Serviciile GSM referat





Serviciile GSM


1. Introducere

GSM prevede o gama larga de servicii ce pot fi oferite abonatilor, servicii pe care le vom detalia in continuare. In plus, GSM prevede un set de servicii suplimentare fata de cele oferite de retelele fixe, cum este serviciul de mesagerie scurta (asemanator serviciului de paging).

Asigurarea serviciilor depinde de trei factori independenti unul de celalalt:

- continutul abonamentului (atat din punctul de vedere al serviciilor, cat si al ariei geografice in care abonatul are drepturi de acces). Fiecare operator de sist




em ofera abonamente valabile regional (o anumita zona geografica), national sau international, ce contin pachete de servicii cu costuri diferite;

- capacitatea retelei de a oferi o anumita gama de servicii, la un moment dat. Doua retele nu vor putea oferi aceeasi gama de servicii la un moment dat unui abonat, deoarece aceasta depinde de restrictiile impuse de reteaua in care abonatul se afla in acel moment. Cu alte cuvinte, un abonat ce are acces la un serviciu intr-o retea poate sa fie restrictionat la acel serviciu intr-o alta retea, daca serviciul nu este implementat in aceasta din urma;

- capacitatea echipamentului detinut de abonat. De exemplu, este evident ca un abonat nu va putea transmite sau receptiona un fax sau un fisier de date de la un terminal vocal, ci numai daca dispune de un echipament adecvat.

Serviciile oferite de sistemul GSM se pot imparti in trei mari categorii:

a) Servicii de transport;

b) Teleservicii;

c) Servicii auxiliare;

O posibila ierarhizare a acestor servicii este urmatoarea:


Fig. 1. Ierarhizarea serviciilor

in sistemul GSM.




2. Servicii de transport

2.1. Notiuni generale privind serviciile de transport GSM

Serviciile de transport sunt serviciile ce presupun asigurarea transferului informatiei, la un anumit debit, intre doua interfete (puncte de acces in retea) diferite. Teleserviciile presupun asigurarea unei comunicatii intre doua terminale distincte din retea si eventual intre aplicatiile corespunzatoare. Serviciile auxiliare (suplimentare) au ca scop imbunatatirea (prin adaugarea de noi facilitati) a serviciilor de transport si a teleserviciilor in GSM. O imagine a relatiei intre serviciile de transport si teleservicii este prezentata in figura 2.

Fig. 2. Relatia servicii de transport-teleservicii.


 

Pentru a intelege mai bine luam un exemplu relativ la serviciile de transport, preluat din retelele fixe, urmand apoi sa facem tranzitia la GSM. Astfel, asigurarea unui serviciu de transport de catre un operator consta in a furniza o capacitate de transmisie, cu anumite caracteristici privind debitul, coeficientul de erori, modul de transmisie (sincron/asincron). Un exemplu simplu in acest sens il constituie transmisia duplex la 9,6 kb/s, pe o retea analogica, intre doua terminale de date. Pentru aceasta, evident sunt necesare doua echipamente terminale (modemuri) si doua interfete adecvate de retea (pentru ca formatul de transmisie al datelor sa fie compatibil cu cel al retelei analogice privind modulatia, codarea etc.). Configuratia utilizata in acest scop este prezentata in figura

Notatii folosite:

ET 1, ET2 = echipamente terminale;

NT = interfete de retea (Network Termination);

PSTN = Reteaua Publica Telefonica Comutata (Public Switched Telephone Network).

Daca. in cazul PSTN, unde singurul serviciu de transport oferit este transmisia in banda de baa, pentru ISDN, de exemplu, paleta serviciilor de transport oferite este mult mai larga. in cazul GSM lucrurile devin si mai delicate. Vor fi deci necesare doua functii de adaptare pentru a realiza interconectarea unui utilizator GSM cu un utilizator al retelei fixe:

- o functie de adaptare la echipamentul mobil (TAF - Terminal Adaptor Function), care realizeaza adaptarea fluxului de informatie oferit de echipamentul mobil la formatul care se va transmite pe canalul radio;

- o functie de adaptare pentru accesul in reteaua fixa (IWF - Internetworking Function), care face translatia de la un flux in format, sa-i spunem generic GSM, la fluxul adecvat retelei fixe.

Pozitia acestor doua functii pe lantul de comunicatie terminal mobil <-> terminal din reteaua fixa este prezentata in figura 4.


Fig. 4. Pozitia functiilor de adaptare in lantul de comunicatie intre un echipament mobil si un echipament din reteaua fixa.

Notatii folosite:

MS == statie mobila (echipament mobil);

NT = interfata cu reteaua fixa;

ET = echipament terminal in reteaua fixa.

In cazul nostru, termenul de retea fixa trebuie inteles generic, adica inclusiv cazul cand este necesara tranzitarea mai multor retele fixe, pentru comunicatia terminal mobil <-> terminal fix (in acest ultim caz, reteaua fixa va fi de fapt o suprapunere de retele fixe). Un aspect foarte important al serviciilor de transport il reprezinta interconectarea retelei GSM cu retelele fixe si in special functiile IWF.


Conexiunea abonat GSM - abonat al retelei telefonice publice comutate(PSTN)

Intre doi abonati PSTN transmisia de date se realizeaza prin modemuri audio, asigurandu-se anumite servicii caracterizate prin parametrii specifici de calitate ai serviciului. Acest lucru trebuie sa fie posibil si in cazul in care un abonat GSM doreste sa realizeze o comunicatie de date cu un abonat. Cele mai populare servicii de date sunt fax si videotext. Pentru comunicatia de date intre un abonat GSM si unul conectat la PSTN, functia de adaptare IWF se realizeaza prin intermediul unui modem audio aflat la punctul de interconectare al celor doua retele. De asemenea, abonatul va trebui sa dispuna de un terminal specific comunicatiilor de date.

Conexiunea abonat GSM - abonat ISDN

Unul din scopurile principale ale GSM-ului este cel de a avea functii care sa permita o compatibilitate cat mai ridicata cu ISDN-ul, scopul final fiind integrarea GSM in ISDN. Problema cea mai importanta este diferenta intre debitul de transmisie pe un canal din GSM (12,6 kb/s) si debitul pe un canal ISDN, care este de 64 kb/s si se poate rezolva adaptand solutia utilizata in cazul interconectarii ISDN cu PSTN:

- utilizarea in punctele de interconectare a formatelor digitale standard pentru ISDN in scopul adaptarii ratei de transmisie din PSTN la rata din ISDN. Utilizand aceste formate digitale se poate transfera informatia cuprinsa in cadre digitale de rate mai mici pe legaturile ISDN de 64 kb/s.

- alta metoda de interimat, in cazurile in care coexista GSM, ISDN si PSTN, este utilizarea legaturilor ISDN la rata din PSTN, dar nu este recomandabila decat pe durate scurte de timp, deoarece nu este eficienta atat din punct de vedere al serviciilor oferite abonatilor, cat si din punct de vedere al vitezei de transmisie a informatiei prin retea.

Conexiunea intre abonatii GSM

GSM a fost conceputa ca o retea de acces, iar serviciile oferite abonatilor sunt aceleasi cu cele oferite de diferitele tipuri de retele fixe. Diferenta esentiala fata de retelele fixe consta in aceea ca toate serviciile pot fi oferite si in conditii de mobilitate a abonatilor. Fiind o retea de acces, o comunicatie, in majoritatea cazurilor se realizeaza cu traversarea unei retele fixe, iar din punct de vedere al numarului de servicii oferite, cazul cel mai fericit este cel in care reteaua traversata este ISDN.

Exista si servicii ce se realizeaza fara traversarea unei retele fixe, cum sunt comunicatiile intre doi abonati aflati in aceeasi celula; in acest caz Specificatiile indica folosirea unui serviciu de transport, propriu sistemului GSM, comunicatia fiind asigurata la o rata de transfer a informatiei de circa 12,8 kb/s.

Conexiunea abonat GSM - abonat al retelei publice de date cu comutatie de pachete (PSPDN)

Accesul la PSPDN se poate face in trei moduri:

- acces direct al abonatilor (acces X.25);

- acces prin PSTN sau ISDN utilizand PAD (Packet Assembler/Disassembler) sau accesul sincron (X.32);

- acces prin ISDN utilizand posibilitatile de transmisie a pachetelor de date ale acestei retele.

Conexiunea abonat GSM - abonat al retelei publice cu comutatie de circuite (CSPDN)

CSPDN poate fi accesata direct de catre abonatii GSM printr-o interfata X.21 sau cu tranzitarea ISDN, caz in care interfata abonat - retea este adaptata standardelor ISDN. Totusi, in cazul abonatilor GSM ce acceseaza CSPDN, debitul de transmisie este limitat la 2,4, 4,8 sau 9,6 kb/s.

Asigurarea acestor servicii de date abonatilor GSM presupune limitarea mobilitatii acestora, deoarece sunt necesare conectari pe durate mari de timp la retelele fixe sau echipamente greu transportabile. Exista si servicii ce permit mobilitatea abonatilor, cum este serviciul de paging, iar GSM a fost proiectat pentru a asigura si acest serviciu (modificat fata de serviciul de paging clasic), pe terminalul utilizat pentru serviciile de telefonie.


2.2. Lista serviciilor de transport GSM

Serviciile de transport GSM au fost definite tinand cont de serviciile deja existente in retelele fixe. Ele permit atat asigurarea unui circuit pentru transmisia datelor, cat si accesul in retelele de date.

Din punctul de vedere al transmisiei de date, putem vorbi de circuite cu debite cuprinse intre 300 - 9600 b/s si de transmisie digitala (UDI - Unrestricted Digital Information - tip de transfer nerestrictionat), dar si de transmisie analogica.

Exista cartele specializate PCMCIA (Personal Computer Memory Card International Association) ce permit bransarea computerului portabil la terminalul GSM. Aceste cartele permit asigurarea functiilor clasice ale modemurilor din retelele fixe pe mediul radio, in conformitate cu standardul GSM.



Teleserviciile

1. Notiuni introductive


Teleserviciile oferite de GSM sunt numeroase si numarul lor va creste.

Dintre acestea amintim:

. Telefonia - vocea este digitalizata si transportata prin reteaua GSM ca flux digital

. Servicii de date:

1) Comunicatii de date cu utilizatorii PSTN, ISDN, PSPDN, CSPDN printr-o multime de metode si protocoale de acces, din care cele mai cunoscute sunt X.25 si X.32;

2) Servicii facsimil prin utilizarea unui adaptor fax plasat la terminalul mobil;

3) Servicii de text, videotext, teletext;

4) Serviciul de mesagerie scurta

Cel mai utilizat teleserviciu prevazut de GSM este telefonia. Acesta permite apeluri bidirectionale intre abonatii GSM si orice abonat conectat la o retea telefonica generala (fixa sau mobila). De asemenea, se permite abonatilor sa apeleze alte servicii (politie, pompieri, salvare) chiar si in conditiile expirarii abonamentului, fara a se percepe taxarea lor.

Un alt teleserviciu derivat din cel telefonic este mesageria vocala. Acesta este oferit separat, tot ca un teleserviciu de baza, de multi operatori. El presupune stocarea unui mesaj vocal, care urmeaza a fi retransmis ulterior catre destinatarul mobil.

Teleservicii de date: deoarece sistemul GSM a fost creat ulterior retelei ISDN, serviciile de date au fost proiectate de la inceput pentru compatibilitate cu ISDN, cu singura deosebire ca au aparut limitari datorate mediului radio.










2. Lista teleserviciilor

Clasa


Denumire


Voce


Telefonie


Apeluri de urgenta

Mesagerie scurta


Mesaje scurte cap - la - cap spre un mobil


Mesaje scurte cap - la - cap provenite de la mobil


Mesaje de difuzare (spre echipamentele mobile)


Fax


Transmisie alternativa voce/fax

Transmisie automata a serviciilor fax


Teleserviciile de mesagerie scurta: Se face o distinctie clara intre un mesaj de tip SMS-MT/PP (Mobile Terminating Short Message Service, Point to Point) care identifica un mesaj scurt ce are ca destinatar un abonat mobil si mesajul de tip SMS-MO/PP (Mobile Originating Short Message Service, Point to Point) care permite unui abonat sa transmita un mesaj scurt catre un abonat GSM. Tot in cadrul teleserviciilor de mesagerie scurta intra si mesajele de broadcast SMS-CB (Cell Broadcast Short Message Service) care permit transmiterea de mesaje de interes general catre toti abonatii aflati intr-o arie geografica.

Mesaje scrise punct-la-punct: Acest tip de teleserviciu permite transmiterea de mesaje alfanumerice care, in cazul in care destinatarul este un abonat GSM, apar pe ecranul terminalului destinatar. Fiind asemanator cu serviciul de paging, serviciul de mesagerie scurta are fata de acesta imbunatatiri ce permit utilizarea si a altor facilitati oferite de sistemul GSM (de exemplu posibilitatea unui dialog bidirectional intre statia mobila si retea, ce poate contine mesaje de informare catre terminalul expeditor, care anunta ca transmisia s-a efectuat cu succes, sau ca mesajul va fi retransmis ulterior in cazul in care mobilul destinatar nu a putut fi contactat de retea, pentru a i se transmite mesajul).

Mesaje de difuzare (broadcast): Mesajele de broadcast sunt mesaje ce contin informatii generale, transmise digital, in mod ciclic, de catre o statie de baza intr-o arie geografica. Aceste mesaje pot fi monitorizate de statia de baza, cu exceptia cazului in care are loc o comunicatie bidirectionala cu reteaua (de exemplu informatii asupra legaturilor radio din celula). Deoarece aceste mesaje sunt adresate tuturor abonatilor din aria geografica respectiva, ele nu sunt transmise in mod cifrat, ca in cazul mesajelor destinate unui singur abonat, deci acest serviciu nu va necesita subscriptia specifica mesajelor destinate unui singur abonat.

Modalitatea de implementare a acestui serviciu depinde de operatorul retelei, care isi defineste singur regimul de acordare a acestor mesaje (de exemplu acordate doar autoritatilor publice).

Serviciile de fax:  acestea se implementeaza atat in mod manual (comutare manuala voce-fax) cat si automat, functie de terminalul abonatului.

In finalul descrierii teleserviciilor GSM vom mai aminti si faptul ca serviciile de telefonie includ si implementarea de servere vocale ("cutii postale' vocale in care mesajele pentru abonatii ce nu au putut fi contactati sunt stocate si pot fi auzite imediat ce abonatul solicitat devine accesibil), prin apelarea unui numar special predefinit. O facilitate asemanatoare este prevazuta si pentru serviciul de mesagerie scurta.


4. Serviciile auxiliare

4.1 Notiuni generale

Serviciile auxiliare din retelele fixe au fost create in scopul imbunatatirii serviciilor de baza oferite de acestea (de exemplu tonuri de ocupat, de sonerie, mesaje speciale ce indica starea de liber sau de ocupat a unei linii etc.) Acelasi lucru s-a dorit si in cazul sistemului GSM, pentru care aceste functii au fost adaptate la mobilitatea specifica abonatilor. Exista doua aspecte distincte legate de serviciile auxiliare: unul referitor la modalitatea in care ele modifica sau completeaza serviciile de baza, iar celalalt referitor la modalitatea in care un abonat poate cere serviciul dorit din variantele existente. Dintre cele mai importante amintim:

- redirectionarea apelului catre un alt numar sau abonat, conditional sau neconditionat;

- prezentare/restrictionarea prezentarii numarului chemator;

- apel in asteptare;

- teleconferinta multipartita;

- utilizarea altei retele decat a celei in care se plateste abonamentul (roaming);

Vom descrie in continuare o parte a serviciilor auxiliare oferite de sistemul GSM, precum si cateva aspecte legate de cartela GSM (SIM - Subscriber Identity Module).

Pentru simplificarea expunerii, vom folosi in continuare un termen des utilizat in cartile de specialitate, cu sens sinonim celui de serviciu auxiliar: facilitate.


4.2 Lista si descrierea serviciilor auxiliare GSM

Tabelul 2 (a) Serviciile auxiliare GSM.

Tip serviciu


Denumire


Denumire initiala


Prescurtare


Identificarea numarului apelant


Prezentarea identitatii liniei apelante


Calling Line Identification

CLIP


Restrictionarea furnizarii identitatii


Calling Line Identification Restriction


CLIR


Prezentarea identitatii liniei conectate


Connected Line Identification Presentation


CoLP


Restrictionarea furnizarii identitatii liniei conectate


Connected Line Identification Restriction


CoLR


Redirijarea apelului


Redirijarea neconditionata


Call Forwarding Unconditional


CFU


Redirijarea in caz de abonat mobil ocupat


Call Forwarding on Mobile Subscriber Busy


CFB


Redirijarea in caz de lipsa de raspuns


Call Forwarding on Not Reply


CFNRy


Redirijarea in caz de abonat mobil inaccesibil


Call Forwarding on Mobile Subscriber Not Reachable


CFNRc


Apel dublu


Mentinere in asteptare


Call Waiting


CW


Mentinere in asteptare cu raspuns imediat


Call Hold


HOLD


Conferinta


Apeluri multipartite


Multi - Party Service


MPTY


Grup inchis de utilizatori


Closed User Group


CUG


Taxare


Indicatie de taxare


Advice of Charge (Information)


AoCI


Indicatie de taxare


Advice of Charge (Charging)


AoCC


Tabelul 2 (b) Serviciile auxiliare GSM.

Tip serviciu


Denumire


Denumire initiala


Prescurtare


Restrictionare a apelurilor


Interdictia tuturor apelurilor care ies din PLMN gazda


Barring of All Outgoing Calls


BAOC


Interdictia tuturor apelurilor internationale


Barring of All Outgoing International Calls


BOIC


Interdictia tuturor apelurilor internationale cu exceptia celor spre PLMN gazda


Barring of All Outgoing International Calls except those directed to PLMN Home Country


BOlC-exHC


Interdictia tuturor apelurilor de intrare


Barring of All Incoming Calls


BAIC


Interdictia tuturor apelurilor de intrare in roaming


Barring of All Incoming Calls when Roamming outside the Home PLMN Country


BIC- Roam


Serviciile de identificare a numarului apelant permit cunoasterea numarului sau numelui        abonatului chemator.

- CLIP/CoLP (Calling Line Identification Presentation/Connected Line Identification Presentation) prin care abonatul poate recunoaste cine il suna si sa decida daca sa raspunda sau nu;

- CLIR/CoLR (Calling Line Identification Restriction/Connected Line Identification Presentation) dezactiveaza furnizarea identitatii apelantului;

Redirijarea apelurilor este o facilitate prezenta in toate retelele moderne de telecomunicatii.

In cazul GSM redirijarea se poate face in diverse conditii (si diverse optiuni):

- redirijare neconditionata: reteaua redirectioneaza apelul catre o terta parte, aleasa de abonatul apelat. Aceasta are loc daca abonatul apelat cere facilitatea CPU (Call Forwarding Unconditional);

- redirijare cand abonatul mobil este ocupat: apelul este transferat catre o terta parte, aleasa in prealabil de abonatul apelat, prin facilitatea CFB (Call Forwarding on mobile subscriber Busy);

- redirijare cand abonatul mobil este inaccesibil: transferul apelului se face catre o terta parte (daca abonatul apelat a cerut facilitatea CFNRc -Call Forwarding on mobile subscriber Not Reachable);

- redirijare cand abonatul mobil nu raspunde: facilitate ce poate sa fie solicitata de un abonat in conditiile in care nu doreste sa raspunda apelului si il redirectioneaza spre un tert abonat - CFNRy (Call Forwarding on No Reply).

Apelul dublu este o facilitate prin care un abonat mobil poate comunica cu doi interlocutori in acelasi timp, din care numai unul este activ la un moment dat. Astfel, in acest sens au fost prevazute urmatoarele facilitati:

facilitate de apel in asteptare (HOLD) utilizata atunci cand se doreste initierea unui apel nou, dar un alt apel este deja in desfasurare si nu se doreste intreruperea lui;

facilitate CW (Call Waiting) - abonatul apelat este avertizat de sosirea unui apel si decide daca sa raspunda sau nu. (teleconferinta);

teleconferinta multipartita - aceasta facilitate (MPTy - Multiparty) permite abonatilor efectuarea mai multor comunicatii simultane, astfel incat fiecare din participantii la teleconferinta sa-i poata auzi pe toti ceilalti si, simultan, sa fie auzit de toti ceilalti. Pentru a se realiza teleconferinta, abonatul apelant stabileste prima comunicatie, o pune in asteptare, stabileste apoi cea de-a doua comunicatie, apoi cea de-a treia etc. pana sunt contactati toti participantii. Numarul maxim de participanti poate fi cinci si ei formeaza un grup. Deoarece si alti participanti la teleconferinta pot initia alte teleconferinte in acelasi timp cu cea aflata deja in desfasurare, numarul real de persoane poate creste cu mult peste cinci (prin intercomunicarea grupurilor de maxim cinci participanti);

grupuri inchise de abonati - aceasta facilitate (CUG = Closed User Group) se refera la posibilitatea alocarii unui set de facilitati unui grup de abonati si restrictionarea accesului spre exteriorul grupului sau a altora la acest grup. O aplicatie tipica este cea a unei companii care-si doteaza salariatii cu terminale GSM, dar interzice utilizarea lor in alte scopuri decat cele profesionale (restrictionarea apelurilor). Pentru a initia un nou apel, abonatul GSM trebuie sa obtina aceasta permisiune si pentru aceasta el poate cere retelei sa blocheze o parte sau chiar toate apelurile aflate deja in asteptare. Aceasta cerere de restrictionare poate fi folosita si in alte conditii cum ar fi cazul in care altcineva utilizeaza terminalul impreuna cu cartela aferenta in lipsa proprietarului acestuia. in aceste conditii, accesul la servicii poate fi restrictionat prin activarea sau dezactivarea unei parole, proprietarul lasand libere, de exemplu, doar receptia. de apeluri si posibilitatea de a efectua convorbiri cu cost redus.

Limitarea se face prin facilitatile oferite de serviciile auxiliare in functie de tipurile de apeluri ce se doresc a fi restrictionate dintre care amintim :

- limitarea apelurilor internationale; se face functie de pozitionarea abonatului. Astfel, serviciile auxiliare GSM permit:

facilitatea BOIC (Barring of Outgoing International Calls) permite doar apeluri in tara in care se afla abonatul in acel moment;

facilitatea BOIC - exHC (Barring of Outgoing International Calls except those directed toward the PLMN Home Country) care permite apeluri in tara in care este localizat in acel moment, precum si in tara in care a fost inscris ca abonat;

facilitatea BAIC (Barring All Incoming Calls) care permite abonatului ce nu doreste sa fie deranjat sa poate restrictiona toate apelurile ce ii sunt destinate;

facilitatea BIC - roam (Barring All Incoming Calls when roaming outside the PLMN Home Country) care permite abonatului ce nu doreste sa raspunda decat la apelurile sosite din tara in care a fost inscris ca abonat sa restrictioneze toate celelalte apeluri;

Taxarea apelului

Daca doi abonati aflati in convorbire doresc sa afle in timp util costul convorbirii lor, ei pot apela la facilitatea AoC (Advice of Charge). Aceasta facilitate se poate referi, in functie de terminalele aflate in comunicatie, la una din urmatoarele situatii:

- o simpla indicatie asupra sumei ce o va plati abonatul daca intrerupe in acel moment conversatia;

- taxarea in timpul comunicatiei prin cartele,  etc., asemanatoare cu taxarea utilizata la telefoanele publice fixe.

O problema ce se poate pune este cea a cazurilor in care un abonat efectueaza apeluri in alt sistem GSM decat cel in care este inregistrat. In aceste situatii se poate intampla ca valoarea apelului (ca nota de plata) afisata pe terminal sa fie diferita de valoarea ce va aparea pe nota de plata de la sfarsitul lunii, din cauza taxarii diferite din cele doua tari si a diferentelor dintre valorile monedelor nationale. Toate aceste aspecte se rezolva doar printr-un schimb permanent de informatii intre operatori, pentru ca abonatul sa regaseasca pe nota de plata aceeasi suma cu cea afisata pe terminalul sau, in momentul intreruperii convorbirii.

Facilitatile caracteristice statiilor mobile            

Statiile mobile sunt terminale inteligente ce pot oferi o serie de functii locale, dintre care amintim: stocarea si editarea mesajelor scurte, repetarea apelurilor esuate etc. Totusi, exista si limitari ale acestor functii, cea mai importanta fiind numarul de repetari ale apelurilor esuate (din cauza posibilitatii de supraincarcare a retelei).

O alta facilitate este tasta "+', care permite, in cazul apelurilor internationale, formarea automata a codului de acces la reteaua internationala corespunzator tarii in care suna abonatul mobil ce doreste sa efectueze o convorbire. Prin aceasta se elimina necesitatea abonatului de a cunoaste codul de acces la international al tarii in care se afla. in plus, numarul apelat cu aceasta facilitate este recunoscut in orice tara ca fiind numar international (de exemplu, pentru un apel din Romania, in Franta se formeaza +33 (33 este prefixul din Franta) iar pentru acelasi apel efectuat din Italia catre Franta se va forma tot +33, desi codul de acces la reteaua internationala este diferit pentru Romania si pentru Italia).

Modulul de identitate al abonatului (SIM)

In orice sistem mobil statiile mobile trebuie sa se distinga de abonatul care le foloseste deoarece, in aceste sisteme, creste probabilitatea de utilizare frauduloasa a terminalului mobil. Pentru evitarea multor situatii neplacute s-a creat o modalitate de identificare a abonatului, utilizandu-se un modul de identificare al abonatului SIM (Subscriber Identity Module).

Acest SIM este parte integranta a statiei mobile si contine date specifice abonatului. Are rolul de cheie a statiei mobile, deoarece in momentul scoaterii ei din statia mobila nici o alta persoana nu mai poate comunica de la acea static mobila fara un SIM personal (decat la serviciile de urgenta). Cu alte cuvinte, in sistemele mobile abonatii nu sunt identificati in functie de statia mobila de la care efectueaza convorbirea, ci pe baza acestui SIM, care contine toate datele de identitate necesare.

SIM-ul poate fi protejat printr-un cod cunoscut doar de proprietarul sau, numit PIN (Personal Identity Number) asemanator celui de la cartile de credit.

O alta facilitate oferita de SIM este cea de a stoca mesajele scurte primite de abonat pe statia mobila in lipsa acestuia (in situatia in care cartela se afla intr-o statie mobila). De asemenea, mai are posibilitatea de a alege reteaua mobila la care abonatul poate sa se conecteze (daca exista posibilitatea alegerii) sau sa anunte abonatul de schimbarea taxarii apelurilor (daca este cazul).

Dupa ce am enumerat cateva din avantajele acestui modul, trebuie sa incheiem discutia prezentand si dezavantajul sau: nici un abonat GSM nu va putea comunica de la un terminal mobil (cu exceptia apelurilor de urgenta) fara acest SIM.

Functiile de securitate ale sistemului GSM

Retelele radio sunt prin definitie mai putin sigure decat retelele fixe, deoarece exista posibilitatea de a emite si receptiona unde radio de oriunde si in orice moment. Din aceasta cauza au fost definite mai multe tipuri de functii de securitate a retelelor mobile, in scopul asigurarii protectiei retelei impotriva unor accese frauduloase, simultan cu protejarea caracterului privat al comunicatiilor abonatilor sai. Aceste functii includ:

- autentificarea abonatului pentru a preveni accesul utilizatorilor neinregistrati;

- codarea cailor radio, in particular codarea informatiilor tuturor abonatilor;

- protectia identitatii tuturor abonatilor sistemului, pentru a preveni divulgarea localizarii acestora.

Aceste facilitati nu sunt accesibile abonatilor, deoarece este dificila asigurarea protectiei separate a fiecarei comunicatii si a fiecarui abonat. Toate functiile de securitate sunt strans legate de functiile SIM-ului, deoarece acesta are un rol fundamental in autentificarea abonatului, iar functiile de securitate aferente retelei sunt asigurate abonatului din momentul in care acesta acceseaza reteaua. In plus, SIM-ul a fost conceput astfel incat sa nu se poata duplica. Aceasta, impreuna cu functiile de securitate oferite de sistemul mobil, realizeaza un grad ridicat de protectie al retelei si al utilizatorilor ei impotriva posibilelor accese frauduloase.














ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor
Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani