calificare/recalificare


Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca prevede ca serviciile de formare profesionala se acorda, gratuit, urmatoarelor categorii de persoane, astfel:

a) au devenit someri (indemnizati sau neindemnizati);

b) nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar;

c) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii;

d) nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie.

Conform Legii nr. 107/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2004 a fost extinsa gama de beneficiari ai cursurilor gratuite de formare profesionala, fiind suportate cheltuielile si pentru:

- persoanele incadrate in munca, la revenirea din concediul pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;

- persoanele care si-au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar;

- persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea pentru invaliditate;

- persoanele care isi desfasoara activitatea in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri lunare mai mici decat indemnizatia de somaj si care sunt inregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de munca;

- persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, in locuri de detentie anume destinate, si care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei.

Persoanele inscrise la cursurile gratuite de formare profesionala au urmatoarele drepturi:

- sa beneficieze de pregatire teoretica si practica pe toata durata cursului;

- sa beneficieze de rechizite si materiale de instruire si sa primeasca in folosinta manuale;

- sa beneficieze, daca este cazul, de echipament de protectie pe timpul instruirii practice;

- sa beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire, de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun sau, dupa caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasari in cursul unei luni, daca nu se poate deplasa zilnic la unitatea de pregatire, in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare pentru salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegarii si deplasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interes de serviciu;

- persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregatire sau locuiesc la o distanta mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cat participa la pregatirea profesionala, sa beneficieze de cazare si de o suma de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevazut de reglementarile in vigoare pentru salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegarii si deplasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interes de serviciu.



CONCLUZIE


In concluzie, aparitia somajului, dar mai ales cresterea si diminurea lui au fost si sunt influentate de unele cauze directe, fiecare dintre acestea dand nastere la forme particulare de somaj, cum sunt: ciclic, functional, tehnologic, sezonier, etc..

Somajul este un fenomen care duce la pierderea increderii in sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale, el este cauza unor suferinte profunde, intrucat obliga somerul sa supravietuiasca cu venituri mici. De asemene, somajul este si o problema economica, fiind o risipa de resurse pretentioase.

S-a constatat ca numarul somerilor din mediul rural este mai mare decat cel din mediul urban, ca urmare a preponderentei activitatilor provenite din urmatoarele ramuri cum ar fi agricultura si silvicultura (activitati sezoniere).

Pentru stoparea acestui fenomen s-au elaborat mai multe pachete de politici antisomaj al caror scop este acela de a proteja veniturile obtinute din gospodarii, de fluctuatiile inacceptabil de mari, determinate de trecerea in somaj al unuia sau mai multor membrii in cadrul unei gospodarii. O expresie a acestei incercari de stopare a somajului sunt cursurile de calificare si recalificare, unde numarul beneficiarilor de pe urma acestora a crescut semnificativ.

Ca urmare fluctuatiile activitatilor economice reprezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului.










ANEXA


Someri inregistrati si rata somajului 2000-2006:



Total someri


 

TOTAL








Beneficiari de ajutor de somaj si autor de integrare profesionala


Primar,gimnazial, profesional

Liceal si postliceal

Universitar












































Beneficiar de alocatie de sprijin


Primar,gimnazial, profesional

Liceal si postliceal

Universitar





































Beneficiari de plati compensatorii potrivit O.U.G. Nr. 98/1999


Primar,gimnazial, profesional

Liceal si postliceal

Universitar



















































Someri neindemnizati


Primar,gimnazial, profesional

Liceal si postliceal

Universitar




































Rata somajului (%)









SURSA: ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI 2007

AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA







Legenda: NAIRU – este un acronim de la Non-Accelerating Inflation Rate of Unemployment (tradus,rata somajului care nu accelereaza inflatia). Este un concept fundamental in teoria economica, pentru interactiunea dintre macroeconomie si microeconomie. Ea se mai numeste uneori si rata naturala a somajului, sau rata somajului la pragul inflatiei: daca rata somajului real scade sub NAIRU, rata inflatiei va creste brusc (va accelera); daca rata somajului creste peste NAIRU, rata inflatiei va decelera. Din punct de vedere al productiei, NAIRU corespunde productiei potentiale, cel mai inalt nivel al PIB care poate fi realizat la un anumit moment dat. Este, de asemenea numit Produs Intern Brut Natural.
































BIBLIOGRAFIE:          


„Dictionarul explicativ al limbii romane”, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975

Coralia Angelescu si Ileana Stanescu – “Economie politica – elemente fundamentale”, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2001


Ion Rosu-Hamzescu, „Somajul in capitalismul contemporan”, Editura „Stiintifica si Enciclopedica”, Bucuresti, 1982



Buletinul Statistic Lunar 12/2008, „Institutul National de Statistica al Romaniei”


„Factorii cresterii economice si noua economie”, Seria: „Studii si cersetari economice; volumul 52-53”, Lucian L. Albu, Bucuresti, 2007


„Ocuparea somajului in Romania”, Seria: „Studii si cersetari economice; volumul 6-7”, Bucuresti, 2002


„Revista Romana de statistica” Nr. 1, 2005


„Anuarul Statistic al Romaniei”, Institutul National de Statistica al Romaniei”, 2000, 2007


Agentia Nationala Pentru Ocuparea Fortei de Munca, www.anofm.ro


www.anofm.ro/files/sitsominregistrtdec%20200
















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani