ASIGURARI AGRICOLE referat





ASIGURARI AGRICOLE

INTRODUCERE

Aparitia distributiei sau transferului riscului a fost determinata de anumite circumstante. Domeniile in care s-a impus distributia riscului ca o necesitate sunt: navigatia, agricultura, intrajutorarea membrilor unei comunitati si acoperirea cheltuielilor de inmormantare. Agricultura constituie un bun exemplu de activitate ce implica riscuri. Recoltele sunt supuse intemperiilor si actiunii parazitilor.

PREZENTAREA TEMEI




'text-align:justify;text-indent:.5in;line-height:normal'>Documentele descoperite in Orientul Mijlociu mentioneaza ca agricultorii nu detineau loturi compacte, ci terenuri situate in regiuni diferite. In zilele noastre aceasta impartire ar putea fi considerata deficitara, fiecare fermier trebuind sa se deplaseze distante mari pentru a ingriji toate terenurile. Acest fapt a condus probabil la scaderea productiei cu 10% -15%. Totusi, aceasta a avut ca efect si reducerea variatiilor anuale de pierdere a recoltei fiecarui agricultor. In Orientul Mijlociu, aceasta a fost metoda de distributie a riscului de pierdere a recoltei.

1. Asigurarea animalelor

1.1. Asigurarea prin efectul legii a animalelor

            Aceasta asigurare a constituit una din formele de asigurari obligatorii mentinuta dupa anul 1990, in favoarea populatiei detinatoare de animale domestice. S-a realizat prin unica societate abilitata a promova asigurari prin efectul legii - Asigurarea Romaneasca S.A.

Obiectul asigurarii il constituiau animalele domestice: bovinele si porcinele in varsta de peste 6 luni; cabaline, catari, ovine si caprine in varsta de peste 1 an, detinute de persoane fizice in gospodarie.

Riscurile asigurate in cadrul asigurarii prin efectul legii a animalelor apartinand populatiei erau:

4pierirea animalelor, ca urmare a bolilor sau accidentelor;

4sacrificarea animalelor dispusa de organele in drept (in legatura cu aplicarea masurilor de prevenire si combatere a epizootiilor, ca urmare a unor boli incurabile, altor boli sau accidente, care duc in mod cert la moartea animalului);

4scoaterea animalelor din gospodarie in vederea combaterii anemiei infectioase.

Suma asigurata era stabilita prin lege, diferentiat pe specii de animale si pe categorii de varsta sub forma unor limite valorice, pe cap de animal denumite norme de asigurare.

Primele de asigurare , in asigurarea prin efectul legii a animalelor erau anuale si stabilite prin lege, pe durata anului calendaristic, baza de calcul fiind suma asigurata.

Mecanismul asigurarii prin efectul legii a animalelor apartinand populatiei evidentia interesul statului cu privire la evolutia si starea de sanatate a efectivelor de animale din gospodariile populatiei, precum si promovarea dezvoltarii, in mod complementar, a asigurarii facultative a animalelor.

In cadrul Legii asigurarilor, renuntarea la asigurarea prin efectul legii a animalelor, incepand cu anul 1996, a devenit un fapt implinit, efectele neputand fi comensurate decat dupa scurgerea unei perioade de timp semnificative. Consider totusi, ca, interesul societatii in general, cu privire la stimularea cresterii septelului prevaleaza in raport cu fortarea adaptarii rapide a crescatorului de animale la mecanismele pietei, prin urmare asigurarea prin efectul legii a animalelor ar trebui mentinuta o perioada de timp, folosindu-se totodata parghii de completare a ei cu asigurarea facultativa.

Cresterea, intretinerea si valorificarea animalelor constituie pentru tara noastra un obiectiv de prim-ordin, fapt pentru care asigurarea animalelor prin efectul legii nu ar trebui sa constituie o forma de asigurare perimata.

1.2 Asigurarea facultativa obisnuita a animalelor

Asigurarea facultativa obisnuita a animalelor a fost si este una din formele de asigurare agreate de asiguratii din toate sectoarele economice, datorita riscurilor care planeaza asupra animalelor pe care acestia le detin in gospodarie sau in orice colectivitate, cu atat mai mult azi, cand asigurarea prin efectul legii a animalelor a fost eliminata din sistemul asigurarilor. Se asigura facultativ animalele domestice apartinand persoanelor fizice si juridice, cu domiciliul, sediul sau resedinta in Romania.

 Obiectul asigurarii il constituie bovinele , cabalinele, catarii, ovinele, caprinele si porcinele. Cuprinderea in asigurarea animalelor este conditionata de atingerea unei anumite varste: 6 luni pentru bovine si porcine ; 1 an pentru cabaline, catari, ovine si caprine.

Riscurile asigurate sunt   urmatoarele:

- pierirea animalelor cauzata de boli sau accidente;

- pagube produse ca urmare a sacrificarii animalelor, dispusa de organele sanitar-veterinare;

- pagube datorate scoaterii animalelor din gospodarie pentru combaterea anemiei infectioase.

Se considera accidente care pot genera pierirea sau sacrificarea animalelor:

3incendiul, explozia, trasnetul, actiunea curentului electric, cutremurul de pamant, prabusirea, alunecarea sau surparea de teren, inundatia, furtuna, grindina, uraganul, viscolul, avalansele de zapada, inghetul, etc.

3inecul, insolatia, asfixierea, caderea animalelor, inclusiv caderea pe animale a unor corpuri, loviri si raniri subite, leziuni interne datorate inghitirii unor obiecte, castrarea efectuata de organele veterinare, etc.

3atacul din partea altor animale sau a animalelor salbatice, muscatura serpilor, intepaturi din partea insectelor veninoase, intoxicatia cu ierburi, cu substante toxice ori medicamentoase.

Suma asigurata reprezinta un cuantum variabil, ce nu depaseste valoarea animalului si desigur nici plafoanele maxime de sume asigurate, pe specii de animale si pe categorii de varsta, stabilite de societatile de asigurare profilate pe asigurari de animale.

Primele de asigurare sunt anuale si se stabilesc de catre fiecare societate de asigurari in parte, pe baza cotelor tarifare exprimate in procente fata de suma asigurata, diferentiat pe specii, rase si grupe de varsta.

Asiguratii au obligatia de a intretine animalele in bune conditii, cu respectarea regulilor zoo-igienice si sanitar veterinare de ingrijire, hranire, intretinere si folosire a animalelor.

1.3. Asigurarea facultativa globala a animalelor

Constituie o forma de asigurare instituita in anul 1992 de catre societatea de asigurari Asirom S.A. pentru a veni in sprijinul societatilor comerciale profilate pe cresterea si ingrasarea animalelor, industrializarea si comercializarea produselor agrozootehnice.

Sfera de asigurare include societatile comerciale sau regiile autonome profilate pe industrializarea si comercializarea produselor agrozootehnice, societatile agricole si regiile autonome cu sectoare de crestere a animalelor, in calitate de asigurati.

Obiectul asigurarii il constituie toate animalele din specia respectiva (bovine, porcine, ovine si caprine, cabaline) care se incadreaza in conditiile de varsta si greutate.

Suma asigurata este in esenta stabilita de societatea de asigurare, diferentiat in functie de specia, rasa, sexul si categoria de varsta, fiind stabilite pe cap de animal. Se achita trimestrial in functie de numarul animalelor din specia asigurata, existente in unitate la finele trimestrului precedent celui in care are loc plata ratei la primele de asigurare.

De remarcat este faptul ca, pentru aceeasi specie de animale, nu pot fi valabile in acelasi timp   atat asigurarea globala cat si asigurarea obisnuita a animalelor.

1.4. Asigurarea facultativa globala a animalelor apartinand persoanelor fizice

A fost instituita de catre societatea de asigurari Asirom S.A. Principalele caracteristici ale acestei forme de asigurare sunt urmatoarele:

1.asigurarea are caracter facultativ, se incheie pentru bovine in varsta  de cel putin 6 luni, care apartin persoanelor fizice, la alegere in una din variantele 2, 3, pana la limita numerica de 10 capete bovine;

2.asigurarea se incheie in functie de cererea solicitantului, pe o perioada de un an sau de 6 luni, cu sume asigurate stabilite global, in variantele 2, 3, pana la limita numerica de 10 capete bovine;

3. In cazul producerii evenimentului asigurat, despagubirea se stabileste in limita sumelor asigurate, la varianta de asigurare respectiva, tinand seama de rasa, sexul, varsta bovinei, la data producerii pagubei;

4. asiguratii care au incheiat o asigurare globala a bovinelor, pot incheia si asigurari obisnuite pentru bovinele existente in gospodarie ce depasesc numarul de capete prevazut in varianta de asigurare globala contractata.

Un asigurat poate incheia in perioada de referinta, o singura asigurare facultativa globala a bovinelor. Nu pot fi incheiate asigurari globale a bovinelor apartinand persoanelor fizice din localitati situate in Delta Dunarii.

5. Reinnoirea asigurarii globale a bovinelor se poate face si printr-o asigurare obisnuita, iar aceasta din urma printr-o asigurare globala.

1.5. Constatarea, evaluarea, pagubelor si stabilirea despagubirilor in asigurarea facultativa a animalelor

            In cazul asigurarii animalelor, frecventa producerii riscurilor asigurate si deci a pagubelor este relativ mare. Ca atare, instiintarea se face de catre asigurati in scris, la primarii sau subunitati ale societatilor de asigurare, cu care au fost perfectate contractele de asigurare.

Constatarea pagubei si intocmirea procesului verbal, respectiv a dosarului de dauna, are loc in termen de 48 de ore de la instiintarea cu privire la producerea pagubei.

Paguba, in asigurarea animalelor, reflecta valoarea animalului pierit ori sacrificat, datorita riscului asigurat, din care se scade valoarea recuperarilor.

Paguba (dauna), in asigurarea animalelor, poate fi stabilita fara recuperari si cu recuperari.

Paguba fara recuperari este egala cu valoarea reala a animalului pierit, adica valoarea in ziua producerii evenimentului, pe piata locala, a unui animal sanatos de aceeasi specie, rasa, varsta, sex, stare de intretinere si productivitate.

Paguba cu recuperari este egala cu valoarea reala a animalului (Vr), din care s-a scazut valoarea recuperarilor din: carne, piele , organe, coarne, copite, par, lana, etc.

Calculul si plata despagubirii se realizeaza distinct in asigurarea animalelor pentru fiecare forma de asigurare facultativa, in ideea, reflectarii reale a rentabilitatii fiecarei forme de asigurare, precum si pentru regularizarea ratelor scadente la primele de asigurare.

2. Asigurarea culturilor agricole

Asiguratorul despagubeste producatorii agricoli cu care a incheiat contracte de asigurare pentru daunele produse culturilor de camp, rodul viilor, pomilor si hameiului de catre:

2grindina;

2efectele gerului asupra graului de toamna;

2ingheturi tarzii de primavara;

2ingheturi timpurii de toamna;

2efectele directe ale ploilor torentiale si ale furtunilor;

2prabusirea si alunecarea de terenuri cultivate;

2incendiul provocat de descarcarile electrice.

Se despagubesc numai pagubele suferite prin pierderi cantitative ale recoltelor, nu si pagubele calitative ale acestora (cu exceptia culturilor de tutun).

Pagubele provocate de alte cauze, cum ar fi: bolile si daunatorii plantelor, intepaturile insectelor, maturarea excesiva datorata intarzierii recoltatului, nerespectarea tehnologiilor de cultura si altele asemanatoare nu se despagubesc, chiar daca sunt in legatura cu efectele factorilor de risc asigurati.

Se pot asigura toate culturile de camp, rodul viilor, pomilor fructiferi, si hameiului, culturile din sere, solarii si rasadnite, pepinierele, plantatiile de portaltoi cu exceptia: pasuni si fanete, paduri, plante decorative.

La culturile cu mai multe recolte pe an se asigura intreaga productie anuala. La furajele perene pentru productia de masa verde sau fan, suma asigurata totala se defalca astfel: coasa I - 60 %, ; pentru coasa a II- a 40%.

Nu se asigura sau nu se va mentine in asigurare nici o suprafata:

2pe care a fost infiintata o cultura dupa ultima data admisa;

2pe care se planteaza o specie sau soi de planta de cultura  ce nu este adaptata la zona;

2pe care s-a infiintat o alta cultura decat cea asigurata, fara acceptul asiguratorului;

2pe care cultura nu indeplineste cerintele de asolament;

2pe care nu s-a infiintat si recoltat nici o cultura in ultimii 3 ani, decat daca suprafata a fost in conservare si stabilizare;

2care a fost recuperata dupa minerit;

2pe care cultura nu garanteaza randamentul normal specific speciei si soiului asigurat.

Raspunderea asiguratorului incepe diferentiat, in functie de cultura si de modul de infiintare a culturilor.

Raspunderea asiguratorului inceteaza:

2la culturile de camp, odata cu recoltarea lor;

2la rodul viilor, pomilor, hameiului, odata cu culesul;

2la orzul de toamna asigurat pentru gerurile de iarna, raspunderea inceteaza la data de 28 (29) februarie;

2odata cu distrugerea totala a culturii asigurate.

In toate cazurile, asiguratorul este absolvit de raspundere, daca asiguratul, nerespectand perioada optima de recoltare a culturii, a suferit daune si diminuari de recolta in urma producerii evenimentelor asigurate.

In situatia in care o parte din culturile de camp, rodul viilor, pomilor si hameiului, este distrusa sau vatamata de riscurile asigurate, sau din orice alta cauza, inaintea inceperii raspunderii asiguratorului sau inaintea intrarii in vigoare a contractului de asigurare, primele de asigurare platite, aferente suprafetelor distruse sau vatamate se restituie (mai putin cheltuielile de administrare ale asiguratorului), acesta neavand obligatia contractuala de a acorda despagubiri. Daca intreaga suprafata asigurata a suferit asemenea fenomene, odata cu restituirea primelor, contractul de asigurare se reziliaza de drept.

Contractul de asigurare poate fi incheiat in tot cursul anului, dar cu cel putin o luna inaintea inceperii recoltarii culturii respective. Perioada asigurata este anul calendaristic in care se obtine productia culturii asigurate.

Suma asigurata se stabileste de catre asigurat, impreuna cu agentul de asigurare, pana la nivelul cheltuielilor de productie necesare pentru realizarea productiei inscrise in contractul de asigurare.

Asiguratul cere in scris asiguratorului majorarea sumei asigurate in contract, situatie in care si primele de asigurare se majoreaza in mod corespunzator. Solicitarea facuta dupa ce a intervenit dauna este imposibila.

Daca suma asigurata este supraevaluata, asiguratorul nu are obligatia de a despagubi decat dauna constatata la nivelul pagubei reale.

Daca suma asigurata este subevaluata, asiguratorul are obligatia de a despagubi numai acea parte a daunei corespunzatoare procentului de acoperire prin asigurare (respectiv maximum suma asigurata).

Primele de asigurare - reprezinta suma pe care asiguratul se obliga prin contractul de asigurare, sa o plateasca asiguratorului la termenele stabilite in schimbul garantiei pe care acesta i-o acorda, respectiv despagubirea asiguratului in cazul producerii unor pagube datorate riscurilor asigurate.

Prima tarifara - reprezinta un anumit procent din suma asigurata, fiind determinata in functie de specificul culturii, gradul de sensibilitate al acesteia la factorii de risc asigurati, felul asigurarii si riscurile asigurate.

Nu pot emite pretentii de despagubire daca nu si-au achitat primele de asigurare, la scadente stabilite prin contractul de asigurare.

Primele se pot achita integral sau in rate.

Nerespectarea termenelor scadente prevazute in contractul de asigurare, atrage dupa sine in mod tacit, rezilierea contractului si exonerarea de raspundere a asiguratorului, inclusiv pentru ratele incasate.

Obligatiile asiguratului  in caz de daune sunt urmatoarele:

4anuntarea pagubei se face operativ, la telefon, la sucursala judeteana a asiguratorului si apoi la sediul central din Bucuresti al asiguratorului;

4asiguratul are obligatia de a dovedi ca pana la producerea pagubei, a intretinut culturile in bune conditii, a respectat si a aplicat la timp toate regulile agrotehnice prevazute in tehnologia culturii si ca a luat masuri de prevenire a efectului negativ al factorilor naturali de clima asigurati;

4asiguratul are obligatia de a lua toate masurile impuse si posibile pentru reducerea sau limitarea pagubei si sa intreprinda toate masurile de ingrijire pentru dezvoltarea in continuare a plantelor afectate;

4pana la constatarea pagubei, asiguratul nu poate efectua lucrari de distrugere a culturilor agricole care au suferit daune fara acordul asiguratorului.

Constatarea daunelor si stabilirea despagubirilor. Constatarea si evaluarea daunelor se face de catre asigurator, ca urmare a anuntului de daune, in prezenta asiguratului sau imputernicitului acestuia; intocmirea documentelor se face pe formulare tip, intocmite de asigurator.

Daca asiguratul nu este de acord cu modul de evaluare a daunei poate solicita o noua evaluare, mentionand acest lucru in protocol, in care situatie asiguratorul va recurge la expertiza - singura proba opozabila.

In cazul distrugerii totale a unei culturi pe terenuri care pot fi reinsamantate sau replantate cu aceeasi sau cu o alta cultura, stabilirea cuantumului despagubirii se face la nivelul cheltuielilor tehnologice efectuate pana in momentul distrugerii, din care se scade valoarea ingrasamintelor, amendamentelor, pesticidelor si lucrarilor cu efect remanent pentru noua cultura, fara a depasi suma asigurata.

Asiguratorul nu acorda despagubire daca paguba putea fi preintampinata de asigurat si daca paguba a fost produsa din culpa asiguratului.

Plata despagubirilor. Despagubirile se platesc asiguratilor de catre asigurator, in cazul daunelor provocate ca urmare a producerii riscurilor asigurate si nu pot depasi cuantumul pagubei si nici suma asigurata.

Plata despagubirilor cuvenite de catre asigurator se face in cel mul 30 de zile de la constatarea definitiva a daunei si stabilirea nivelului despagubirilor.

Pana la plata efectiva a despagubirii, asiguratul are obligatia sa-si achite ratele de prima conform contractului.

In situatia in care asiguratul nu poate face dovada pretentiilor sale. Asiguratorul poate utiliza ca baza de calcul, devizele tehnologice pe culturi elaborate de institutiile de cercetare de profil.

Astfel, sa presupunem ca o persoana fizica a incheiat un contract de asigurare pentru cultura de grau impotriva grindinei, si a efectelor directe ale ploilor torentiale; perioada de asigurare este de 1 an; suprafata cultivata cu grau - 10 ha; suma asigurata - 4.500 U.M; cota de prima tarifara anuala este de 8%. Pe parcursul perioadei de asigurare, are loc o furtuna puternica cu caderi de grindina, ce afecteaza cultura de grau astfel:  numarul de plante distruse de factorul risc - 70 din 100 nr. plante/proba; numarul de plante neafectate de factorul risc - 30 din 100 nr. plante/proba; suprafata afectata - 7 ha..

 Pe baza acestor informatii putem determina suma asigurata pe hectar :

Sa/ha= = = 450 U.M.

Putem determina de asemenea gradul de calamitare (Gc) a culturilor: 70%

Despagubirea la hectar va fi : D/ha= Sa/ha∙ Gc = 450 U.M ∙ 70%  = 315 U.M

Despagubirea totala va fi de: D = D/ha∙ suprafata afectata = 315 U.M/ha ∙ 7 ha = 2.205 U.M

 Autoevaluare:

1.Care sunt riscurile care pot fi cuprinse in asigurarea animalelor?

2.Cum apreciati interventia satului de sustinere a producatorilor agricoli in vederea incheierii contractelor de asigurare pentru culturile, respectiv animalele acestora?

3.Considerati ca un sistem mutual de asigurari agricole ar fi mai eficient pentru tara noastra decat actualul sistem?

Rezumatul acestei sectiuni:

Obligate sa actioneze intr-un cadru legislativ marcat de neconcordante semnificative fata de sistemul international, societatile de asigurare au trebuit sa rezolve atat probleme aferente castigarii sectoarelor de piata, cat si cele generate de fructificarea prudenta, in conditiile unei piete de capital putin dezvoltate si instabile, a resurselor atrase.

O alta carenta a actualului sistem de asigurari din agricultura o reprezinta lipsa unor institutii de pregatire a personalului din domeniu. Acest lucru se reflecta in calitatea serviciilor oferite de asiguratori si in perspectivele de dezvoltare a domeniului. In tarile dezvoltate economic, in scolile ce functioneaza pe langa societatile de asigurari, cursantii beneficiaza de o pregatire de specialitate structurata pe sectiuni corespunzatoare diferitelor categorii de asigurari pe care le vor practica.

Referate propuse:

Referatul numarul 1. Tendinte in evolutia asigurarilor agricole din tara noastra.

Referatul numarul 2. Posibilitati de perfectionare a managementului asigurarilor in agricultura Romaniei

Referatul numarul 3. Asigurarile agricole mutuale

Probleme propuse spre rezolvare:

1. La asigurarea facultativa animalelor, se acorda despagubiri numai atunci cand:

            a.principala cauza a pieririi animalelor a fost boala respectiva;

            b.animalele sunt in scadere a capacitatii de munca;

            c.animalele nu mai au capacitate de reproductie;

            d.animalele au reactionat pozitiv la tuberculinare, fara ca boala sa se fi manifestat;

            e.animalele sunt predate la societatile comerciale de industrializare a carnii.

2. Valoarea pagubei la culturile agricole nu poate depasi:

1.valoarea productiei probabile;

2.suma asigurata;

3.valoarea productiei realizata in anul precedent;

4.valoarea lucrarilor agricole si a semintelor;

5.cuantumul pagubei.

            3.O ferma agricola, a incheiat un contract de asigurare pentru cultura de porumb impotriva grindinei, a ingheturilor tarzii de primavara si timpurii de toamna, precum si a efectelor directe ale ploilor torentiale. Contractul de asigurare se incheie pe o perioada de un an si cuprinde urmatoarele informatii:

·        Suprafata cultivata cu porumb - 800 ha;

·        Suma asigurata - 500.000 mii lei;

·        Prima de asigurare - 50.000 mii lei ( 10% din suma asigurata).

            Dupa 7 luni de la incheierea contractului de asigurare, are loc o furtuna puternica cu caderi de grindina, ce afecteaza cultura de porumb astfel:

a)      densitatea culturii, necesara pentru realizarea productiei asigurate - 100 nr. plante/proba;

b)      numarul de plante distruse de factorul risc - 80;

c)      numarul de plante neafectate de factorul risc - 20;

d)      suprafata afectata - 700 ha.

            Se cere sa se determine despagubirea pe care asiguratorul trebuie sa o plateasca asiguratului.

Bibliografie:

1. Bente, C., Economia asigurarilor, Editura Universitatii din Oradea, Oradea,  2002

2. Bente, C., Managementul asigurarilor in Romania, Editura Universitatii din Oradea, Oradea,  2003

3. Bente, C., Bente C., Culegere de aplicatii practice si teste grila la asigurari , Editura Universitatii din Oradea, Oradea,  2003

4.Cistelecan, L., Cistelecan, Rodica, Asigurari comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 199

5.Ciurel, Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000 

6.Constantinescu, D., A., Marinica, D., Ungureanu, Ana, Maria, Gradisteanu Daniela, Tratat de asigurari, Editura Semne 94, Bucuresti 1999.








ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor
Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani