Bugetul asigurarilor sociale de stat
Pana in anul 1990 inclusiv, bugetul
asigurarilor sociale de stat era parte componenta a bugetului de
stat, constituind un capitol distinct al bugetului republican.
Incepand
cu 1991, potrivit prevederilor Legii privind finantele publice, bugetul asigurarilor sociale de stat
se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de
Parlament o data cu acesta, dobandind o autonomie deplina.
Bugetul asigurarilor sociale de
stat este planul financiar anual care evidentiaza constituirea,
repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii
pensionarilor, salariatilor si membrilor de familie. Este format din:
1. bugetul asigurarilor sociale, elaborat
de organul de specialitate din Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
si care include veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat.
2. bugetele pentru realizarea
asigurarilor sociale de la nivelul Directiilor judetene de
munca si protectie sociala si a municipiului
Bucuresti rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea
asigurarilor sociale intocmite de catre unitati economice
si institutii publice.
Componenta principala a
bugetului public national, bugetul asigurarilor sociale de stat
cuprinde:
1. la partea de venituri:
o contributia pentru asigurarile sociale de stat;
o contributia partiala a personalului salariat pentru obtinerea biletelor de tratament balnear;
o contributia partiala a pensionarilor pentru trimiterile la tratament balnear;
o contributiile pentru fondul de ajutor de somaj, a alocatiei de sprijin si a ajutorului de integrare profesionala;
o dobanzi pentru disponibilitati de conturi;
o alte venituri.
2. la partea de cheltuieli
o pensiile platite prin oficiile postale;
o pensiile platite prin unitati economice;
o indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca;
o indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea capacitatii de munca;
o indemnizatiile in caz de maternitate si pentru ingrijirea copilului bolnav;
o indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de doi ani;
o ajutoarele sociale;
o acordarea biletelor de tratament balnear si odihna;
o cheltuielile cu plata ajutorului de somaj, a alocatiei de sprijin, a ajutorului de integrare profesionala;
o ajutoarele in caz de deces etc.
Cu avizul Ministerului Finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale stabileste metodologia elaborarii, executarii si incheierii bugetului asigurarilor sociale de stat.
Elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat
Bugetul asigurarilor sociale de
stat se elaboreaza si administreaza de catre Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale prin Directia generala a
asigurarilor sociale si pensiilor.
Lucrarile privind elaborarea
acestui buget incep din luna iulie a anului in curs. Folosindu-se de datele
primite din judete, de datele proprii, precum si de executia
preliminara a veniturilor si cheltuielilor, Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor
sociale de stat pentru anul urmator. Acesta insotit de un memoriu
explicativ (in care se precizeaza orientarile si principiile pe
baza carora a fost intocmit si care justifica calculele pe care
s-au fundamentat veniturile si cheltuielile) se inainteaza
Ministerului Finantelor pentru verificare si avizare.
Dupa avizare, proiectul bugetului asigurarilor sociale
de stat se depune la Guvern. Acesta il examineaza si cu eventualele
amendamente aduse la venituri si la cheltuieli il inainteaza
Parlamentului, pana la 30 noiembrie, pentru dezbatere si adoptare.
Adoptarea bugetului asigurarilor sociale de stat
Ajuns la Parlament, proiectul
bugetului asigurarilor sociale de stat este analizat, de comisiile de
specialitate ale acestuia, sub aspect politic si economic. La
lucrarile comisiilor de buget - finante - banci sunt
invitati, de regula, ministrul finantelor si ministrul
muncii si al protectiei sociale, precum si alte persoane din
conducerea celor doua ministere, care prezinta explicatiile
cerute in legatura cu proiectul acestui buget.
Dupa incheierea lucrarilor comisiilor de specialitate,
acestea intocmesc un coraport asupra proiectului de buget, care
cuprinde constatari si propuneri, iar proiectul bugetului
asigurarilor sociale de stat se supune dezbaterilor in plenul
Parlamentului. Dupa adoptarea sa de catre Parlament, bugetul
asigurarilor sociale de stat se publica in Monitorul Oficial si
se remite la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
In cazul in care bugetul asigurarilor sociale de stat nu este adoptat cu
cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se
aplica in continuare bugetul asigurarilor sociale de stat al anului
precedent, pana la adoptarea noului buget.
In viitor, reforma asigurarilor sociale de stat prevede ca
proiectul acestui buget sa se elaboreze de Guvern pe baza propunerilor
Casei Nationale a Asigurarilor Sociale.
Executarea bugetului asigurarilor sociale de stat
Dupa votarea bugetului asigurarilor
sociale de stat de catre Parlament, urmeaza faza executarii care
cuprinde procesul de incasare integrala si la termenele legale a
tuturor veniturilor bugetului in vederea efectuarii cheltuielilor potrivit cuantumului si destinatiilor stabilite. Executarea
bugetului asigurarilor sociale de stat este in competenta Ministerului
Muncii si Protectiei Sociale si a organelor sale locale, a
organelor financiar-contabile din cadrul unitatilor economice si
institutiilor publice. De asemenea, la executarea bugetului
asigurarilor sociale de stat participa si Ministerul Finantelor,
Trezoreria Statului, Banca Comerciala Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni, oficiile PTTR etc.
Veniturile si cheltuielile
bugetului asigurarilor sociale de stat se repartizeaza pe trimestre in scopul echilibrarii.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor
sociale de stat este de competenta Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale si se efectueaza dupa adoptarea
bugetului de catre Parlament. De asemenea, executarea corespunzatoare a
bugetului asigurarilor de stat presupune stabilirea unor limite minime pentru venituri si a unor limite maxime pentru cheltuieli.
Executarea de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat este un
proces bugetar complex care consta in incasarea, pastrarea si
eliberarea resurselor in vederea efectuarii cheltuielilor.
La baza organizarii ei stau urmatoarele principii:
o principiul delimitarii atributiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare de atributiile organelor care se ocupa efectiv cu incasarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare;
o principiul unitatii de casa, conform caruia veniturile fiecarui buget pentru asigurarile sociale sunt concentrate integral la organul de casa respectiv, intr-un singur cont, din care se elibereaza resursele necesare acoperirii cheltuielilor, ceea ce conduce la efectuarea cheltuielilor potrivit prevederilor bugetare in cuantumul si la termenele stabilite.
Executarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara pe subcapitole, conform clasificatiei bugetare, in conturile deschise la unitatile Trezoreriei Statului sau la sucursalele Bancii Comerciale Romane.
Cheltuielile
bugetului asigurarilor sociale de stat se efectueaza pe
baza creditelor bugetare ce se repartizeaza directiilor judetene de munca si
protectie sociala si a municipiului Bucuresti prin conturi speciale
deschise la Trezoreria Statului si la sucursalele Bancii Comerciale
Romane.
Creditele bugetare de asigurari sociale
sunt administrate de catre ordonatorii de credite bugetare. In
functie de drepturile ce le sunt acordate, ordonatorii de credite sunt de
trei feluri:
o ordonatori principali (sau de gradul I);
o ordonatori secundari (sau de gradul II);
o ordonatori tertiari (sau de gradul III).
In cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat calitatea de ordonator principal o are ministrul muncii si protectiei sociale, iar secretarii de stat, din acelasi minister, au calitatea de ordonatori principali delegati.
Ordonator secundar de credite bugetare (de gradul II) este considerat Oficiul central de plati pensii, subordonat Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, caruia ordonatorii principali ii repartizeaza credite bugetare atat pentru cheltuielile proprii, cat si pentru distribuirea lor intre ordonatorii de gradul III aflati in subordine.
Ordonatorii tertiari de credite bugetare (de gradul III) sunt sefii oficiilor de asigurari sociale, pensii si asistenta sociala din cadrul directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti, care primesc credite de la ordonatorii principali sau secundari.
In functie de locul si de procedura efectuarii lor, in procesul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat se intalnesc doua categorii de cheltuieli, si anume:
1. cheltuieli care se efectueaza la locul de munca, de catre casieriile unitatilor economice si ale institutiilor publice;
2. cheltuieli care se efectueaza in mod centralizat.
Pentru
executarea cheltuielilor de asigurari sociale care se efectueaza la
locul de munca (acordarea de proteze dentare, auditive, oculare s.a.,
cheltuielile reprezentand ajutoarele in caz de pierdere temporara a
capacitatii de munca etc.) nu este necesara deschiderea de
credite bugetare, deoarece unitatile economice si
institutiile publice primesc sumele reprezentand contributiile de
asigurari sociale datorate de ele insele. Diferenta de
contributie la luna respectiva se preleva in contul directiilor
judetene de munca si protectie sociala, iar de aici in
contul
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, deschis la Banca
Comerciala Romana sau la Trezoreria Statului.
Cheltuielile centralizate de
asigurari sociale se efectueaza pentru plata pensiilor, pentru
tratamentul balnear, odihna, investitii etc.
Executarea cheltuielilor centralizate
de asigurari sociale presupune in prealabil deschiderea creditelor bugetare.
Pentru deschiderea creditelor bugetare coordonatorii
de credite bugetare de gradele III si II inainteaza lunar
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale cereri de deschideri de
credite pentru plata pensiilor.
Ministerul Munci si Protectiei Sociale adreseaza,
pe baza acestor cereri, Ministerului Finantelor o cerere de deschidere de
credite, in baza careia acesta din urma aproba deschiderea de
credite dispunand autorizarea organelor de casa (unitatile
Trezoreriei si unitatile bancare) sa acorde resurse bugetare
ordonatorilor de credite subordonati Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale, in anumite limite, in conformitate cu prevederile
bugetare. Deschiderea creditelor bugetare se efectueaza lunar, in limitele
unei treimi din alocatia bugetara trimestriala.
Procedura deschiderii de credite bugetare asigura un echilibru
permanent intre veniturile si cheltuielile bugetare de asigurari
bugetare si, totodata, un control sistematic din partea organelor
financiare.
Pe baza dispozitiilor primite de la organele financiare,
unitatile bancare si cele ale Trezoreriei Statului vireaza
sumele la oficiile postale care platesc efectiv pensiile, prin
factorii postali, pensionarilor, la domiciliul acestora.
Incheierea bugetului asigurarilor sociale de stat
Avand la baza principiul
anualitatii, la 31 decembrie bugetul asigurarilor sociale de
stat inceteaza de a mai avea aplicabilitate.
Veniturile bugetare incasate dupa
31 decembrie se inregistreaza in contul anului urmator, iar
creditele bugetare de asigurari sociale ramase necheltuite pana
la sfarsitul anului se inchid, urmand ca la 1 ianuarie a anului
urmator toate cheltuielile sa se efectueze din noul buget.
Incheierea lucrarilor privind executarea bugetului
asigurarilor sociale de stat are la baza datele evidentei
contabile pe care organele participante la executarea bugetului sunt obligate s-o tina.
Directiile judetene de
munca si protectie sociala intocmesc periodic (lunar,
trimestrial si anual) conturi de executie si dari de
seama asupra modului cum s-a desfasurat executarea veniturilor
si cheltuielilor de asigurari sociale, pe care, ulterior le
inainteaza la Directia Generala a Asigurarilor Sociale
si Pensiilor din Ministerul Muncii si Protectie Sociale.
Pe baza conturilor de executie si a darilor de seama
lunare, trimestriale si anuale primite de la unitatile locale
subordonate, precum si pe baza propriilor date referitoare la executarea
veniturilor si cheltuielilor centralizate, Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale intocmeste, pentru fiecare luna, trimestru si an, contul
de executie si darile de seama, pe care le inainteaza
Ministerului Finantelor spre examinare si avizare.
Contul anual de executie se
prezinta Guvernului pana cel mai tarziu la1 mai a anului urmator
care, dupa examinare, il inainteaza Parlamentului pana la 1
iulie a anului urmator, pentru dezbatere si aprobare.
Comisiile de buget-finante-banci examineaza contul
de executie si il supune dezbaterii si aprobarii de catre Parlament.
Dupa verificarea lui de catre
Curtea de Conturi, contul general de executie a bugetului
asigurarilor sociale de stat se aproba prin lege.
Dupa aprobare, contul de
executie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in
presa, pentru a fi adus la cunostinta opiniei publice.
Separat de bugetul asigurarilor
sociale de stat, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
elaboreaza si executa bugetul
anual privind constituirea si utilizarea fondului pentru pensia suplimentara.
Pensiile
suplimentare au fost concepute si
instituite, in statul nostru, ca drepturi banesti ale pensionarilor
si urmasilor acestora, conditionate de plata de catre
salariati a unei contributii banesti in acest scop. De
aceea, separat de bugetul asigurarilor sociale de stat se constituite
fonduri banesti speciale pentru aceste pensii.
Fondurile speciale pentru pensiile suplimentare se constituite pe baza
unor bugete care se elaboreaza de catre Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale pentru pensionarii civili si agricultori, precum
si de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul
de Interne, Serviciul Roman de Informatii si celelalte servicii speciale pentru pensionarii militari.
Bugetul fondului special pentru pensia
suplimentara a pensionarilor militari este aprobat concomitent cu
celelalte bugete anexe ale bugetului de stat, avand ca venit principal
contributiile pentru pensia suplimentara prevazute cu titlu de
"impozite directe » si ca principala cheltuiala "pensia
suplimentara », care se plateste impreuna cu pensia de
baza a fiecaruia dintre pensionarii militari.
