Obiectul actului juridic - Continutul conditiilor de validitate
Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute; art. 962 Codul civil face referire doar la conventii: Obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga . Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram obiectele, lucrurile. Cu privire la acest inteles, art. 963 dispune: Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract
Cand conduita partilor priveste lucrurile ori bunurile , acestea sunt privite ca obiect derivat al actului juridic civil. Dupa cum vom arata, unele “conditii de modalitate ale obiectului actului juridic civil se refera tocmai la bunuri .
Conditii de valabilitate
Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Conditii generale:
- Sa existe;
- Sa fie in circuitul civil;
- Sa fie determinat sau determinabil;
- Sa fie posibil;
- Sa fie licit si moral.
Conditii speciale:
- Cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;
- Saa existe autorizattie administrativa prevazuta de lege;
- Obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.
Continutul conditiilor de validitate
1. Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe
- este o conditie primordiala pentru valabilitatea obiectului;
- daca bunul a existat, dar numai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu mai
exista;
- bunul, prezent in momentul incheierii actului juridic, indeplineste conditia sa existe
- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie - cea a
succesiunilor viitoare.
2. Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil, este prevazuta expres de art. 963 Codul civil si reluata de art. 1310 Codul civil.
Sintagma circuit civil in plan juridic, are doua intelesuri:
in sens larg, prin circuit civil se intelege totalitatea actelor si faptelor juridice, in virtutea carora se nasc raporturi de drept civil;
in sens restrans, circuitul civil se reduce la actele si faptele juridice succeptibile sa conduca la instrainarea sau dobandirea valabila a unui avut sau bun.
3. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil (conditie prevazuta de art. 948 pct. 3, cat si de art. 964 Codul civil).
- Cand obiectul consta in res certa, conditia este indeplinita prin ipoteza;
- Cand obiectul consta in res genera, conditia este indeplinita numai prin stabilirea unor criterii de determinare a cantitatii, calitatii, care se vor folosi la momentul executarii actului.
4. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil
Este o conditie impusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea trebuie apreciata dinamic, in functie de procesul tehnico-stiintific (pentru ca, ceea ce nu este posibil azi, poate fi posibil maine).
5. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moral
Aceasta conditie are urmareste ca actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie in concordanta cu legea si morala.
- in actele cu titlu gratuit - scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica;
- in actele reale - scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiterii lucrului;
- in contractele aleatorii - o cauza imediata este riscul care consta in motivul determinant al incheierii unui act juridic civil.
Conditiile de valabilitate ale cauzei actului juridic civil
a) Sa existe;
b) Sa fie reala;
c) Sa fie licita si morala.
a) Sa existe : Aceasta conditie a cauzei actului juridic civil este consacrata expres, in art. 966 Codul civil: Obligatia fara cauza.nu poate avea nici un efect . Cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei lipsesc - lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.
Cand lipsa cauzei se datoreaza
- lipsei contraprestatiei (in contracte sinalagmatice);
- lipsei predarii bunului (in actele reale);
- lipsei riscului (in contracte aleatorii);
- lipsei intentiei de a gratifica in contracte cu titlu gratuit).
sanctiunea aplicabila este aceea a nulitatii absolute.
b) Sa fie reala: pravazuta in art. 966 Codul civil: Obligatia.fondata pe o cauza falsanu poate avea nici un efect (cauza este falsa cand exista eroare asupra motivului determinant care este tocmai scopul imediat). Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.
c) Sa ie licita si morala: prevazuta expres in acelasi art. 966 Cod civil: Obligatia nelicita, nu poate avea nici un efect . Art. 968 Codul civil prevede: Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunurilor moravuri si ordinii publice .Ilicit poate fi doar scopul imediat.
Proba cauzei
Cauza este prezumata pina la dovada contrarie art. 967 Codul civil care prevede: Conventia este valabila , cu toate ca, cauza nu este expresa
Se institue astfel doua prezumtii:
- prezumtia de valabilitate a cauzei, indiferent ca se mentioneaza sau nu;
- prezumtia de existenta a cauzei; cauza nu trebuie dovedita (ea este prezumata de lege).
Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa dovedeasca aceasta.
Forma actului juridic civil
Prin forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. In doctrina, expresia forma actului juridic civil este folosita in sens restrans si in sens larg si anume:
in sens restrans prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a vointei juridice;
in sens larg prin forma actului .. se desemneaza trei cerinte de forma
1. Forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului - ad validitatem;
2. Forma ceruta pentru probarea actului - ad probative;
3. Forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de terte persoane.
Principiul consensualismului
Acest principiu poate fi definit si in sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a produce efecte juridice, manifestarea de vointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala. Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.
Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil
Principala clasificare este in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:
- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage nulitatea actului;
- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba;
- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti - nerespectarea ei se sanctioneaza cu inopozabilitatea fata de terti (o persoana terta poate sa ignore acest act).
Forma ceruta ad. validitatem
Caracterele juridice ale acestei forme:
- este un element constitutiv, esential al actului juridic care atrage nulitatea absoluta in caz de nerespectare;
- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa deoarece aceasta forma presupune manifestarea expusa de vointa;
- este exclusiva, adica, pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie indeplinita o anumita forma, cea autentica (exceptie face testamentara
Conditii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem.
intregul act trebuie sa imbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;
- actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala;
- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu, sa imbrace si el forma speciala solemna.
Aplicatii ale formei ad validitatem
In campul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:
- donatia art. 813 Codul civil;
- subrogarea in drepturile creditorului consimtita de debitor;
- ipoteca conventionala (art.1772 Codul civil);
- testamentul;
- actele juridice intre vii, de instrainare a terenurilor de orice fel;
- contractele de arendare scrise;
- revocarea expresa a unui legat;
- renuntarea expresa la succesiune;
- acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
- actele constitutive ale asociatilor si fundatiilor;
- actul constitutiv al societatilor comerciale.
Forma ceruta ad probationem
Aceasta forma reprezinta acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridic civil.
Caracteristicile formei ad probationem
- este obligatorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinta ad validitatem;
- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba;
- reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului (deoarece actul trebuie sa imbrace forma scrisa).
Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art. 1180 Codul civil este aceea ca inscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic.
Aplicatii ale formei ad probationem
- art. 1191 alin. 1 Codul civil : Dovada actelor juridice al caaror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata
- depozitul voluntar (art. 1597);
- tranzactia (art 1705);
- contractul de incheiere de locuinte;
- acordul petrolier (L. 134/1995 art .13 al. 4);
- contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (L.8/1996 art. 42 si art.68 al.2);
- contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala (L. 8/1996 art. 69 al. 1);
- contractul de asigurare (L. 136/1996 art. 10).
Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti
Aceasta forma inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Aceasta cerinta isi gaseste justificarea in ideea de protectie a tertilor. Prin nerespectarea acestei cerinte de forma, sanctiunea consta in inopozabilitatea actului juridic. Inseamna ca actul juridic produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de terti.
Aplicatii
- publicitatea imobiliara prin cartile funciare (L. 7/1996 art. 21);
- publicitatea construirii gajului si a oricarei garantii reale (art. 3 L. 99/1999);
- notificarea cesiunii de creanta (L. 99/1999 art. 2);
- darea de data certa inscrisului sub semnatura privata (art. 1182 Codul civil);
- inregistrarea in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (L. 64/1991, L. 129/1992, L. 84/1998);
- mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia dreptului de autor si a drepturilor conexe (art. 126 si 148 din L. 8/1996);
- inregistrarea contractelor de arendare (L. 16/1994 art. 6);
Modalitatile actului civil
Acestea sunt:
- termenul;
- conditia;
- sarcina.
Termenul este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata fie inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile. Regulile generale privind termenul se gasesc in Codul civil, art. 1022-1025. Regulile speciale privind aceasta modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte normative - izvoare de drept civil.
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:
- suspensiv;
- extinctiv.
Termenul suspensiv amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative pana la indeplinirea lui.
Termenul extinctiv amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative pana la implinirea lui.
2. In functie de titularul beneficiului termenului, distingem:
- termen in favoarea debitorului, care este regula (art. 1024 Codul civil);
- termen in favoarea creditorului (in cazul contractului de depozit, in care termenul este in favoarea deponentului ca regula);
- termen in favoarea atat a debitorului, cat si a creditorului (ex: termenul dintr-un contract de asigurare).
Importanta acestei clasificari consta in faptul ca numai cel ce are de partea sa beneficiul termenului poate renunta la acest beneficiu.
3. In functie de izvorul sau, termenul este:
- termen voluntar sau conventional (in aceasta categorie intra majoritatea termenelor), si este stabilit de parti prin actul juridic;
- termen legal, este stabilit prin lege;
- termen judiciar (jurisdictional), este acordat de instantta debitorului.
4. Dupa criteriul cunoasterii :
- termen cert, a carui implinire este cunoscuta (iti imprumut 100.000 lei pana la 1 iunie 2001);
- termen incert, a carui implinire nu este cunoscuta ca data calendaristica (data mortii creditorului intr-un contract de vanzare cu clauzt de intretinere).
De retinut este faptul ca termenul afecteaza numai executarea actului, nu si existenta sa.
Termenul suspensiv intarzie inceputul
- executarii dreptului subiectiv si
- executarii obligatiei corelative.
Termenul extinctiv marcheaza stingerea:
- dreptului subiectiv si
- obligatiei corelative.
Ex: implinirea termenului inchirierii marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul ce-i formeaza obiectul si obligatiei de a asigura linistita folosinta.
CONDITIA este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea ori desfiintarea) actului juridic civil.
Deci: Conditia este eveniment - viitor si
- nesigur.
Termenul este eveniment - viitor si
- sigur.
Regulile generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil : Despre obligatiile conditionale (Sectiunea a I-a Cap. VI din Titlul III - Despre contracte si conventii
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului, este de doua feluri: suspensiva si rezolutorie.
Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic (art. 1017
Codul civil prevede : de care depinde perfectarea actului Iti vand, daca ma mut cu domiciliul si serviciul pana la inceputul anului viitor, in
Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic civil. Prezentul contract se desface daca vanzatorului i se naste un copil in doi ani de la incheierea contractului
2. Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii evenimentului, conditia este:
- cauzata;
- mixta;
- potestativa.
Este cauzata acea conditie a carei realizare depinde de hazard, de intamplare, independenta de vointa partilor.
Este mixta conditia a carei realizare depinde de :
- vointa uneia din parti si
- vointa unei alte persoane, determinata.
Conditia potestativa este de doua feluri:
1. potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti;
- daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (iti vand daca vreau).
2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior sau de vointa unei personae, nedeterminata.
Dupa modul de formulare, conditia este:
- pozitiva;
- negativa.
Efecte
Doua sunt principiile care genereaza efectele conditiei:
- conditia afecteaza insasi existenta actului - adica nasterea ori desfiintarea lui (spre deosebire de terme care afecteaza numai executarea);
- conditia isi produce efectele retroactive - ex.tunc.
Sarcina ca modalitate a actului juridic civil.
Sarcina este o obligatie: - de a da
- de a face
- de a nu face
- impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit - liberalitati.
Reglementare - Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum exista pentru termen si conditie. Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia donatiei si in cea a legatului.
Clasificare
In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:
- in favoarea dispunatorului;
- in favoarea gratificatului;
- in favoarea unei terte persoane.
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil in caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea acestuia.
Neexecutarea sarcinii atrage, in principal, sactiunea revocarii (mai precis rezolutiunii) actului juridic cu titlu gratuit.
Efectele actului juridic civil
Prin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act. Intre efectele actului juridic si continutul raportului juridic civil exista identitate.
Determinarea efectelor
Prin determinarea efectelor actului juridic civil intelegem stabilirea ori fixarea drepturilor subiective si obligatiilor civile pe care le-a generat, modificat ori stins un astfel de act. Faza prealabila si obligatorie a stabilirii efectelor actului juridic civil este aceea a dovedirii actului. Urmatoarea faza consta in interpretarea clauzelor actului.
Principalele reguli de interpretare a actului juridic civil, sunt:
Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor (art.977 Codul civil);
Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate acea un efect, iar nu in acela ce n-ar putea produce nici unul (art.978 Codul civil);
Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului (art.979 Codul civil).
Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul (art.980 Codul civil);
Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul (art.981 Codul civil);
Toate cauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din actul intreg (art. 982 Codul civil);
Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui care se obliga (art.983 Codul civil);
Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa
