RAPORTUL JURIDIC EXECUTIONAL PENAL



RAPORTUL JURIDIC EXECUTIONAL PENAL


Raportul juridic executional penal sau de executare a sanctiunilor penale consta in relatiile sociale de executare a sanctiunilor penale reglementate prin norme juridice executional penale, relatii dintre anumite organe de stat si condamnat, potrivit carora statul, prin organe speciale, are dreptul de a pune pe condamnat sa execute pedeapsa ori o alta sanctiune de drept penal, aplicata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, iar condamnatul are obligatia de a executa acea pedeapsa.




A. Subiectii

Subiectii raportului juridic executional penal, avand in vedere relatia sociala de executare a unei sanctiuni penale, sunt : statul, prin organe speciale, pe de o parte si condamnatul, pe de alta parte.

Subiectul pasiv, este persoana condamnata printr-o hotarare ramasa definitiva, adica infractorul care a fost judecat si condamnat definitiv.

B. Continutul

Prin continutul juridic al raportului de executare a pedepsei, a sanctiunilor penale, se inteleg drepturile si obligatiile specifice acestui raport juridic.

C. Obiectul

In raportul executional penal obiectul raportului coincide cu insusi obiectul drepturilor si obli gatiilor care formeaza continutul juridic al acelui raport. Prin obiectul raportului juridic de executare a pedepsei sau a celorlalte sanctiuni de drept penal se intelege pedeapsa, masura de siguranta etc., ce trebuie executata.


Sectiunea I-a - Formarea, modificarea si stingerea raportului executional penal

Raportul juridic executional penal se formeaza, se modifica si se stinge, ca orice alt raport juridic.

Faptul constitutiv de raport juridic executional penal, adica faptul care da nastere dreptului de a cere si impune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa, este existenta unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare la o pedeapsa sau la o alta sanctiune penala. Hotararea judecatoreasca definitiva de condamnare reprezinta temeiul de fapt si de drept care genereaza drepturi si obligatii in materie de drept executional penal.

Din punct de vedere procedural, este nevoie de un act juridic de punere in executare a unei asemenea hotarari de condamnare. Acest act de punere in executare este mandatul de executare ce se emite de instanta de executare (420 Cod procedura penala).

Fapte modificatoare de executare a unei pedepse sau sanctiuni penale sunt cele care, dupa cum arata denumirea, schimba continutul executarii unei pedepse, facand-o mai severa sau mai putin severa, sau inlaturand-o.

Executarea pedepselor se realizeaza potrivit dispozitiilor Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale Legii nr. 275/2006.

Pedepsele se executa doar in baza hotararilor judecatoresti de condamnare ramase definitive, pedeapsa se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane.

In timpul executarii pedepselor este interzisa orice forma de discriminare pe temei de etnie, rasa, religie, limba, nationalitate, apartenenta politica, origine sociala, varsta, etc.

Este interzisa supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse la tratamente inumane, degradante, la tortura sau la alte rele tratamente.

Executarea pedepselor se desfasoara sub supravegherea, controlul si autoritatea judecatorului delegat.

Presedintele curtii de apel desemneaza anual unul sau mai multi judecatori delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru fiecare penitenciar aflat in circumscriptia teritoriala a curtii de apel.

Acesta supravegheaza si controleaza modul de executare al acestor pedepse si exercita atributiile stabilite prin legea speciala privind executarea pedepselor.

Judecatorul delegat controleaza executarea masurilor preventive privative de libertate.

Pe durata delegarii, judecatorul delegat nu poate desfasura alte activitati decat cele stabilite prin Legea nr. 275/2006.

Judecatorul delegat la Compartimentul executari penale (din cadrul fiecarei instante de executare) care este desemnat anual de presedintele acestei instante, controleaza si supravegheaza legalitatea executarii pedepselor neprivative de libertate exercitand, totodata, si celelalte atributii stabilite prin Codul de procedura penala prin Legea nr. 275/2006 si prin Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.




Sectiunea a II-a - UNELE TRASATURI ALE PEDEPSEI INCHISORII

SI IMPLICATII ALE ACESTORA ASUPRA EXECUTARII EI


Pedeapsa privativa de libertate, inchisoarea, (art. 53 Cod penal) prezinta trasaturi comune cu celelalte pedepse si anume : este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare care se aplica condamnatului in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni (art. 52 Cod penal). Pedeapsa inchisorii intruneste o seama de trasaturi specifice, care o caracterizeaza si o individualizeaza fata de celelalte pedepse si sanctiuni penale.


Masura de constrangere specifica si mijloc de reeducare.

A. Masura de constrangere specifica. Pedeapsa inchisorii este o masura de constrangere penala de un fel deosebit Este o masura de constrangere, care, aduce o atingere libertatii omului.

In afara de constrangerea specifica, pedeapsa inchisorii implica si o constrangere de durata.

Constrangerea aceasta este insa necesara, fiindca ea ajuta la realizarea prevenirii savarsirii de noi infractiuni de catre cel condamnat.

Executarea ei implica elementul de izolare, loc de detinere a celui condamnat, iar regimul de detentie pretinde anumite masuri de organizare a detinerii, de stabilire a regimului de detinere etc.

B. Mijloc de reeducare. Pedeapsa inchisorii este nu numai masura de constrangere, ci si un mijloc de convingere, de corijare, de reeducare sociala a condamnatului.

Pe planul executarii pedepsei, acest lucru, reeducarea, este posibil, in primul rand, datorita faptului ca pedeapsa inchisorii este o pedeapsa care se executa in timp mai indelungat, luni ori ani, timp in care o asemenea functie poate fi exercitata, condamnatul aflandu-se la dispozitia organelor de executare. Executarea pedepsei inchisorii in conditii de ordine si disciplina, de munca si disciplina muncii, de program zilnic de activitate, in conditii de incurajare a conduitei bune si de descurajare a conduitei rele, uneori in conditii de aplicare de sanctiuni disciplinare, poate sa contribuie eficient la influentarea si schimbarea mentalitatii gresite si a unor deprinderi antisociale ale celor condamnati.



Alte caracteristici

A. Pedeapsa principala. Pedeapsa inchisorii este o pedeapsa principala si ea intruneste toate atributele juridice ale unei asemenea pedepse, este, o pedeapsa de baza, care joaca un rol principal in lupta impotriva infractionalitatii. Ea nu este legata, in aplicarea ei, de o alta pedeapsa, putandu-se aplica si singura, independent de alta pedeapsa.

B. Pedeapsa divizibila si reversibila. Pedeapsa inchisorii este o pedeapsa divizibila, gradabila, pedeapsa care se poate doza.

Ea este apoi o pedeapsa reversibila, adica o pedeapsa care, odata aplicata, se poate retrage, revoca, mai ales in caz de eroare judiciara, insusire pe care nu o are pedeapsa capitala. Ea este o masura de constrangere directa, eficienta, severa si contribuie la prevenirea savarsirii de infractiuni.


Sectiunea a III-a - Felurile pedepsei inchisorii dupa durata



Durata pedepsei inchisorii depinde de gradul de pericol social al infractiunii, de gradul de vinovatie si gradul de pericol social al infractorului, elemente care se exprima in durata pedepsei.

Pedeapsa cu inchisoarea poate sa fie de trei feluri : inchisoare de scurta durata (de la 15 zile pana la 2 sau 5 ani), inchisoare de durata mijlocie (de la 2-5 la 10 sau 12 ani) si inchisoare de lunga durata (de la 10-12 la 25 ani).

A. Inchisoare de scurta durata.

Inchisoarea pana la 2 ani este usoara, fiindca :

a) gradul de pericol social al infractiunilor pedepsite cu inchisoarea intre aceste limite este redus (de ex.: calomnie, furt simplu, vatamari corporale usoare);

b) pentru astfel de infractiuni, in lege se prevede, de cele mai multe ori, pedeapsa inchisorii pana la 1-2 ani alternativ cu pedeapsa amenzii;

c) in lege se prevede, in anumite conditii, posibilitatea pentru astfel de pedepse a suspendarii conditionate a executarii pedepsei ori, in cazul unui militar in termen, executarea ei intr-o inchisoare militara;

d) in proiectul de lege din 1992, se prevede ca condamnatii la inchisoare pana la 2 ani vor executa pedeapsa „intr-un penitenciar pentru detinutii arestati preventiv si pentru cei sanctionati cu inchisoare contraventionala”, este inca un argument ca inchisoarea pana la 2 sau 5 ani este inchisoare de scurta durata.

B. Inchisoarea de durata mijlocie. Inchisoarea de la 2 sau de la 5 la 10 ani se socoteste inchisoare de durata mijlocie. Aceasta face trecerea de la inchisoarea de scurta durata spre cea de lunga durata si, exprima un pericol social de un grad mijlociu. Executarea pedepsei cu inchisoarea de durata mijlocie, trebuie, in general, sa se efectueze in regim inchis, intr-un loc de detinere.

C. Inchisoarea de lunga durata. Detentia pe viata, inchisoarea de 20 ani sau mai mare, precum si inchisoarea de la 10 la 20 ani se socoteste inchisoare de lunga durata. Este vorba aici de infractiuni grave, de infractiuni ce prezinta pericol social grav si deosebit de grav. Ex. : majoritatea infractiunilor contra vietii (omor art. 174 - 10-20 ani Cod penal, omorul calificat art. 175 - 15-20 ani Cod penal etc.), unele infractiuni contra statului (ex. : atentat contra statului, art. 160 Cod procedura penala – 15-20 ani).


Sectiunea a IV-a - PROBLEME ALE EXECUTARII PEDEPSEI INCHISORII

Pedeapsa privativa de libertate, ca pedeapsa prevazuta de lege si aplicata de instanta de judecata, in executarea ei ridica multe probleme. In primul rand, prin natura ei, ea dureaza in timp (luni ori ani) si executarea ei trebuie observata, indrumata si supravegheata pe toata aceasta durata. In al doilea rand, executarea pedepsei inchisorii se face intr-un anumit loc de detinere, anume intr-un penitenciar, care este o institutie speciala si complexa. Executarea pedepsei privative de libertate este o problema complexa, cu multiple laturi, a carei reglementare juridica implica si multe dificultati.

Cel mai mult a atras atentia diversitatea si eterogenitatea condamnatilor la pedeapsa inchisorii si care executa pedeapsa intr-un penitenciar. Condamnatii sunt deosebiti :

a)      dupa natura infractiunii savarsite (condamnati pentru furt, delapidare, complot, omor, vatamari corporale, luare si dare de mita etc.);

b)     varsta (minori, majori, tineri);

c)      dupa sex (barbati, femei);

d)     dupa durata pedepsei (condamnati la inchisoare de scurta durata, condamnati la inchisoare de lunga durata);



e)      dupa numarul infractiunilor comise (infractor primar, infractor recidivist, etc.);

f)       dupa sanatate (condamnati normali, bolnavi, violenti, agresivi, etc.).


Unele dificultati ale executarii pedepsei inchisorii.

In anumite cazuri, executarea pedepsei inchisorii de durata mai scurta este inlocuita cu executarea ei fara privare de libertate, prin introducerea executarii ei la locul de munca.

Penitenciarul este uneori un loc in care condamnatii recidivisti exercita o influenta negativa asupra condamnatilor care sunt la prima infractiune (condamnati primari). In aceasta situatie, reglementarea executarii pedepsei intr-un loc de detinere cuprinde dispozitii de separare a condamnatilor recidivisti de ceilalti condamnati, separare care trebuie sa mearga pana la penitenciare speciale pentru recidivisti.

Executarea pedepsei inchisorii este un mijloc de reeducare a celui condamnat; condusa cu grija si pricepere o atare executare poate ajunge la rezultate pozitive. In acest sens, trebuie avut in vedere ca educarea, ca si reeducarea, este un proces la care participa educatori si condamnati, primii fiind chemati a ingriji, indruma, forma, resocializa si moraliza pe ceilalti.


Sectiunea a V-a – Probleme ale executarii pedepsei inchisorii de scurta durata

In privinta felurilor pedepsei inchisorii dupa durata, se obtine un tablou in care ponderea cea mai mare o are pedeapsa inchisorii de scurta durata.


Moduri de executare a pedepsei inchisorii

A.     Aspecte.

B.     Cerinte si tendinte noi.

C.     Mod de executare inchis si mod de executare deschis.

a) executarea pedepsei inchisorii intr-un loc de detinere (penitenciar) sau mod de executare inchis sau in regim inchis; in cadrul acestui mod de executare a pedepsei inchisorii apare ca forma de executare, munca fara paza in afara penitenciarului, care se acorda condamnatilor care au executat o parte (1/5) din pedeapsa in penitenciar si care sunt disciplinati, staruitori in munca si dau dovezi de indreptare in regim semideschis; o alta forma, tot legata de modul de executare in regim inchis apare si liberarea conditionata, care se acorda condamnatilor care au executat o parte din pedeapsa in penitenciar, urmand ca restul de pedeapsa sa se execute in libertate, bineinteles sub anumite conditii (sa nu se comita o noua infractiune etc.);

b) alaturi de modul inchis de executare, a aparut si modul de executare in regim deschis in urmatoarele forme : - executarea pedepsei la locul de munca, care este o forma de executare a pedepsei inchisorii fara privare de libertate;

- executarea pedepsei inchisorii intr-o unitate militara disciplinara;

- suspendarea conditionata a executarii pedepsei (art. 81-86 Cod penal).













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani