Balanta de plati externe - instrument de cuantificare a echilibrului valutar



Balanta de plati externe - instrument de cuantificare a echilibrului valutar

Notiunea de balanta a fost lansata initial de mercantilisti in secolul al XVII-lea si reprezenta acel concept teoretic care asigura relatia intre analiza economica la scara nationala si schimburile cu strainatatea. In anul 1937, in Anglia, a fost introdusa insa notiunea de "marea balanta", care cuprindea, pe langa importuri si exporturi, si "incasari provenite din navluri, cheltuieli militare, venituri din pescuit si chiar fonduri provenite de la cetatenii catolici stabiliti la Roma; aceasta nu trebuie insa confundata cu masa platilor reciproce, respectiv simpla balanta de comert."[1]


='font-size:12.0pt;mso-bidi-font-size:12.0pt'>.

Tot in anul 1937, Albert Aftaion propunea o balanta de conturi, definita ca un tablou al creantelor si al datoriilor rezultate din schimbul de marfuri si de servicii din cursul anului luat ca baza de r eferinta, dar si cele din trecut, care trebuiau inscrise in tabelul anului respectiv. Aceasta balanta era destul de complicata din punct de vedere metodologic si al structurii sale in ansamblu si, prin urmare, utilizarea sa ca instrument de analiza era destul de greoaie.

Tocmai din aceste motive, in cea de a doua jumatate a secolului al XX‑lea s‑a reusit crearea unui model de balanta care putea sa evidentieze fluxurile economice, financiare si monetare intre teritoriul national de referinta si restul lumii.

Drept urmare, in prezent, balanta de plati a devenit un instrument care furnizeaza o multitudine de informatii indispensabile pentru analizarea situatiei economice din toate tarile lumii. In balanta de plati isi gaseste finalitatea in expresie valorica toate activitatile economice si tehnico-stiintifice, ca si alte relatii pe care un stat le poate avea cu alte state.

Structura balantei de plati externe difera de la o tara la alte, insa, in principiu, in aceasta se regasesc posturile care exprima raporturile cu exteriorul urmarite de Fondul Monetar International  care, periodic, solicita fiecarui stat fie un exemplar al balantei, fie anumiti indicatori financiari de analiza. Intrucat la Fondul Monetar International sunt afiliate peste 150 de tari membre, in vederea coordonarii activitatii valutare si financiar-monetare s-a incercat elaborarea  unei scheme unice de balanta. In acest sens, Fondul Monetar International a editat un manual[2] pe baza caruia s-a stabilit o schema de principiu a balantei de plati externe, manual care a fost difuzat tuturor statelor si care se refera la activitatea comerciala, schimbarile de capitaluri si miscarile aurului valutar.

Potrivit manualului Fondului Monetar International, balanta de plati externe reprezinta documentul statistic, intocmit sub forma contabila, care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si valutare intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade de timp, de regula un an.

In esenta, principalele modalitati de atragere a fondurilor catre sistemul valutar-financiar se concretizeaza in: plasarea directa de capital, plasarea de titluri de plata in alta economie, cotizatii platite la institutii internationale, plata primelor de asigurare, plata dividendelor, plati de dobanzi, retrageri de capital etc. Adaugand la acestea si fondurile provenite din activitatea de creditare internationala prin intermediul careia se pun in miscare fonduri si mijloace de plata pentru stimularea comertului international, dar si transferurile particulare prin intermediul carora au loc miscari de valute, fie pentru mijlocirea efectiva a schimburilor economice, fie in scop speculativ, vom obtine principalele elemente care se reflecta in balanta de plati externe a fiecarui stat.

1. Terminologia utilizata in cadrul balantei de plati externe

Balanta de plati externe opereaza cu o serie de notiuni specifice, elaborarea sa bazandu-se pe un set de reguli care definesc agentii, natura tranzactiilor, modalitatea de inregistrare a acestora etc.

Tranzactia este un concept generalizator utilizat indeosebi pentru a desemna fluxul economic care reflecta crearea, transformarea, schimbul, transferul sau stingerea unei valori economice si care presupune schimbarea de proprietate asupra bunurilor si/sau drepturilor financiare, prestarea de servicii sau migrarea fortei de munca si a capitalurilor.

Prin urmare, balanta de plati externe nu utilizeaza notiunea de plati, in acceptiunea generala a acesteia, ci pe aceea de tranzactie, o parte a acestora putand implica si plati, iar alta parte nu.

Balanta de plati externe cuprinde tranzactiile care se deruleaza intre rezidenti si nerezidenti, distinctia dintre cele doua categorii neavand la baza nationalitatea sau alte criterii legale, ci acceptiunea economica data acestora. Prin urmare, rezidentii unei economii sunt:

·       persoane fizice care isi creeaza o gospodarie in tara;

·       persoane juridice (intreprinderi, corporatii si cvasicorporatii - sucursale ale investitorilor straini directi) autorizate sa desfasoare activitati in tara;

·       institutii non-profit;

·       guvernul si administratia publica locala.

In randul nerezidentilor se numara:

·       persoanele fizice si juridice straine, care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului romanesc;

·       persoanele fizice si juridice romane care si-au mutat centrul de activitate in strainatate;

·       filialele si sucursalele intreprinderilor romanesti stabilite in strainatate;

·       turistii, oamenii de afaceri, functionarii diplomatici straini aflati in Romania.

Aceste concepte sunt necesare deoarece operatiunile valutare luate in considerare la intocmirea balantei de plati externe sunt numai acelea care au loc intre un rezident si nerezident.

Teritoriul economic al unei tari in care au loc tranzactiile este teritoriul geografic administrat de guvernul acelei tari, care poate sa nu coincida exact cu teritoriul din interiorul granitelor statului (pot exista portiuni de teritoriu economic in afara granitelor, dupa cum pot exista enclave economice straine in interiorul lor), teritoriu in care persoanele, bunurile si capitalul circula liber. In mod concret teritoriul economic al unui stat cuprinde spatiul aerian, apele teritoriale, teritorii din apele internationale asupra carora tara are drepturi exclusive, enclavele teritoriale din restul lumii aflate in interiorul statului.

Evaluarea tranzactiei se face la pretul pietei, care este definit ca fiind suma de bani pe care un potential cumparator o plateste pentru a achizitiona ceva de la un potential vanzator, ambii parteneri fiind parti independente care efectueaza tranzactia respectiva din interese pur comerciale.

Momentul de inregistrare al tranzactiilor este momentul schimbului de proprietate si nu cel al efectuarii platii. In mod concret, momentul inregistrarii s-a convenit a fi  data  la care operatiunile valutare sunt inscrise in evidentele contabile ale societatilor bancare.

Sistemul dublei inregistrari, utilizat la  elaborarea balantei presupune compensarea unei furnizari de resurse reale sau financiare de catre un rezident unui nerezident prin incasari si, respectiv, compensarea unei achizitii de resurse reale sau financiare printr-o plata. Daca aceasta compensare nu se produce sub forma de resurse reale sau financiare, operatiunea este considerata a fi un transfer.

In principiu, balanta de plati externe cuprinde toate tranzactiile de natura financiara sau comerciala, fiind un bilant anual al acelor schimburi care comporta un activ (credit) si un pasiv (debit), fiecare operatie care da nastere unei intrari de devize fiind inscrisa in activul balantei, iar fiecare operatie care genereaza o iesire de devize fiind inscrisa in pasivul balantei. Totusi, asa cum s-a mentionat si mai sus, unele operatiuni se fac fara contraprestatie, fiind considerate transferuri unilaterale (donatii, ajutoare, burse, premii etc.).

Prin urmare, in intocmirea balantei de plati externe, fiecare tranzactie este evidentiata prin doua intrari de sens contrar care au aceeasi valoare, pe aceasta cale suma tuturor intrarilor fiind egala cu suma tuturor iesirilor, soldul net al balantei fiind intotdeauna zero.

Balanta de plati externe inregistreaza la activ (in credit) aportul de resurse rezultate din exportul de bunuri, prestarea de servicii, incasarea de venituri aferente factorilor de productie care au parasit tara, precum si pozitii financiare reprezentand reduceri ale activelor externe sau cresteri ale pasivelor externe ale economiei, iar la pasiv (in debit) scaderea de resurse ca urmare a importului de bunuri, achizitionarii de servicii, platii de venituri aferente factorilor de productie adusi spre valorificare din strainatate, precum si pozitii financiare reprezentand cresteri ale activelor externe ale tarii sau reduceri ale pasivelor sale externe.

CREDIT

DEBIT

Resurse reale:

   - exporturi;

   - prestari servicii;

   - incasari de venituri aferente factorilor de productie.

Pozitii financiare:

   - reduceri ale activelor externe;

   - cresteri ale pasivelor externe.

Resurse reale:

   - importuri;

   - achizitionari de servicii;

   - plati de venituri aferente factorilor de productie.

Pozitii financiare:

   - cresteri ale activelor externe;

   - reduceri ale pasivelor externe.

In principiu, balanta de plati externe va fi intotdeauna echilibrata, starea de balanta activa sau pasiva rezultand din modul in care se face echilibrarea. Astfel, balanta de plati externe se considera a fi activa (favorabila) cand echilibrarea se face prin cresterea rezervei valutare de fonduri financiare sau de credit altor state, retragerea monedei proprii de pe piata externa. Balanta de plati externe se considera a fi pasiva (defavorabila) atunci cand echilibrarea se face prin primirea de fonduri financiare sau de credite, prin iesiri de moneda proprie sau de moneda straina aflata in rezerva valutara.

Balanta de plati externe poate fi intocmita: global - pentru relatiile economice si financiare ale unei tari cu restul lumii; regional - pentru relatiile cu un grup de tari; bilateral - pentru relatiile cu o anumita tara.

2. Structura balantei de plati externe

Asa cum s-a mai mentionat, desi nu se poate vorbi de un model unanim acceptat de catre tarile lumii, balanta de plati externe poate fi structurata pe doua capitole sau conturi: contul curent sau balanta de plati externe curenta; contul de capital sau financiar sau balanta miscarilor de capital.

Pornind de la aceasta schema, fiecare tara realizeaza propria detaliere pe capitole si posturi in functie de specializarea sa internationala, dar si de interesele economice si financiare pe care la promoveaza.

In vederea alinierii tarii noastre la recomandarile Fondului Monetar International, Banca Nationala a Romaniei intocmeste balanta de plati externe sub urmatoarea forma:

1. Contul curent (A+B+C):

A. Bunuri si servicii:

  a. bunuri f.o.b. (export/import)

  b. servicii:

                - transport

                - turism

                - alte servicii

           B. Venituri

                - din munca

                - din investitii directe

                - din investitii de portofoliu

                - din alte investitii (dobanzi)

           C. Transferuri curente

                - administratia publica

                - alte sectoare

2. Contul de capital si financiar (A+B):

 

t style='margin-left:1.0in;text-align:justify; text-indent:6.0pt'>A .Contul de capital

    - transferuri de capital

    - achizitionare/vanzare de active

B. Contul financiar:

    a. investitii directe

    b. investitii de portofoliu

    c. alte investitii de capital

    d. conturi de tranzit

    e. conturi de clearing/barter

    f. active de rezerva (alte tranzactii).

3. Erori si omisiuni

Prin aceasta balanta se oglindesc fluxurile de incasari si plati ale Romaniei cu alte tari pe o perioada determinata de timp, de regula un an. Aceste fluxuri sunt generate in principal de activitatea de comert exterior si cooperare economica internationala, dar si de alte tranzactii financiare internationale si de raporturile financiare  derulate cu institutiile financiar-bancare internationale.

Datorita continutului sau, balanta de plati externe constituie instrumentul principal de asigurare a echilibrului valutar si sursa cea mai importanta de informatii pentru evaluarea schimburilor internationale.

In concluzie, in functie de natura tranzactiilor la care se refera, fluxurile de incasari si plati sunt grupate in cadrul structurii balantei de plati externe in cadrul a doua conturi:

1. Contul curent sau balanta de plati externe curente, in care se inregistreaza incasarile si platile valutare din tranzactiile economice cu strainatatea, este format din:

A. Bunuri si servicii, care la randul lor, cuprind:

·   balanta comerciala, care reflecta volumul tranzactiilor de import-export la pretul f.o.b. sau franco-frontiera romana, si se refera, in principiu, la toate bunurile mobile pentru care schimbul de proprietate se face intre rezidenti si nerezidenti. In balanta de plati importurile apar cu minus, deoarece pentru contravaloarea acestora trebuie platiti bani rezidentilor straini, iar exporturile apar cu plus, deoarece ele aduc bani in tara. Diferenta valorica dintre exportul si importul de marfuri constituie soldul balantei comerciale, acesta avand urmatoarea semnificatie: daca balanta comerciala a unei tari inregistreaza un deficit, aceasta inseamna ca tara importa mai mult decat exporta, iar deficitul poate fi echilibrat cu un excedent, adica un surplus la alte pozitii ale balantei platilor curente.

·  balanta serviciilor (invizibilelor), care cuprind incasarile si platile pentru servicii de transport, turism, asigurari, deplasari oficiale, constructii, sport, cultura, reclama si publicitate comerciala, servicii de posta si telecomunicatii etc.

B. Venituri. Aceasta pozitie, denumita si balanta veniturilor, cuprinde in principal venituri din munca si din drepturi de autor, precum si dobanzi si dividende ale investitiilor de capital in strainatate, incasate de rezidenti sau platite de ei pentru imprumuturile si investitiile in tara ale nerezidentilor.

C. Transferuri curente. Aceasta pozitie, denumita si  balanta donatiilor si transferurilor unilaterale, cuprinde ajutoare internationale publice sau private, subventii primite sau acordate pentru sustinerea bugetului, subventii acordate de unele state in favoarea altora, taxe, impozite, burse scolare, donatii etc.

2. Contul de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital, in care se inregistreaza intrarile si iesirile de capital pe termen lung (peste un an) sub forma de investitii directe pentru cumpararea sau infiintarea de intreprinderi, investitii cu valori imobiliare (actiuni, obligatii etc.) imprumuturi acordate sau efectuate de autoritatile publice, finantarea unei filiale externe de catre o intreprindere mama etc. si cele pe termen scurt (pana la 1 an), care se concretizeaza in constituirea de active bancare in strainatate sau repatrierea lor, imprumuturi acordate nerezidentilor de catre rezidenti si invers, tranzactii oficiale ale efectelor financiare in afara tarii, miscari de capital cu caracter speculativ etc. Cu alte cuvinte, in acest cont se inregistreaza tranzactiile internationale cu active si pasive financiare.

Activele externe reprezinta creante financiare ale Romaniei asupra rezidentilor, in timp ce pasivele externe reprezinta creante financiare ale strainatatii asupra unor persoane fizice si juridice romane.

Cresterile de active externe sunt inregistrate cu minus in balanta miscarilor de capital, deoarece conduc la iesiri de devize din tara atunci cand sunt achizitionate, iar reducerea activelor externe este notata cu plus in contul de capital.

Dimpotriva, cresterea pasivelor externe se inregistreaza cu plus in balanta de capital, deoarece ele duc la intrari de devize in tara, iar reducerea pasivelor externe este inregistrata cu minus.

In concluzie, balanta miscarilor de capital cuprinde doua grupari importante:

A. Contul de capital, care cuprinde toate operatiile  de incasari sau plati in vederea transferului international al capitalului, precum si achizitionarea sau vanzarea de active nefinanciare (pamantul, bogatiile solului) si active intangibile (brevete, marci, inchirieri etc.) tranzactionate intre rezidenti si nerezidenti.

B. Contul financiar include toate tranzactiile rezultate in urma schimbarii proprietatii activelor financiare straine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de strainatate in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii. Fluxurile incluse in contul financiar se impart din punct de vedere functional in:

·  Investitii directe, care cuprind: investitii ale rezidentilor in strainatate, investitii directe ale nerezidentilor in Romania etc.;

·  Investitii de portofoliu (sau tranzactii ce au ca obiect valori mobiliare de natura actiunilor sau obligatiilor), care cuprind: creante detinute de rezidenti asupra nerezidentilor si angajamente ale rezidentilor (active obligatorii);

·  Alte investitii de capital, se refera la credite comerciale, imprumuturile si creditele de la Fondul Monetar International, depozitele bancare, documentele de import-export in curs de decontare etc.;

·  Conturile in tranzit cuprind sumele a caror provenienta sau destinatie este in curs de stabilire;

·  Conturile de clearing/barter cuprind operatiunile de cliring (compensarea globala a tuturor creantelor si angajamentelor reciproce intre doua tari), operatiunile de barter (schimb direct marfa contra marfa sau o plata contra alteia echivalente), operatiuni de compensare, operatiuni de cooperare, toate acestea avand ca efect evitarea transferului de valuta.

·  Activele de rezerva  se afla sub controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara in vederea corectarii dezechilibrelor inregistrate de balanta de plati externe, dar si pentru a interveni pe piata valutara pentru a sustine cursul de schimb al monedei nationale sau pentru a executa alte influente. In esenta activele de rezerva sunt constituite din: aur valutar, DST, disponibilitati in valute straine si alte creante.

3. Erorile si omisiunile apar de regula, datorita faptului ca, datele necesare alcatuirii balantei provin din surse diferite, ceea ce face ca procesul de contabilizare prin dubla intrare sa nu fie perfect. Insa, deoarece aceste neconcordante tind sa se compenseze, marimea diferentei nete nu poate fi considerata ca indicator al acuratetei unei balante. Totusi, daca aceste diferente sunt mari si persista in timp exista riscul afectarii intregii credibilitati a balantei, determinand totodata ingreunarea analizei si interpretarii diferitelor posturi si capitole din balanta.

Soldul balantei reflecta relatia in care se gasesc cele doua conturi principale ale balantei de plati externe (contul curent si cel de capital) din punct de vedere al intrarilor si iesirilor generate de tranzactiile internationale.

Daca soldul general al balantei de plati (adica, soldul balantei platilor curente si al balantei miscarilor de capital) este excedentar, aceasta inseamna ca economia primeste mai multe mijloace de plata din strainatate (inregistrari in plus) decat trebuie sa plateasca (inregistrari in minus). In acest caz, rezervele de devize ale tarii pot creste sau surplusul se poate utiliza pentru a rambursa creditele obtinute din strainatate sau pentru a cumpara active in strainatate.

Un excedent al balantei de plati datorat, de pilda, unui excedent al balantei comerciale, inseamna ca exporturile depasesc importurile, iar intrarile in fluxul circular depasesc iesirile. Prin urmare, nivelul general al activitatii economice va creste, rata somajului va scadea, dar inflatia ar putea sa se situeze pe o curba ascendenta.

Daca soldul balantei de plati, in ansamblu, este deficitar, aceasta inseamna ca, inregistrarile cu minus (plati facute catre strainatate) depaseste pe cele cu plus (incasari din strainatate). In acest caz, intrucat balanta globala a unei tari nu poate ramane dezechilibrata, acoperirea deficitului se poate face prin: diminuarea rezervelor valutare, contractarea de credite externe, vanzarea de active in strainatate.

Spre exemplu, un deficit al balantei de plati, datorat deficitului balantei comerciale, inseamna ca importurile depasesc exporturile. Iesirile din fluxul circular depasesc intrarile, astfel incat nivelul general al activitatii economice va scadea, lucru care poate sa conduca implicit la cresterea somajului, in timp ce rata inflatiei ar putea sa scada.

Asa cum s-a mai mentionat, deci, ca urmare a inregistrarii tranzactiilor economice ale unei tari cu strainatatea in dubla partida, balanta de plati externe a unei tari este in mod necesar echilibrata, in sensul ca, activul = pasivul, in contextul mecanismelor de echilibrare a balantei utilizandu-se doua concepte tehnice distincte:

·       balanta "peste linie" pentru balanta tranzactiilor curente;

·       balanta "sub linie" pentru contul de capital si financiar exclusiv postul "active de rezerva".

Prin urmare, pentru autoritatile financiare, tranzactiile inregistrate "deasupra liniei" sunt acelea care necesita fie o finantare a deficitului, fie o capitalizare a excedentului, iar cele inregistrate "sub linie" sunt cele care solutioneaza dezechilibrul posturilor situate "deasupra liniei", printr-un dezechilibru in sens invers.

Astfel, in cazul unui deficit al contului curent, acesta este acoperit "sub linie" prin:

·       Import de capital sub forma investitiilor straine in economie sau a imprumuturilor contractate in strainatate;

·       Amanarea rambursarii datoriei externe contractate anterior;

·       Cheltuirea unei parti din rezervele valutare internationale pentru a achita platile devenite scadente in anul de referinta.

In cazul unui excedent al balantei de plati externe curente, acesta determina "sub linie":

·       Un export de capital sub forma de investitii in strainatate sau imprumuturi acordate altor tari;

·       O sporire a rezervelor valutare internationale ale tarii;

·       O reducere a propriei datorii fata de strainatate.

In concluzie, ca regula generala, in cadrul balantei de plati externe deficitele sunt finantate, iar excedentele sunt utilizate (adica primesc o anumita destinatie), astfel incat, pe total, asa cum am mai mentionat, din punct de vedere contabil se realizeaza echilibrul balantei.



[1] Jacob Viner, Studies in the Theory of International Trade, citat de S. Gaftoniuc in "Finante internationale", Editura Economica, Bucuresti, 1997, pag. 337.

[2] Balance of Payement Manual.


ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor

Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite document


Ultimele documente adaugate
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - Opere romantice - autori si opere reprezentative Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, Richard Wagner
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea EliadeMircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile AlecsandriVasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil GirlenuEmil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca CaragialeIon Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea EliadeMircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George CalinescuGeorge Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului



Scriitori romani