CENTRE FINANCIARE INTERNATIONALE SI PARADISURI FISCALE - Centre financiare offshore
Paradisurile fiscale sunt zone sau teritorii in care persoanele fizice si societatile comerciale sunt supuse la sarcini fiscale mai mici decat in alte parti ale lumii. Un paradis fiscal asigura:
avantaje fiscale care nu ar fi putut fi obtinute de persoanele fizice si juridice in tarile lor de reziden# 5;a;
un sistem bancar dezvoltat care permite realizarea rapida si facila a operatiilor cu strainatatea, fara nici o restrictie;
mijloace de comunicare performante;
protejarea secretului operatiunilor comerciale si financiare si absenta controlului schimburilor.
Avand in vedere principalele trasaturi caracteristice ale paradisurilor fiscale distingem:
tari care nu aplica nici un impozit asupra veniturilor sau plus valorii capitalului (ex.: Bermude, Bahrein, insulele Cayman etc);
tari care impoziteaza venitul sau beneficiul in functie de teritorialitate (ex.: Costa Rica, Hong Kong, Malaezia, Panama, Filipine etc);
tari in care cotele de impozitare sunt de regula fixe si foarte mici (ex. : Liechtenstein, Elvetia, Jersey etc);
tari care ofera avantaje fiscale societatilor holding (ex.: Luxemburg, Singapore etc).
Centrele Financiare Offshore sunt jurisdictii independente, care prin natura lor fiscala si reglementara asigura un loc prielnic serviciilor bancare internationale, precum si tranzactiilor financiare. Un centru financiar offshore autorizat trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de baza:
Stabilitate si continuitate politica dovedita;
Independenta economica;
Un regim favorabil de taxe;
O infrastructura financiara complet dezvoltata (banci, societati de asigurare etc);
Comunicari excelente cu alte centre, clienti si investitori;
O ambianta reglementara pragmatica dar eficienta;
Un cadru legislativ bine dezvoltat;
Protectia intimitatii investitorului;
Caracteristicile comune ale centrelor financiare offshore sunt:
obligatiile bancilor cu privire la capitalul minim sunt reduse sau inexistente;
taxele de licenta sun, in general, reduse;
procedurile de intrare pe piata sunt simple;
impozitele si prelevarile asupra operatiunilor financiare efectuate in strainatate sunt reduse sau inexistente.
Un stat pe teritoriul caruia functioneaza un centru financiar offshore beneficiaza de:
avantaje directe: veniturile salariale mari ale angajatilor, veniturile din taxele de licenta si impozitele pe beneficii, incasarile din oferirea unor servicii destinate functionarii curente a institutiilor financiare;
avantaje indirecte: accesul autoritatilor locale la pietele financiare internationale, cresterea importantei si eficientei sistemului financiar local si a competentei profesionale a personalului local.
Principalele dificultati si impedimente legate de dezvoltarea unui centru financiar offshore sunt:
costurile ridicate antrenate de constituirea si intretinerea unei retele de comunicatii;
eforturile financiare generate de instituirea unor reglementari si a unui control minim asupra operatiunilor financiare efectuate;
concurenta puternica pe care marile banci internationale o va realiza institutiilor financiare locale;
sacrificarea politicii monetara locala in favoarea deschiderii pietei de capital.
In ultimii ani, parametrii generali ai relatiilor economice internationale au condus la o noua arhitectura financiara globala, caracterizata prin aparitia de noi oportunitati sau constrangeri pentru climatul de faceri offshore. In acest sens, mentionam ca multe centre offshore (Bahamas, Barbados, Bermude, Cayman etc) au introdus reglementari mai stricte de supraveghere a activitatilor economice, marindu-si astfel reputatia de centre financiare care promoveaza calitatea. In acelasi timp, centrele onshore au continuat sa inlature reglementarile care le scadeau competitivitatea, in comparatie cu centrele offshore.
Piete bursiere emergente
Si tarile in curs de dezvoltare au creat in ultimele doua decenii piete financiare care atrag tot mai multi investitori straini odata cu cresterea stabilitatii politicilor macroeconomice promovate in aceste tari si cu imbunatatirea cadrului legislativ. Astfel, pietele bursiere din Turcia, Brazilia, Indonezia etc au inregistrat cresteri deosebite.
De asemenea, reformele lansate in fostele tari comuniste au favorizat dezvoltarea pietelor bursiere ce ofereau surse alternative de capital pentru intreprinderile publice si private. In aceste tari accentul se pune, tot mai mult, pe procesul investitional si pe largirea portofoliilor internationale.
