PIATA ASIGURARILOR referat





PIATA  ASIGURARILOR

INTRODUCERE

Operatiunile de asigurare se desfasoara intr-un cadru organizat pe care il numim piata a asigurarilor.

PREZENTAREA TEMEI

1 Caracterisicile pietei  asigurarilor

Piata asigurarilor este cadrul organizatoric si metodologic in care se realizeaza operatiunile de asigurari.



.5in'>In aceasta piata se intalnesc: cererea de asigurare, care vine din partea persoanelor fizice si juridice asigurabile, dornice sa incheie diverse tipuri de asigurari si oferta de asigurare, sustinuta de organizatii specializate, autorizate sa functioneze in acest domeniu si capabile sub raport financiar sa desfasoare o astfel de activitate, asa cum se poate observa si din fig.4.1.

Oferta de asigurare este sustinuta de societati comerciale de asigurare, persoane juridice autorizate legal sa functioneze pe piata asigurarilor si care au capacitate financiara corespunzatoare. Oferta de asigurare este impusa, in cazul asigurarilor obligatorii, dar este libera in cazul asigurarilor facultative.

Cererea de asigurare este expresia manifestarii unor persoane fizice si juridice ca potentiali asigurati in raport cu interesul acestora pentru protectia unor bunuri, a unor valori, a integritatii persoanelor etc., fata de riscurile care le pot afecta. Cererea de asigurare se incadreaza intr-o anumita structura tipologica, putandu-se identifica: cerere potentiala si cerere reala, cerere satisfacuta si cerere nesatisfacuta, cerere amanata, etc.

Evolutia mutatiilor structurale ale cererii de asigurare se afla sub incidenta conditiilor socio-economice ale perioadei de referinta, a conditiilor legislative, a facilitatilor oferite pe plan juridic si financiar, precum si a interesului privind promovarea diferitelor forme de asigurare, atat din partea societatilor de asigurare, cat si a asiguratilor. 

Legatura dintre cerere si oferta se poate realiza direct de catre asigurator prin agentii proprii de asigurare, sau indirect prin mijlocirea agentilor de intermediere sau a brokerilor, care negociaza si incheie contracte de asigur are si reasigurare sau presteaza alte servicii de specialitate pentru societatile de asigurare cu care lucreaza.

 Piata asigurarilor poate fi caracterizata prin starea sau modul ei de manifestare prin dimensiune, prin cadrul organizational si prin modul de realizare al concurentei.

In cazul tarilor in care opereaza mai multe organizatii de asigurare, se poate vorbi de o piata concurentiala. In cazul in care exista o singura oferta de asigurare, organizatia de asigurare nu se afla in competitie cu alte organizatii similare, deci se poate vorbi de o piata neconcurentiala.

            Caracteristicile concurentei, perfecte sau imperfecte pe piata asigurarilor se reflecta prin[1]:

ü   omogenitatea produsului (formei de asigurare);

ü   transparenta pietei;

ü   libertate de miscare;

ü   intrarea - iesirea agentilor pietei;

ü   descentralizarea deciziilor.

Omogenitatea produsului. Pe piata asigurarilor se comercializeaza o gama larga de produse (servicii) constand in asigurari impotriva diverselor riscuri, dar aceste produse nu sunt inlocuibile unul prin celalalt.

            Spre exemplu, produsul "asigurarea autovehiculelor pentru avarii (autocasco)" nu poate fi inlocuit cu produsul "asigurarea de raspundere civila auto" si cu atat mai putin cu asigurarea bunurilor gospodaresti ori cu asigurarea de viata.

Fig.4.1- Legaturile dintre asigurati si asiguratori pe piata asigurarilor

                  

            Deci piata asigurarilor este alcatuita din atatea componente, cate subramuri ale asigurarii se practica. La o analiza mai atenta se poate observa ca nici macar in cadrul unei subramuri a asigurarilor nu intalnim produse ce pot fi omogene. De exemplu asigurarea individuala de accidente se deosebeste de cea in grup.

            In concluzie, cu exceptia catorva produse, printre care asigurarea locuintelor si asigurarea autovehiculelor, celelalte sunt lipsite de omogenitate.

            Transparenta pietei asigurarilor. In cazul in care o persoana fizica sau juridica doreste sa incheie un contract de asigurare, nu este suficienta o notita in presa sau un clip la televizor pentru a intelege efectul asigurarii, raportul dintre prima de asigurare si suma asigurata, valoarea bunurilor asigurate, risc etc. Deci persoanele interesate trebuie sa se adreseze unui agent de asigurare[2].

            In opinia profesorilor Vacarel Iulian si Bercea Florian piata asigurarilor este aproape opaca pentru cei neavizati .

            Atomizarea pietei. O piata este atomizata daca in cadrul ei se intalnesc un numar suficient de mare de ofertanti si solicitanti, astfel incat nici unul dintre participanti nu poate influenta functionarea acesteia.

            In unele tari ale lumii exista un grad ridicat de atomizare a pietei asigurarilor. In S.U.A., in anul 1986 functionau 2.256 de companii de asigurare de viata si 1.558 de companii de asigurare de automobile, in Japonia in anul 1988 erau 761 de companii de asigurare si 1.126 asociatii si federatii de asigurare, iar in Germania in anul 1989 functionau 8.434 de intreprinderi cu profil de asigurare etc. Se observa ca in aceste tari numarul organizatiilor de asigurare este mare, ele fiind organizate ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata ori ca societati de tip mutual.

            In Romania, in anul 1938 existau 21 de societati de asigurare de marimi diferite: 7 dintre acestea detineau 11,3% din capitalul total si inregistrau pierdere per sold, in schimb 5 dintre ele detineau 56,2% din capitalul total si realizau 61,4% din beneficiul ramurii. Intre anii 1953 si 1990 la noi in tara functiona o singura institutie de asigurare, iar in anul 1996 functionau peste 40 de societati de asigurare - reasigurare, in regim comercial si concurential; numarul acestora este in crestere dar parametrii in care evolueaza sunt variati de la o societate la alta. Se poate spune deci ca atomizarea pietei asigurarilor constituie, inca in multe tari ale lumii un deziderat.

            Libertatea de miscare (intrare - iesire) a agentilor economici pe piata asigurarilor.

            Deoarece pe piata asigurarilor au loc fluctuatii determinate de aparitia unor societati de asigurare concomitent cu lichidarea si fuzionarea altora, se poate spune ca aceasta nu este o piata inchisa ci una in continua miscare.

            Piata asigurarilor este supusa unei supravegheri atente din partea autoritatilor publice. La noi in tara, sarcina supravegherii aplicarii dispozitiilor legale cu privire la activitatea de asigurare, a prevenirii starii de insolvabilitate a asigurarii si drepturilor asiguratilor a fost incredintata Comisiei de Supraveghere a asigurarilor, care functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor. Aceasta entitate indeplineste atributiile si drepturile ce i-au fost stabilite de Guvern, referitoare la constituirea societatilor comerciale de asigurari, varsarea capitalului subscris de acestea, asigurarile prin efectul legii, tarifele de prime ale asigurarilor de viata, situatia financiara a societatilor de asigurare, fondul de protejare a asiguratilor etc. Aceste atributii si drepturi contribuie la mai buna functionare a pietei asigurarilor si nu la ingradirea acesteia.

            Fiecare societate de asigurare ia decizii de una singura, in functie de interesele ei si capacitatea ei financiara, in privinta deciziilor care se rasfrang asupra drepturilor tertilor, sau in sfera asigurarilor obligatorii, deciziile sale trebuie luate in conformitate cu reglementarea legala in materie, in scopul protejarii atat a intereselor asiguratilor cat si a societatii.

            Este suficient sa reamintim reglementarile legale instituite de legea nr. 32/2000, privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor - cu modificarile si completarile ulterioare -  si anume: obligativitatea subscrierii unui nivel minim de capital pentru fiecare din formele de asigurare practicate; obligativitatea avizului de constituire dat de Comisia de supraveghere a asigurarilor.

            Faptul ca nici o societate de asigurari nu poate contracta obligatii care depasesc o anumita limita prevazuta, obligativitatea ca, in cazul practicarii asigurarilor de viata incasarile, platile si rezultatele financiare ale acestei forme de asigurare sa fie evidentiate si administrate separat; obligativitatea ca, din primele incasate sa se constituie rezerve de prime si rezerve tehnice, pentru contractele ale caror riscuri continua in timp, pana la expirarea duratei contractului; restrictiile de fructificare aflate, la un moment dat in posesia societatii de asigurare.

2  dimensiunea si structura Pietei asigurarilor

            Evolutia pietei asigurarilor si reasigurarilor din Romania a urmat cursul contradictoriu al economiei in ansamblul ei. Desi numarul societatilor de asigurare care actioneaza pe piata este mare si concurenta este in crestere, acestea nu dispun de cadre specializate in domeniul asigurarilor si reasigurarilor.

            In conditiile privatizarii economiei s-a impus crearea cadrului juridic adecvat desfasurarii activitatii de asigurare, care sa faciliteze o activitate bazata pe principiile concurentei specifice economiei de piata.

In ceea ce priveste fiscalitatea, aceasta se identifica prioritar prin impozitul pe societate. Toate societatile de asigurare inregistrate legal sunt platitoare de impozit pe profit. Diversele ramuri de asigurare sunt tratate egal, pe plan fiscal, indiferent de variatia si nivelul cotelor tarifare de prime de asigurare.

Sunt semnalate actiuni de concurenta neloiala din partea unor societati de asigurare care practica dumpingul, cu scopul atragerii de noi segmente de consumatori, prin practicarea unor reduceri "anormale" a primelor de asigurare.

Concurenta neloiala se apreciaza a fi sustinuta si de acele banci comerciale care conditioneaza clientilor acordarea creditelor de incheierea unor contracte de asigurare pentru bunurile gajate ori ipotecate la societatile de asigurare indicate de banca respectiva.

Prin intrarea in vigoare a Legii nr.403/2004 care a modificat si completat Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, clasificatia asigurarilor de viata si a asigurarilor generale a fost aliniata pe deplin la directivele europene in domeniu. In consecinta, in cursul anului 2005, societatile de asigurare si-au reincadrat produsele de asigurare conform noii clasificatii, proces care a influentat ritmurile anuale de crestere inregistrate in 2005 la anumite clase de asigurare.

Principalele categorii de asigurari  ce se pot practica, conform obiectului de activitate sunt[3]:

            A. Asigurari de viata

            Tipuri de asigurari care au o baza contractuala:

            (a) asigurari de viata care includ: asigurarea la termen de supravietuire, asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravietuire si de deces (mixta de viata), asigurarea de viata cu rambursarea primelor, asigurarea de casatorie, asigurarea de nastere;

            (b) anuitati;

            (c) asigurari de viata suplimentare: asigurari de deces din            accident, asigurari de vatamari corporale, asigurari de incapacitate permanenta din boala, asigurari de incapacitate permanenta din accident, asigurari de incapacitate temporara din boala, asigurari de incapacitate temporara din accident, asigurari de spitalizare, asigurari de cheltuieli medicale, asigurari de boli grave, asigurari de somaj, cand acestea sunt subscrise suplimentar unui contract de asigurari de viata;

            (d) asigurari permanente de sanatate .

            Clasele de asigurari de viata

            I. Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare, prevazute la pct. A lit.(a), (b) si (c), cu exceptia celor prevazute la pct.II si III.

            II. Asigurari de casatorie, asigurari de nastere.

            III. Asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii, prevazute la pct. A lit.  a) si (b).

            IV. Asigurari permanente de sanatate, prevazute la pct. A lit.(d).

           

            B. Asigurari generale

            Clasele de asigurari generale:

            1. Asigurari de accidente (inclusiv accidentele de munca si bolile profesionale) pentru care se acorda:

            - despagubiri financiare

            - despagubiri in natura

            - despagubiri mixte (financiare si in natura)

            - despagubiri pentru vatamari corporale suferite de persoane in timpul transportului

            2. Asigurari de sanatate pentru care se acorda:

            - despagubiri financiare

            - despagubiri in natura

            - despagubiri mixte (financiare si in natura)

             Asigurari de mijloace de transport terestru (altele decat feroviare) care acopera:

            - daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor

            - daune survenite la mijloacele de transport terestru, altele decat cele cu motor

            4. Asigurari de mijloace de transport feroviar care acopera:

            - daune survenite la mijloacele de transport feroviar, care se deplaseaza sau transporta marfuri sau persoane

            5. Asigurari de mijloace de transport aerian, care acopera:

            - daune survenite la mijloacele de transport aerian

            6. Asigurari de mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial, care acopera:

            - daune survenite la mijloace de transport fluvial

            - daune survenite la mijloace de transport lacustru

            - daune survenite la mijloace de transport maritim

            7. Asigurari de bunuri in tranzit care acopera:

            - daune suferite de marfuri, bagaje si alte bunuri transportate

            8. Asigurari de incendiu si alte calamitati naturale, care acopera:

            - daune suferite de proprietati si bunuri (altele decat bunurile cuprinse in clasele 3, 4, 5, 6 si 7), cauzate de:  incendiu,  explozie, furtuna, alte fenomene naturale in afara furtunii, energie nucleara, surpare de teren

            9. Alte asigurari de bunuri, care acopera:

            - daune suferite de proprietati si bunuri (altele decat bunurile cuprinse in clasele 3, 4, 5, 6 si 7), atunci cand aceste daune sunt cauzate de grindina sau inghet, furt, altele decat cele prevazute la pct. 8

            10. Asigurari de raspundere civila pentru autovehicule, care acopera:

            - daune care rezulta din folosirea autovehiculelor terestre (inclusiv raspunderea transportatorului)

            11. Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport aerian, care acopera:

            - daune care rezulta din folosirea mijloacelor de transport aerian (inclusiv raspunderea transportatorului)

            12. Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial, care acopera:

            - daune care rezulta din folosirea mijloacelor de transport maritim, lacustru si fluvial (inclusiv raspunderea transportatorului)

            1 Asigurari de raspundere civila generala care acopera:

            - daune din prejudicii produse tertilor, altele decat cele mentionate la pct. 10, 11 si 12

            14. Asigurari de credite care acopera urmatoarele riscuri: insolvabilitate, credit de export, vanzare in rate, credit ipotecar, credit agricol

            15. Asigurari de garantii pentru:

            - garantii directe

            - garantii indirecte

            16. Asigurari de pierderi financiare, care acopera:

            - riscuri de somaj

            - insuficienta veniturilor

            - pierderi datorate conditiilor meteorologice nefavorabile

            - nerealizarea beneficiilor

            - riscurile aferente cheltuielilor curente

            - cheltuielile comerciale neprevazute

            - deprecierea valorii de piata

            - pierderile de renta sau alte venituri similare

            - pierderile comerciale indirecte, altele decat cele mentionate anterior

            - pierderile financiare necomerciale

            - alte pierderi financiare, conform clauzelor contractului de asigurare

            17. Asigurari de protectie juridica, care acopera:

            - cheltuielile cu procedura judiciara si alte cheltuieli, cum ar fi: recuperarea pagubei suferite de asigurat printr-o procedura civila sau penala, apararea ori reprezentarea asiguratului intr-o procedura penala, administrativa sau impotriva unei reclamatii indreptate impotriva acestuia

            18. Asigurari de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor sau absentelor de la domiciliu sau de la locul de resedinta permanenta

            Riscurile cuprinse intr-o clasa nu pot fi clasificate intr-o alta clasa, cu exceptia cazului mentionat la pct. C din prezenta anexa.

           

            C. Denumirea autorizatiei acordate simultan pentru mai multe clase de asigurare:

            a) clasele nr.1 si 2, se acorda sub denumirea "Asigurari de accidente si boala";

            b) clasele nr.1 (a patra liniuta), 3, 7 si 10, se acorda sub denumirea "Asigurari auto";

            c) clasele nr.1 (a patra liniuta), 4, 6, 7 si 12, se acorda sub denumirea "Asigurari maritime si de transport";

            d) clasele nr.1 (a patra liniuta), 5, 7 si 11, se acorda sub denumirea "Asigurari de aviatie";

            e) clasele nr.8 si 9, se acorda sub denumirea "Asigurari de incendii si alte daune la proprietati";

            f) clasele nr.10, 11, 12 si 13, se acorda sub denumirea "Asigurari de raspundere civila";

            g) clasele nr.14 si 15, se acorda sub denumirea "Asigurari de credite si garantii".

           

            D. Riscuri auxiliare

            Asiguratorul autorizat sa subscrie un risc principal dintr-o clasa poate sa subscrie riscuri cuprinse intr-o alta clasa, fara ca autorizatia sa prevada aceste riscuri, daca acestea:

            - sunt legate de riscul principal

            - privesc obiectul care se afla sub incidenta riscului principal si

            - sunt garantate prin contractul care reglementeaza riscul principal.

            Riscurile cuprinse in clasele nr.14. "Asigurari de credite", nr.15. "Asigurari de garantii" si nr.17. "Asigurari de protectie juridica" nu pot fi considerate ca riscuri secundare pentru alte clase.

            Riscurile cuprinse in clasa nr.17. "Asigurari de protectie juridica" pot fi considerate riscuri auxiliare clasei nr.18. "Asigurari de asistenta", atunci cand sunt legate de riscul principal si cand riscul principal se refera numai la asistenta furnizata persoanelor care sunt in dificultate in cursul deplasarilor sau absentelor de la domiciliu sau de la locul de resedinta permanenta.

            Asigurarile de protectie juridica pot fi considerate ca fiind riscuri auxiliare, cu respectarea prevederilor primului alineat, daca litigiile sau riscurile care decurg din acestea sunt aferente utilizarii mijloacelor de transport maritim.

            E. Riscuri majore sunt:

            a) riscurile cuprinse in clasele nr.4, 5, 6, 7, 11 si 12 de la pct. B;

            b) riscurile cuprinse in clasele nr.14 si 15 de la pct. B, atunci cand titularul contractului de asigurare exercita din punct de vedere profesional o activitate industriala, comerciala sau independenta si riscul se refera la aceasta activitate;

            c) riscurile cuprinse in clasele nr.3, 8, 9, 10, 13 si 16 la pct. B, in masura in care titularul contractului de asigurare depaseste limitele a cel putin doua din urmatoarele trei criterii, incepand cu 1 ianuarie 2007:

            - totalul activelor: 6,2 milioane EURO, stabilit pe baza cursului ROL/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a exercitiului financiar precedent

            - cifra de afaceri: 12,8 milioane EURO, stabilita pe baza cursului ROL/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a exercitiului financiar precedent

            - numarul mediu de angajati in cursul exercitiului: 250.

            d) In cazul in care titularul contractului de asigurare face parte dintr-un grup care are obligatia intocmirii situatiilor financiare consolidate, criteriile mentionate la lit.c) se vor aplica conturilor consolidate.

Asiguratorii pot fructifica fondurile proprii si cele atrase temporar sub forma veniturilor din dobanzi, pentru disponibilitatile pastrate la banci. Acestia pot investi o parte din capital sau rezervele de capital si rezervele tehnice in titluri de valoare, bunuri imobiliare sau mobiliare sau le pot utiliza pentru acordarea de credite institutiilor cu profil bancar.

Este interesat de analizat nivelul de dezvoltare al asigurarilor din Romania in raport cu alte tari dezvoltate. Spre exemplu, comparand ponderea primelor de asigurare in P.I.B. in anul 1995 se constata ca in tari precum Luxemburg acesta este 17 %, Anglia 11 % , in restul tarilor Uniunii Europene aceasta pondere este cuprinsa intre 5 % si 10 %, iar in cazul Romaniei acest indicator era de numai 0,4%.

Totusi, acest indicator a inregistrat o usoara crestere de la 0,79 % in 1999, la 0,85 % in 2000.

Daca ne referim la densitatea asigurarii masurata in prime de asigurare/locuitor, in 1995, media europeana era de 1250 USD/locuitor, in timp ce in Romania era de 5,6 $/locuitor.

La nivelul anului 2001, densitatea asigurarilor  a ajuns la 15,37 USD/cap de locuitor, fata de 12,4 $/ cap de locuitor in 1999[4].

Intrarea pe piata romaneasca a unor mari firme de asigurari cu capital strain, in paralel cu adaptarea legislatiei romanesti la cerintele europene vor contribui in mod favorabil la evolutia asigurarilor si reasigurarilor din Romania.

Piata romaneasca a asigurarilor este o piata competitiva, desi nu se afla in faza de maturitate din acest punct de vedere. Daca avem in vedere numarul ridicat al societatilor de asigurare, oferta este mare numai in aparenta, capacitatea lor financiara fiind total insuficienta pentru a sustine riscurile cu care sunt confruntati potentialii asigurati.

Societatile se confrunta cu un proces intens de faramitare a activitatii de asigurare, cu consecinte care pun in pericol increderea in intreaga piata a asigurarilor. Fenomenul se concretizeaza in cresterea rapida a numarului societatilor de asigurare.

Astfel, daca in anul 1991, numarul de societati care desfasurau activitate de asigurare era de 4, in 1997 erau autorizate 47 de societati (cu 1 075 % mai mult decat in 1991),  in 1998 erau autorizate un numar de 64 de societati (cu 16,36 % mai mult decat in 1997), in 2000 erau autorizate 73 de societati ( cu 14,0 % mai mult decat in 1997), ajungand in 2002 sa fie autorizate doar 48 de societati (cu 34,3% mai putine decat in 2000), iar in 2005 43 societati de asigurare.

Din 2003, piata asigurarilor a trecut la cea de a treia etapa de consolidare, respectiv de selectie a asiguratorilor in functie de marja de solvabilitate pe care o au. Acesta fapt a avut ca efect o reducere semnificativa a numarului de asiguratori. Potrivit CSA, prima etapa de consolidare a pietei a avut loc in 2001, prin restrangerea numarului de operatori autorizati de la 73, cati erau la sfarsitul anului 2000, la 48 in 2001 (vezi fig. 4.2.).

Fig. 4.2 Evolutia numarului societatilor de asigurari in perioada 1996-2005

Sursa: Rapoartele Comisiei de Supraveghere a asigurarilor 1996-2005

Procesul de consolidare a pietei asigurarilor va continua, o alta selectie a societatilor de asigurare viabile urmand sa fie realizata in functie de marja de solvabilitate de care acestea dispun, in scopul de a asigura o protectie adecvata a intereselor asiguratilor.



[1]Loubergé, Henri, Economie et finance de l¢ assurance et de la reassurance, Paris, Dalloz, 1985., p. 67-68

[2] Vacarel, I., Bercea, Fl., Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 1998, p. 97

[3]  Legea nr. 403/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor

[4] Ziarul Financiar, nr14/2001








ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor
Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani