Fundamentele noii diplomatii comerciale in conditiile globalizarii
Aspecte metodologice
• &n bsp; Cursurile vor aborda problematica definitorie pentru evolutia comertului international ca flux al circuitului economic international;
• &n bsp; Disciplina se va finaliza cu un examen scris a carui pondere va fi de 60% din nota finala;
• &n bsp; Nota la seminarii va reprezenta 40% din nota finala,
Tematica cursului
• &n bsp; Fundamentele noii diplomatii comerciale internationale;
• &n bsp; Factorii care influenteaza evolutia comertului international;
• &n bsp; Specificitati ale comertului international cu servicii;
• &n bsp; Aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate industriala si intelectuala;
• &n bsp; Valente si limite ale sistemului comercial multilateral;
• &n bsp; Teorii cu privire la comertul international;
• &n bsp; Multilateralismul comercial –valente si limite;
• &n bsp; Aspecte specifice ale proceselor de integrare economica regionala;
Un exemplu
• &n bsp; Mr. Jensen: You get up on your little 21-inch and democracy screen and howl about America. There is no America. There is no democracy.there is only IBM, ITT, AT&T, Dupont, Dow, Union Carbide and Exxon.Those are the nations of the world today… The world is a college of corporations, inexorably determined by the inimitable bylaws of business. The world is a business, Mr. Beale… and our children will live to see the perfect world in which there is no war or famine or brutality, one vast and ecumenical holding company for who all men will work to serve a common profit, in which all men will hold a share of stock, all necessities provided, all anxieties tranquillised, all boredom amused. And I have chosen you, Mr. Beale, to preach this evangel.
Mr.Beale: Why me?
Mr. Jensen: because you are on television, dummy!
La dinamica economiei globale contribuie:
• &n bsp; Tendinta tot mai pronuntata de deschidere a economiei spre mediul extern;
• &n bsp; transformarile din domeniul logisticii internationale;
• &n bsp; dezvoltarea dinamica a tehnologiei informatiei;
• &n bsp; tranzitia de la economia transnationala la economia globala. (transformarea rolului economic al statului; abandonarea conceptiei keynesiste sau fordiste si insusirea celei neo-liberale)
Globalizarea obliga actorii economici sa:
• &n bsp; Reactioneze rapid in procesul de negociere;
• &n bsp; aleaga oportunitatile optime;
• &n bsp; prefere noi tipuri de tehnici tranzactionale,
• &n bsp; aiba o viziune strategica;
• &n bsp; fie gestionari de mari portofolii;
• &n bsp; perceapa si sa-si asume regulile jocului.
Se schimba specificitatile actorilor comerciali
• &n bsp; Firma multinationala:
-se afla in cautarea factorilor de productie;
-cauta debuseele optime pentru produsele si serviciile sale;
-se straduieste sa minimizeze costurile ca principal atu al competitivitatii.
• &n bsp; Firma globala:
-integreaza cele trei obiective;
-are o viziune globala asupra pietei si a concurentei;
-trebuie sa-si cunoasca foarte bine principalii rivali concurand sau asociindu-se cu acestia;
- se comporta ca un jucator global;
-tehnologiile au un rol tot mai important in coordonarea filialelor;
-cultiva un lant de localizare, delocalizare, relocalizare;
-se inscrie in triunghiul –global networking, global switching, global focusing.
In prezent comertul international:
• &n bsp; Se asociaza cu
-imaginea unei mari companii;
-rivalitatea intre variati actori economicii;
-practicile comerciale neloiale;
-negocierile, de multe ori confidentiale in cadrul unor forumuri regionale sau multilaterale.
• &n bsp; Conecteaza oamenii obisnuiti din toate zonele lumii pe o axa productie-consum tot mai complexa;
• &n bsp; Determina modul in care oamenii.
-se hranesc
-se imbraca
-locuiesc si petrec timpul liber
-au acces la educatie
-le sunt respectate drepturile fundamentale
-participa la interdependentele globale
Comertul international este perceput si asociat in mod diferit cu:
• &n bsp; Pretul la cafea a distrus comunitatea noastra.Atunci cand era favorabil mi-am putut trimite copii la scoala si sa-i hranesc adecvat.Acum evolutia pretului la cafea face imposibile aceste deziderate.
• &n bsp; Acum ma tem de pierderea slujbei. Ni s-a spus ca piata americana a computerelor se afla in criza ceea ce va conduce la reducerea productiei. Fara aceasta slujba viata familiei mele va deveni foarte grea.
• &n bsp; Nu pot intelege cum pot fermierii americani sa-si vanda cerealele la preturi asa de mici. Am auzit ca guvernul le acorda subventii. Ceea ce stiu foarte clar este ca nu putem concura cu ei. Importurile distrug piata noastra interna.
• &n bsp; Comertul se deruleaza avand la baza o retea de norme de conduita nationale, regionale sau internationale,
• &n bsp; Comertul are o pronuntata dimensiune umana;
• &n bsp; Fluxurile de bunuri si servicii:
-implica creare si transfer de bunastare;
- consolideaza dezvoltarea durabila;
-contribuie la atenuarea sau adancirea decalajelor.
La modul cel mai comun Sistemul comercial international este
• &n bsp; O retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori invizibili pentru ei, dar ale caror vieti sunt afectate de reguli care le guverneaza comportamentul economic;
• &n bsp; Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si pot crea un mediu in care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale,
• &n bsp; O mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii economice se risipeste pentru ca este gestionat inadecvat.
Modificarea determinantilor diplomatiei comerciale
• &n bsp; Interdependentele tot mai pronuntate permit tarilor sa se specializeze in sectoarele si activitatile in care sunt mai competitive;
• &n bsp; Se produce o tot mai evidenta deschidere spre mediul economic extern care genereaza avantaje dar si disconfort;
• &n bsp; Concurenta, dinamica si structura pietelor de export, evolutia cererii sunt influentate de avantajele tehnologice si de modificarea preferintelor consumatorilor;
• &n bsp; Tarile cu economiile cele mai deschise au de castigat pe termen mediu si lung.
Fundamentele comertului international sunt influentate de:
• &n bsp; Avantajele comparative si competitive ale statelor si companiilor;
• &n bsp; Structura sectoarelor analizate;
• &n bsp; Specificitatile strategiilor si de managementul firmelor;
• &n bsp; Natura, previzibilitatea si eficacitatea politicilor guvernamentale;
• &n bsp; Inertia istorica( traditii, obiceiuri, moduri de viata specifice).
Natiunile fac comert intre ele pentru ca:
• &n bsp; Este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la nivel national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne;
• &n bsp; Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productive care nu se regasesc in cadrul relativ ingust al unei economii nationale;
• &n bsp; Factorii de productie sunt relativ asimetric raspanditi pe glob;
• &n bsp; Au nevoie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei externe
Castigurile obtinute din participarea la comertul international
• &n bsp; Locuri de munca mai bune si mai bine remunerate;
• &n bsp; Piete cu dimensiuni mai mari,
• &n bsp; Mai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,
• &n bsp; Reducerea saraciei si a subdezvoltarii;
• &n bsp; Cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale,
• &n bsp; Descoperirea si utilizarea unor tehnici de comercializare noi si adecvate si a unor noi retele logistice,
• &n bsp; Diseminarea tehnologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicare;
• &n bsp; Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.
• &n bsp; Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stanci.
• &n bsp; Apare un nou raport intre forta interdependentei si cea a teritorialitatii
Globafobie sau antiglobalizare
• &n bsp; Exista o notabila deosebire intre cele doua curente;
• &n bsp; Luarile de pozitie impotriva globalizarii reprezinta provocari la adresa SCI si a regulilor care il guverneaza si nu respingerea comertului in sine,
• &n bsp; “Globafobia” este, mai degraba, o percepere pesimista a comertului international;
• &n bsp; Sustinatorii acesteia considera ca globalizarea produce mai multa saracie, polarizare sociala, exploatarea tarilor sarace de catre cei dezvoltati si de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra ca fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.
Globafilia
• &n bsp; Sustinatorii acestui curent practica un optimism nesustenabil;
• &n bsp; Are o puternica sustinere in cadrul FMI, BIRD, OMC si in tarile dezvoltate;
• &n bsp; Se concentreaza pe cresterea exporturilor, liberalizarea importurilor si sporirea coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale;
• &n bsp; Se considera ca toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un “rau nenecesar”;
• &n bsp; Principala provocare este transformarea comertului international in generator de bunastare prin schimbarea institutiilor, a normelor de conduita si a comportamentului actorilor economici.
Se pun urmatoarele intrebari:
• &n bsp; De ce anumite natiuni devin terenul pentru concurenta de succes in anumite sectoare
• &n bsp; De ce unele firme localizate in anumite tari sunt capabile sa-si creeze si sa mentina avantaje competitive in raport cu alti concurenti din acelasi sector sau din sectoare diferite
• &n bsp; De ce unele tari sunt gazda celor mai importanti lideri globali
