PROTECTIA CONCURENTEI ECONOMICE IN ROMANIA - CONCENTRARILE ECONOMICE referat




PROTECTIA CONCURENTEI ECONOMICE IN ROMANIA - CONCENTRARILE ECONOMICE




1. Caracteristici generale


Legea cadru in materia protectiei concurentei economi­ce in Romania este constituita din Legea concurentei nr. 21/1996 , modificata si completata prin Ordonanta de ur­genta a Guvernului Romaniei nr. 121/2003

Aparitia Legii concurentei nr. 21/1996, ale carei prevederi au fost aplicate incepand cu 1 februarie 1997, a reprezentat indeplinirea obligatiilor asumate de Romania prin incheierea Acordului de Asociere intre Romania si Comunitatile Econo­mice Europene in materia concurentei economice.

In aplicarea Legii concurentei nr. 21/1996, Consiliul Concurentei a elaborat o serie de acte normative care pre­iau prevederile reglementarilor in materie elaborate la nivel comunitar. Astfel, in materia concentrarilor economice, Re­gulamentul privind controlul concentrarilor economice adoptat de Consiliul Concurentei reflecta prevederile regle­mentarilor europene in materie.

Legea nr. 21/1996 (Legea concurentei) prezinta carac­teristicile esentiale ale reglementarilor in materie pe plan european.

Instituirea controlului concentrarilor economice nu vizeaza interzicerea acestor operatiuni, ci doar evitarea efec­telor negative pe care anumite grupari economice le pot avea asupra mediului concurential pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.

Astfel, la art. 12 din lege[1] se instituie principiul inter­zicerii concentrarilor economice care, avand ca efect crea­rea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.

Legiuitorul a instituit o procedura de analiza pentru a stabili compatibilitatea operatiunilor care genereaza con­centrari economice cu un mediu concurential normal. Cri­teriile de analiza si conditiile care trebuie indeplinite cumu­lativ pentru admiterea concentrarilor economice sunt pre­vazute la art. 13 din lege si dezvoltate in Regulamentul pri­vind autorizarea concentrarilor economice,[2] emis de Con­siliul Concurentei in baza art. 27 alin. (1) si (2) din lege.

Concentrarile economice sunt supuse controlului Con­siliului Concurentei inaintea realizarii efective. Procedura controlului (art. 15) se declanseaza la initiativa partilor in­teresate prin efectuarea actiunilor prevazute in procedura de notificare. Exceptia de la regula controlului, instituita prin art. 15 din lege, o constituie concentrarile economice in care agentii economici implicati nu depasesc un anumit prag, stabilit ca suma absoluta prin insumarea cifrei de afa­ceri a partilor implicate[3]. Procedura notificarii este preva­zuta in partea a II-a a Regulamentului privind autorizarea-concentrarilor economice.

Controlul concentrarilor economice nu are o natura re­presiva, lipsind incriminarea de ordin penal. In aceasta ma­terie, actioneaza predominant sanctiunile pecuniare.

Controlul concentrarilor economice, prin posibilitatile de derogare de la principiul interzicerii, constituie un instru­ment prin care autoritatile publice pot sa actioneze pentru atingerea unor obiective de politica economica si sociala.



2. Domeniul de aplicare a controlului concentrarilor economice


Pentru ca o operatiune de concentrare sa poata face obiectul controlului trebuie sa:

corespunda definitiei legale;

se situeze peste pragul stabilit la art. 14 din lege.


2.1. Notiunea legala de concentrare


Notiunea legala de concentrare face obiectul art. 10 si 11 din lege. La art. 10 alin. (1) se defineste realizarea con­centrarii economice, prin "orice act juridic, indiferent de forma acestuia si care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra totalitatii ori a unei parti a bunuri­lor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect sa permita unui agent economic ori unei grupari de agenti economici de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor alti agenti economici'.[4]

O operatiune de concentrare economica are loc cand:

Ø   Fuzioneaza doi sau mai multi agenti economici care anterior au fost independenti;

Ø   Se dobandeste controlul, direct sau indirect, asupra unuia sau mai multi agenti economici ori asupra unor parti ale acestora de catre una sau mai multe persoane, care detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic, ori de catre unul sau mai multi agenti economici [art. 10 alin. (2)].

Acest mod de definire corespunde intocmai prevederi­lor art. 3 din Regulamentul nr. 4064 din 21 decembrie 1989 adoptat de Consiliul Comunitatilor Europene.

Dobandirea controlului are loc, prin:

Luare de participare la capital;

Cumparare de elemente de activ;

Contract;

Alte mijloace.

In anexele 4.10 si 4.11 sunt sistematizate prevederile din regulament privind definirea operatiunii de concentrare economica.

Legea se refera si la distinctia dintre operatiunile de concentrare economica si operatiunile de asociere.

Operatiunile de asociere (art. 10 alin. 3) care au ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concu­rential al agentilor economici participanti, chiar daca con­duc la crearea de entitati economice comune, nu constituie concentrare economica prin dobandirea controlului, daca partile implicate isi pastreaza independenta. O astfel de operatiune este o concentrare economica daca entitatea eco­nomica comuna indeplineste, in mod cumulativ, conditiile:

Ø   Are personalitate juridica;

Ø   Exercita statornic toate functiile unei entitati econo­mice autonome;

Ø   Nu realizeaza o coordonare a comportamentului concurential fie intre agentii economici fondatori, fie intre entitatea economica comuna si fondatorii acesteia.

Altfel spus, pentru a fi o concentrare economica, intre­prinderea comuna trebuie sa reuneasca doua conditii:

Conditia pozitiva: indeplinirea durabila a functiilor unei entitati economice autonome - sa intervina ca furni­zori si cumparatori independenti pe piata, sa-si exercite ac­tivitatea pe termen lung si sa fie in masura sa promoveze propria politica comerciala;

Conditia negativa: absenta coordonarii comportamen­tului concurential.

Controlul se poate dobandi de catre:

Ø   Una sau mai multe persoane care detin deja controlul, cel putin asupra unui agent economic;

Ø   Unul sau mai multi agenti economici.

Dobanditorii controlului se pot afla in una din situatiile:

Ø   Titulari ai unor drepturi sau contracte din care decurge controlul;

Ø   Au puterea de a exercita influenta determinanta pe care o confera drepturile sau contractele de mai sus, fara a fi titularii acestora.

In anexele 4.12 - 4.14 sunt sistematizate prevederile din Regulament privind distinctia dintre operatiunile de concentrare economica si de cooperare economica.

Controlul consta in exercitarea unei influente determi­nante asupra unuia sau mai multor agenti economici, ori asupra unor parti ale acestora. Posibilitatea de a exercita o in­fluenta determinanta asupra unui agent economic decurge,in special, din drepturi, contracte sau alte mijloace care vi­zeaza fie patrimoniul, fie procesul decizional:

drepturi de proprietate sau de folosinta asupra totali­tatii sau a unei parti a bunurilor unui agent economic;

drepturi sau contracte care confera o influenta deter­minanta asupra constituirii, deliberarilor sau deciziilor unui agent economic.

Conditia pusa de legiuitor[5] ca influenta asupra agentu­lui/agentilor economici controlati sa aiba un caracter "de­terminant' poate deschide calea unei interpretari restrictive a textului, in sensul ca luarile de control minoritare sau egalitare, in cadrul filialelor comune, nu cad sub incidenta acestei proceduri de control.

O concentrare economica poate cuprinde:

- intelegeri contractuale si acorduri care stabilesc controlul;

- toate acordurile referitoare la activele necesare reali­zarii obiectivului principal al concentrarii economice.

Situatiile in care dobandirea controlului nu constituie o operatiune de concentrare economica sunt prevazute la art. 11 din lege si vizeaza:

Statutul persoanei sau agentilor economici care do­bandesc controlul;

Modul de dobandire a controlului;

Modalitatea de exercitare a controlului.

Regulamentul privind autorizarea concentrarilor econo­mice nuanteaza prevederile legii in materia exceptarilor le­gale privind concentrarile. Astfel, la pct. 80 din regulament se precizeaza ca operatiunile de fuziune, respectiv de do­bandire a controlului, nu constituie concentrare economica, atunci cand partile implicate fac parte din acelasi grup.

Punctele 81-82 sunt consacrate situatiilor prevazute de art. 11 din lege privind exceptarile de la prevederile le­gale privind concentrarile economice.

Participarile dobandite de achizitori in aceste cazuri au caracter tranzitoriu si limitat ca domeniu de exercitare a drep­turilor detinute. De asemenea, regulamentul distinge intre:

drepturile care determina comportamentul concurential al agentului economic, a caror manifestare este inter­zisa prin lege (art. 11 lit. c);

drepturile care sunt necesare doar pentru ca investito­rul (achizitorul) sa-si poata proteja interesele financiare.

Regulamentul stabileste o procedura (pct. 82) prin care se poate evalua daca drepturile aferente participarilor do­bandite sunt folosite de achizitor in scopul determinarii comportamentului concurential al agentului economic achizitionat. Procedura consta din enumerarea modului de exercitare a unor drepturi, si anume:

dreptul de a numi sau de a se opune la numirea de membri in organele de conducere ale agentului economic;

dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea bu­getului de venituri si cheltuieli ale agentului economic;

dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea pla­nului de afaceri al agentului economic;

dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de investitii ale agentului economic.

Conditia necesara si suficienta pentru a considera ca achizitorul determina comportamentul concurential al agen­tului economic la care a dobandit participarea o constituie exercitarea oricaruia din drepturile de mai sus.

In anexa 4.15 sunt sistematizate prevederile regulamentu­lui.


2.2. Pragul stabilit la art. 14 din lege


Legiuitorul roman a recurs, pentru a exprima pragul care delimiteaza concentrarile economice, care cad sub in­cidenta prevederilor legii, de cele care exced acestor pre­vederi, la o modalitate care se practica in cea mai mare par­te a tarilor industrializate - exprimarea ca suma absoluta. Exprimarea pragului ca suma absoluta exista in SUA si in Germania (unde apare sub mai multe forme) si figura si in Regulamentul C.E.E. nr. 4064/89 din 21 decembrie 1989.

Practica tarilor cu economii moderne care au legislatie in materie consolidata pe parcursul cel putin a cateva dece­nii a consacrat doua variante de exprimare a pragului:

Ca parte (cota) de piata;

Ca suma absoluta a cifrei de afaceri. Exprimarea pragului ca parte (cota) de piata se poate exemplifica pe baza experientei franceze in materie. Astfel, Legea din 19 iulie 1977 prevedea doua praguri cantitative diferite:

40% din consumul national pentru concentrarile ori­zontale;

25% din consumul national pentru concentrarile ver­ticale si de tip conglomerat.

Apoi, prin Legea din 30 decembrie 1985 s-a mentinut un singur prag: 25% pentru toate tipurile de concentrari economice, dar definind piata de referinta nu doar ca piata nationala, ci si ca o parte substantiala a acesteia.

Prin Ordonanta din 1 decembrie 1986 s-a reintrodus sis­temul dublului prag, inovandu-se si in materie de exprimare:

25% din vanzari, achizitii sau alte tranzactii - stabilit insumand partile (cotele) de piata detinute de intreprinderi­le implicate in concentrare;

Suma absoluta - stabilita insumand cifrele de afaceri ale intreprinderilor grupate in concentrare.

Exprimarea pragului ca suma absoluta a cifrei de afa­ceri raspunde necesitatii de a controla marile intreprinderi comerciale de distributie, care exced controlului, daca pra­gul este exprimat ca parte (cota) de piata, deoarece detin parti relativ reduse din piata fiecarui produs, dar sunt gru­puri puternice din punct de vedere al cifrei de afaceri glo­bale. Criticile aduse exprimarii pragului ca suma absolut»a cifrei de afaceri isi trag seva din principiul privind modul diferit in care trebuie pusa problema concentrarii in dome­niul comercial, fata de cel industrial. Astfel, se avanseaza propunerea privind tratarea diferentiata, tinand cont de realitatile proprii fiecarui sector. O parte din critici se pot ate­nua prin reglementarea modului de calcul si a perioadei pentru cifra de afaceri, precum si a pietei de referinta.

De mentionat nuantarea prezenta in legislatia franceza: stabilirea unei valori absolute pentru cifra de afaceri insu­mata a partilor si o valoare absoluta minima pentru cifra de afaceri a doua sau a uneia dintre parti.[6]

La momentul aparitiei, Legea concurentei nr. 21/1996 prevedea la art. 15 ca operatiunile de concentrare economi­ca in care sunt implicati agenti economici care totalizeaza o cifra de afaceri de pana la 10 mld. lei exced sfera de apli­care a procedurilor instituite prin aceasta lege. In acelasi timp, acelasi act normativ instituia o procedura de actuali­zare periodica a plafoanelor valorice stabilite prin raportare la cifra de afaceri. Actualizarea se face prin ordin al Prese­dintelui Consiliului Concurentei, pe baza evolutiei indice­lui general al preturilor si tarifelor, la un interval nu mai mic de 6 (sase) luni.

In aplicarea acestor dispozitii s-a actionat pentru prima data prin Ordinul nr. 716 al Presedintelui Consiliului Con­curentei din 28 ianuarie 1998, prin care plafonul privind ci­fra de afaceri de 10 mld. lei prevazut la art. 15 din legea concurentei a fost majorat la suma de 25 mld. lei.

Prin O.U.G. nr. 12 din 14/12/2003, definirea pragului sub care concentrarile economice nu sunt supuse controlu­lui, iar procedura notificarii nu devine obligatorie a cunos­cut modificari de substanta. Pragul este stabilit prin doua conditii care trebuie indeplinite cumulativ:

cifra de afaceri cumulata a agentilor economici impli­cati nu depaseste echivalentul in lei a 10.000.000 euro;

nu exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a 4.000.000 euro.

Echivalentul in lei a sumelor privind cifra de afaceri se calculeaza la cursul de schimb comunicat de Banca Natio­nala a Romaniei valabil pentru ultima zi a exercitiului fi­nanciar din anul anterior operatiunii[7].

Legea nr. 184/2004 prin care s-a aprobat O.U.G. nr. 121 din 14/12/2003 nu a operat modificari in ce priveste modul de exprimare a pragului valoric incepand de la care se apli­ca prevederile legale in materia concentrarilor economice.



3. Evaluarea restrictionarilor direct legate si necesare implementarii concentrarilor economice


In Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice din 29/03/2004, capitolul IV din partea I este con­sacrat evaluarii restrictionarilor direct legate si necesare implementarii concentrarilor economice.

Necesitatea acestor prevederi decurge din faptul ca in­tre partile implicate in operatiunea de concentrare pot fi in­cheiate, in afara acordurilor care sunt parte integranta a operatiunii, si alte acorduri care indeplinesc conditiile:

sunt convenite intre partile operatiunii de concentrare economica;

nu reprezinta parte integranta a operatiunii de concen­trare;

limiteaza libertatea de actiune a partilor pe piata;

nu constituie restrictionari in detrimentul tertilor.

Acordurile care nu sunt parte integranta a concentrarilor economice sunt evaluate distinct, in baza prevederilor le­gale in materie de protectie a concurentei, astfel (pct. 84)[8]:

in baza reglementarilor privind concentrarile economi­ce, daca sunt direct legate si necesare implementarii concen­trarii economice, precum si consecinta inevitabila a acesteia;

in baza reglementarilor privind practicile anticoncu­rentiale, in caz contrar.

Pentru a distinge intre acordurile dintre parti care repre­zinta, respectiv nu reprezinta, parte din operatiunea de con­centrare economica se utilizeaza criteriul rolului indeplinit de acestea.

Astfel sunt parti integrate ale operatiunii de concentrare (pct. 84):

a)   intelegerile contractuale si acordurile care stabilesc controlul;

b)   toate acordurile referitoare la activele necesare reali­zarii obiectivului principal al concentrarii.

Acordurile care nu fac parte integranta din operatiunea de concentrare dar care trebuie analizate impreuna cu aceasta operatiune sunt cele "direct legate si necesare imple­mentarii concentrarii economice'.

Pentru a le defini, Consiliul Concurentei precizeaza:

pentru ca restrictionarile sa fie "direct legate de im­plementarea concentrarii economice' nu este suficient ca un acord sa fie incheiat in acelasi timp sau in acelasi con­text cu concentrarea economica (pct. 85);

pentru ca aceste acorduri sa fie considerate "necesare implementarii concentrarii economice' trebuie sa poata fi demonstrat ca, in lipsa acestora, operatiunea de concentrare se afla in una din situatiile (pct. 86):

a) nu poate fi implementata;

b) poate fi aplicata in conditii nesigure, cu un cost substantial ridicat, dupa o perioada apreciabil mai lunga sau cu dificultati considerabil mai mari.

Prin Regulament (pct. 86) sunt considerate ca indepli­nind conditiile pentru a fi considerate "necesare implemen­tarii concentrarii economice', acordurile care:

au drept scop protejarea valorii transferate, mentine­rea continuitatii in aprovizionare dupa divizarea fostei en­titati economice;

permit inceperea activitatii de catre o noua entitate.

Restrictionarile cuprinse in acorduri se analizeaza pen­tru a se stabili "necesitatea' acestora din perspectiva imple­mentarii concentrarilor economice in baza principiului cu­prins la (art. 87): sa se tina seama nu numai de natura restrictionarii, ci si - in mod egal - sa se asigure ca durata, su­biectul si aria geografica de aplicare a restrictionarii nu de­pasesc ceea ce este necesar, in termeni rezonabili, pentru implementarea concentrarii economice. La acelasi punct, Consiliul Concurentei stabileste obligatia, in sarcina parti­lor, de a alege solutia care, in mod obiectiv, este cea mai putin restrictiva pentru concurenta, atunci cand pentru atin­gerea scopului legitim propus sunt disponibile si alte solutii pentru concentrarea economica.

In cazul in care concentrarile economice se realizeaza in etape, Consiliul Concurentei stabileste de principiu (pct. 88) statutul de acorduri care nu pot fi considerate direct le­gate si necesare implementarii concentrarii economice, fiind tratate ca practici anticoncurentiale pentru intelege­rile contractuale referitoare la etapele anterioare dobandirii controlului. Exceptia o constituie acordurile care au ca obiect facilitarea dobandirii controlului.

De principiu (pct. 89) regulamentul prevede ca statutul de restrictionari "direct legate si necesare' pentru imple­mentarea unei concentrari este acordat in urma unei analize obiective, fiind lipsit de relevanta faptul ca partile implicate le considera ca atare.

Prin regulament sunt prevazute principiile aplicabile pen­tru a stabili caracterul de "direct legate si necesare implemen­tarii concentrarii economice' a clauzelor uzuale specifice diferitelor modalitati de realizare a concentrarilor econo­mice (tabelul nr. 4.6).

Pentru fiecare dintre clauzele uzuale specifice fiecarui mod de realizare a concentrarii economice regulamentul precizeaza statutul acestora si/sau criteriile de analiza.

Clauzele de non-concurenta uzuale in cazul achizitio­narii unui agent economic pot fi direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, atunci cand durata, aria de aplicare a acestora, subiectul si partile implicate nu depasesc ceea ce in mod rezonabil este necesar pentru in­faptuirea concentrarii.

Principii aplicabile:

clauzele de non-concurenta nu pot fi considerate ca necesare in cazul in care transferul este de fapt limitat la:

activele corporale (teren, cladiri, utilaje);

drepturi exclusive de proprietate industriala si comer­ciala.

Clauzele de non-concurenta sunt in general justificate pe o perioada de pana la 3[10] ani, in cazul in care transferul unui agent economic include atat reputatia marcii, cat si know-how;

Clauzele de non-concurenta sunt in general justificate pe o perioada de pana la 2[11] ani, in cazul in care transferul unui agent economic include numai reputatia marcii;




Tabelul nr. 4.6.

Clauzele uzuale specifice diferitelor modalitati

de realizare a concentrarilor economice


Modalitatea de realizare a concentrarii economice

Clauze uzuale specifice

Achizitionarea unui agent eco­nomic

(pct. 90-109)

clauze de non-concurenta

acorduri de licenta

obligatii de cumparare si de furnizare

Achizitionarea in comun

(pct. 110-112)

. Acorduri intre achizitori pentru:

lansarea unei oferte comune de licitatie si abtinerea aces­tora de la prezentarea de oferte separate, concurentiale sau de a nu obtine altfel controlul asupra aceluiasi agent econo­mic;

impartirea activelor apartinand agentului economic achizi­tionat, controlat in comun;

asigurarea in conditii rezonabile a dezvoltarii entitatii eco­nomice existente anterior

Crearea unei societati in comun (pct. 113-123)

obligatii de non-concurenta

acorduri de licenta

obligatii de cumparare si de furnizare             

Aria geografica de aplicare a clauzei de non-concu­renta trebuie, in mod normal, limitata la aria geografica in care vanzatorul comercializeaza produsele/serviciile res­pective inainte de transfer; acest mod de abordare exclude teritoriile in care vanzatorul nu a activat anterior transferu­lui, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca o astfel de protectie este ceruta de imprejurari specifice (de ex. pe te­ritoriile in care vanzatorul intentiona sa patrunda in mo­mentul tranzactiei, considerand ca acesta investise deja in acest sens);

Clauzele de non-concurenta trebuie limitate la produ­sele (inclusiv versiunile imbunatatite sau actualizate ale produselor si produselor care le inlocuiesc) si serviciile care constituie activitatea economica a agentului economic transferat; pot fi incluse si produsele, sau serviciile aflate, in momentul tranzactiei, intr-un stadiu avansat de imbuna­tatire, precum si produse care nu sunt in intregime imbuna­tatite, daca nu sunt inca introduse pe piata. Pe cale de con­secinta, nu este nevoie ca achizitorul sa fie protejat impo­triva concurentei vanzatorului pe pietele produselor sau serviciilor pe care agentul economic transferat nu era activ anterior transferului;

Restrictionarile pot fi impuse de vanzator doar lui insusi, filialelor, sucursalelor si reprezentantelor sale co­merciale, nu si tertilor - in special in ce priveste clauzele care ar putea restrictiona libertatea revanzatorilor sau utili­zatorilor de a importa sau de a exporta.

Regulamentul afirma principiul similitudinii de trata­ment cu clauzele non-concurentiale pentru:

Ø   Clauzele care limiteaza dreptul vanzatorului de a cumpara sau de a detine actiuni sau parti sociale intr-o companie concurenta cu agentul economic transferat. Aceste clauze sunt considerate ca fiind direct legate si nece­sare implementarii concentrarii economice, cu exceptia ca­zului in care vanzatorul este impiedicat sa achizitioneze sau sa detina actiuni/parti sociale, fara ca acestea sa-i con­fere, direct sau indirect, functii de conducere sau o influen­ta determinanta in compania concurenta;

Ø   Clauzele de non-solicitare: pot fi, in baza faptului ca au o sfera de acoperire mai redusa decat clauzele de non-concurenta considerate direct legate si necesare implemen­tarii concentrarilor economice;

Ø   Clauzele de confidentialitate: pot fi acceptate, daca sunt justificate de circumstante specifice fiecarui caz, pen­tru perioade mai lungi de 3 ani, tinand cont de interesele companiei de a proteja secretele importante ale afacerii;

Ø   Acordurile de licenta: sunt mijloace uzuale prin care vanzatorul, in cazul in care ramane proprietarul drepturilor de proprietate intelectuala sau know-how aferente activelor transferate, confera achizitorului garantia folosirii depline a activelor transferate. Daca transferul activelor este insotit si de transferul drepturilor de proprietate intelectuala, van­zatorul poate continua sa le utilizeze, in intregime sau in parte, pentru alte activitati, caz in care achizitorul va acor­da o licenta vanzatorului.

Regulamentul prevede (pct. 100) ca licentele de brevete, de drepturi similare sau de know-how pot fi considerate ne­cesare implementarii concentrarii economice. In aceeasi masura, acestea pot fi considerate ca parte integranta a con­centrarii economice, nefiind necesara limitarea lor in timp.

Aceste licente pot fi:

simple sau exclusive;

limitate la anumite domenii de utilizare, in masura in care corespund agentului economic transferat.

Prin regulament se precizeaza ca nu sunt in mod normal necesare implementarii concentrarii economice:

limitarea teritoriala a activitatii transferate;

restrictionarile care depasesc prevederile din regula­ment (pct. 100) - de ex. cele care protejeaza titularul licen­tei si mai putin pe cel care primeste licenta.

Conditiile stipulate de regulament pentru cazurile de non-concurenta se aplica si pentru (pct. 100 - 101):

restrictionarile teritoriale ale caror subiect poate fi vanzatorul, in cazul in care acesta acorda cumparatorului o licenta pentru o anumita activitate;

licentele privind marcile comerciale, numele de afa­cere, drepturile de design, de copyright sau a altor drepturi similare situatiilor in care vanzatorul doreste sa ramana proprietarul acestora in legatura cu activitatile retinute, in timp ce achizitorul are nevoie de aceste drepturi pentru co­mercializarea bunurilor sau serviciilor.

De principiu, acordurile referitoare la utilizarea nume­lor de afacere sau a marcilor comerciale trebuie in mod normal sa fie analizate in contextul drepturilor de proprie­tate intelectuala aferenta licentelor respective (pct. 102).

Obligatiile de cumparare si de furnizare au rolul de a asigura mentinerea legaturilor existente sau stabilirea unor masuri similare intre vanzator si achizitor, cel putin pentru o perioada tranzitorie. Regulamentul prevede (art. 103) ca astfel de obligatii care pot conduce la restrictionari ale con­curentei pot fi recunoscute ca fiind direct legate si necesa­re pentru implementarea concentrarii economice. Acorda­rea acestui statut nu se face in mod automat, regulamentul tratand diferentiat:

obligatiile de furnizare - pentru care prevede existen­ta unor motive de recunoastere, pentru o perioada de tran­zitie (pct. 104);

obligatiile de cumparare de care beneficiaza furnizo­rul unui produs care necesita o justificare riguroasa in func­tie de circumstantele specifice fiecarui caz (pct. 105).

In mod expres, regulamentul prevede ca pot fi recunos­cute ca restrictii direct legate si necesare implementarii con­centrarii economice:

obligatiile de furnizare cat si cele de cumparare refe­ritoare la cantitati fixe sau variabile (pct. 106);       

acordurile de distributie (pct. 109).

Statul de restrictionari direct legate si necesare imple­mentarii concentrarii economice se accepta pe o perioada limitata, a carei durata este stabilita in fiecare caz in parte, in urma unei analize, in baza principiului prevazut de regu­lament (pct. 108) - perioada necesara pentru inlocuirea re­latiilor de dependenta cu cele de autonomie pe piata. Pen­tru produsele industriale complexe durata contractelor de cumparare si de furnizare este in mod normal justificata pentru o perioada de tranzitie de 3 ani.

Aceasta prevedere (pct. 108) are rolul si de a orienta durata maxima a celorlalte restrictionari decurgand din obligatiile de cumparare si de furnizare.

Regulamentul prevede in mod expres (pct. 106 - 107) situatiile care nu sunt considerate necesare implementarii concentrarii economice si anume:

obligatiile referitoare la furnizarea cantitatilor nelimi­tate sau care confera un statut privilegiat furnizorului sau cumparatorului; astfel de obligatii trebuie justificate de cir­cumstantele specifice fiecarui caz;

obligatiile exclusive de cumparare sau de furnizare, cu exceptia existentei unor circumstante exceptionale.

Pentru a analiza efectele intelegerilor privind serviciile se aplica aceleasi principii si proceduri ca in cazul acordu­rilor de furnizare (pct. 109).

In cazul in care concentrarea economica se realizeaza prin achizitionarea in comun de catre doi sau mai multi a-genti economici, a unuia sau mai multi agenti economici clauzelor uzuale li se recunoaste prin regulament statutul de restrictii direct legate si necesare implementarii concentra­rii economice. Clauzele uzuale avute in vedere se refera la:

acorduri intre achizitori privind lansarea unei oferte comune la licitatie si abtinerea acestora de la prezentarea de oferte separate, concurentiale, sau de a nu obtine altfel controlul asupra aceluiasi agent economic (pct. 110);

acorduri care nu au ca scop impartirea agentului eco­nomic achizitionat, controlat in comun (pct. 111);

intelegerile dintre parti pentru dobandirea in comun a controlului asupra unui agent economic, in vederea impar­tirii facilitatilor de productie, a retelelor de distributie im­preuna cu marcile de comert existente ale agentului econo­mic achizitionat in comun (pct. 111);

intelegerile dintre parti care fac posibila, in conditii rezonabile, dezmembrarea entitatii economice existente an­terior, in vederea divizarii acesteia (pct. 112).

Regulamentul prevede (pct. 112) ca trebuie aplicate, prin analogie, principiile stipulate in cazul intelegerilor de cum­parare si de furnizare pentru o perioada tranzitorie.

Obligatiile de non-concurenta intre societatile-mama si societatea in comun por fi direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice (pct. 113). Durata perioadei pana la care pot fi justificate este, ca regula ge­nerala, de pana la 5 ani. Restrictiile in care functioneaza aceste prevederi se refera la:

necesitatea justificarii in functie de circumstantele specifice pentru cazurile in care durata acestor clauze de­paseste 3 ani (pct. 114);

limitarea ariei geografice a clauzei de non-concurenta la zona in care societatile-mama isi comercializau produse­le si serviciile in cauza, cu posibilitatea de extindere care opereaza si in cazul clauzelor de non-concurenta utilizate la achizitionarea unui agent economic;

o limitare a acestor clauze la produsele si serviciile care constituie activitatea economica a societatilor in co­mun; pot fi incluse si produse si servicii aflate intr-un sta­diu avansat de dezvoltare la momentul tranzactiei, precum si alte produse si servicii care sunt deja dezvoltate dar nu sunt inca introduse pe piata.

Nu sunt considerate direct legate si necesare implemen­tarii concentrarii economice, conform pct. 117 - 118, restrictionarile privind:

protectia interesului uneia dintre societatile-mama in cadrul societatii in comun impotriva concurentei celeilalte societati-mama pe alte piete decat cele pe care societatea in comun va activa din momentul infiintarii sale (pct. 117);

obligatiile de non-concurenta intre societatile-mama care nu exercita controlul si o societate in comun (regula generala) pct. 118.

In masura in care efectul clauzelor de confidentialitate si de non-solicitare nu depaseste efectul unei clauze de non-concurenta, acestor clauze li se aplica principiile stipu­late in cazul clauzelor de non-concurenta (pct. 119). Pentru clauzele de non-solicitare si de confidentialitate regula­mentul mai prevede:

pot fi considerate, intr-un numar mai mare de cazuri (decat clauzele de non-concurenta) ca fiind direct legate si necesare implementarii concentrarii economice;

durata clauzelor de confidentialitate poate depasi 5 ani, in functie de circumstantele specifice cazului in speta, tinand cont de interesele companiilor de a proteja secretele importante de afaceri.

Acordurile de licenta in cazul crearii unei societati in comun pot fi considerate ca Fiind direct legate si necesare implementarii concentrarii economice:

indiferent daca sunt sau nu exclusive;

indiferent daca sunt limitate sau nu in timp.

Licentelor acordate de catre societatea in comun uneia dintre societatile-mama sau licentierilor reciproce li se aplica principiile stabilite in cazul achizitionarii unui agent economic pentru a li se stabili legatura directa si necesara cu implementarea concentrarii economice.

Pentru obligatiile de cumparare si de furnizare dintre societatile mama si societatea creata in comun, regulamen­tul prevede (pct. 123) ca trebuie examinate conform acelo­rasi principii aplicabile in cazul achizitionarii unui agent economic. Acest principiu se aplica atunci cand societatile mama raman prezente pe piata situata in amonte sau in aval fata de piata societatii in comun.



4. Controlul concentrarilor economice


Controlul automat al operatiunilor de concentrare eco­nomica efectuat indirect prin procedura notificarii obliga­torii, practicat in cele mai multe legislatii din tarile dezvol­tate si prevazut incepand cu Regulamentul CEE din 21 de­cembrie 1986 se regaseste si in legea romana.

O alta solutie este oferita de legea franceza - Ordonanta din 1 decembrie 1986 a mentinut caracterul facultativ al notificarii, dar procedura obligatorie este posibila si rezulta din juxtapunerea celor doua moduri de declansare a contro­lului: fie la initiativa intreprinderilor, fie din initiativa au­toritatilor publice.



4.1. Procedura notificarii


Legea concurentei prevede, la art. 15, obligatia notifi­carii operatiunii pentru concentrarile care depasesc pragul privind cifra de afaceri a agentilor economici implicati.

Obligatia notificarii revine:

fiecareia dintre partile interesate, daca operatiunea de concentrare economica se realizeaza prin fuziune;

persoanei, agentului economic sau agentilor econo­mici care dobandesc controlul, in celelalte cazuri.

Procedura notificarii face obiectul Partii a II-a a Regu­lamentului privind autorizarea concentrarilor economice, adoptat de Consiliul Concurentei, in baza art. 15 alin. (3), coroborat cu art. 27 alin (3) din lege.

Prevederile privind notificarea concentrarilor economi­ce cuprind:

Notificarea concentrarilor economice (capitolul I);

Examinarea notificarilor, emiterea deciziilor in cazu­rile de concentrare economica (capitolul II);

Procedura simplificata de analiza a anumitor concen­trari economice (capitolul III).


4.1.1. Notificarea concentrarilor economice


Notificarea concentrarilor economice face obiectul ca­pitolului I in reglementarile privind notificarea concentra­rilor economice si cuprinde:

partile obligate sa inainteze notificari;

prezentarea notificarilor;

termenele de notificare;

informatiile si documentele care trebuie furnizate;

publicarea informarii cu privire la o notificare;

data efectiva a notificarii.


Partile obligate sa inainteze notificari

In reglementarea emisa de Consiliul Concurentei se re­iau si se nuanteaza prevederile art. 15 din Legea concuren­tei privind partile carora le revine obligatia inaintarii noti­ficarii.

Notificarile sunt semnate de reprezentantii legali ai par­tilor obligate sa inainteze notificari. Regulamentul prevede posibilitatea ca partile sa imputerniceasca o terta persoana pentru reprezentarea in raporturile cu Consiliul Concuren­tei, in aceasta situatie, persoana imputernicita trebuie sa depuna, in original, odata cu notificarea, si imputernicirea legala, autentificata.

Pentru operatiunile de concentrare economica realizate prin achizitionarea controlului in comun, notificarile vor fi prezentate de catre un reprezentant imputernicit sa trans­mita si sa primeasca documente in numele tuturor partilor obligate sa notifice.

Responsabilitatea pentru exercitarea si corectitudinea informatiilor furnizate revine partii care inainteaza notifi­carea.

In Anexele 4.16 si 4.17 sunt prezentate partile obligate sa inainteze notificari precum si termenele stabilite prin Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economi­ce, Partea a II-a, capitolul I.

Prezentarea notificarilor - in acest scop Consiliul Con­curentei a conceput un formular privind informatiile cerute si documentele care trebuie anexate. Fiecare notificare va fi inaintata in 3 (trei) exemplare, insotite de documentele cerute in original si/sau copii (certificate, pentru conformi­tate, de catre partile care notifica). Notificarea se inainteaza in scris (2 exemplare) si in format electronic (1 exemplar). La prezentarea notificarii agentii economici implicati vor face dovada platii tarifului de notificare.

Notificarea prezentata Consiliului Concurentei trebuie sa cuprinda:

adresa de inaintare, semnata de reprezentantul legal sau de persoana imputernicita;

formularul de notificare;

documentele justificative prevazute la pct. 199 din Regulament;

dovada platii tarifului de notificare.

Informatiile si documentele care trebuie furnizate - sunt specificate in formular. Daca sunt furnizate informatii ine­xacte sau incomplete, notificarea nu va fi considerata efectiva decat dupa completarea si/sau corectarea ei. In cazul in care sunt indeplinite conditiile cerute in Capitolul III al Partii a II-a din Regulament, partile implicate in operatiunea de concen­trare economica pot solicita Consiliului Concurentei permisiunea de a prezenta notificarea in forma simplificata.

Pentru ca o notificare sa faca obiectul analizei in cadrul procedurii simplificate (in termen de 30 de zile de la data notificarii) se impune:

contactarea Consiliului Concurentei, anterior inregis­trarii formularului de notificare, in vederea stabilirii infor­matiilor ce trebuie furnizate in formularul de notificare;

solicitarea de catre parti, in scris, a permisiunii de a beneficia de procedura simplificata;

motivarea temeinica prin date si informatii a acestei solicitari.

Directia din cadrul Consiliului Concurentei, in sfera ca­reia se include operatiunea de concentrare are competenta de a analiza posibilitatea notificarii in forma simplificata si isi da, daca este cazul, acordul scris.

In cadrul procedurii simplificate, in mod normal, Con­siliul Concurentei emite o decizie in termen de 30 de zile de la data notificarii. Consiliul Concurentei isi rezerva drep­tul de a aplica procedura de analiza in termenele prevazute la art. 46 din Legea concurentei, inaintea expirarii termenu­lui de 30 de zile.

Conditiile in care se accepta aplicarea procedurii sim­plificate prezinta un grad de elaborare deosebit, in raport cu reglementarea anterioara in materie in care conditia era formulata astfel: cota de piata ce ii revine noii entitati eco­nomice rezultate nu depaseste 20%.

Prin Regulamentul din 29/03/2004 pentru analiza in procedura simplificata a anumitor operatiuni de concentra­re economica se impune o dubla conditie:

indeplinirea conditiilor prevazute in Capitolul III, Partea a II-a a Regulamentului;

constatarea absentei unor imprejurari speciale.

Analiza in procedura simplificata se practica in cazurile care nu prezinta indoieli serioase in ce priveste compatibi­litatea operatiunilor respective cu un mediu concurential normal.

Prin aceasta procedura Consiliul Concurentei urmareste un dublu obiectiv:

eficientizarea controlului operatiunilor de concentra­re economica;

incurajarea contactelor anterioare inaintarii formula­rului de notificare, dintre parti si autoritatea competenta in materie de concurenta.

In Anexa 4.18 sunt redate categoriile de concentrari economice si conditiile in care se poate beneficia de proce­dura simplificata de analiza.

Publicarea informarii notificarilor - este decisa de Con­siliul Concurentei atunci cand constata ca o concentrare economica notificata prezinta un interes public major. Publi­carea datelor - partile, natura concentrarii, sectoarele eco­nomice implicate, data primirii notificarii, eventuale com­pletari sau modificari ale informatiilor privind concentrarea economica - se face tinand seama de interesul legitim al partilor implicate privind pastrarea secretului de afaceri.

Data efectiva a notificarii - este data la care notificarile sunt inregistrate la Consiliul Concurentei. Exceptia de la regula o constituie cazurile in care informatiile cuprinse in notificare sunt inexacte sau incomplete. In acest caz, Con­siliul Concurentei trebuie ca, in termen de 20 de zile, sa adopte una din solutiile:

solicita completarea notificarii;

stabileste un termen limita pentru furnizarea informa­tiilor solicitate. Acest termen este de maximum 15 zile de la data solicitarii si diferentiat in functie de natura informa­tiilor solicitate.


4.1.2. Termenele pentru examinarea notificarilor, emiterea deciziilor si initierea procedurilor


Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si com­pletarile ulterioare, prevede la art. 46 alin. 1 si 2, in cazul operatiunilor de concentrare economica supuse notificarii, doua tipuri de termene:

termenul de 30 de zile de la primirea notificarii pen­tru ca autoritatea competenta - Consiliul Concurentei - sa decida emiterea, fie a unei decizii de admitere, fie a unei decizii de neobiectiune, fie deschiderea unei investigatii;

termenul de maximum 5 luni de la primirea notifica­rii pentru ca, in urma unei investigatii, Consiliul Concu­rentei sa emita una din deciziile: de refuz, de autorizare sau o decizie de autorizare conditionata prin care se stabilesc obligatiile si/sau conditiile ce trebuie indeplinite pentru au­torizarea operatiunii de concentrare economica.

In baza art. 15 alin. (3) Consiliul Concurentei stabileste prin Regulament[12] modul de calcul al termenelor de 30 de zile, respectiv maximum 5 luni.

Ambele termene incep sa curga de la data la care notifi­carea a devenit efectiva. Termenul de 30 de zile se va im­plini in cea de a treizecea zi calendaristica.

Pentru a stabili data la care se sfarseste perioada de 5 luni, Consiliul Concurentei utilizeaza urmatoarea regula: sfarsitul zilei care, in luna a cincea, cade in aceeasi data ca si ziua in care a inceput sa curga termenul.

Exceptii:

o astfel de data nu exista in luna a cincea: perioada se va incheia la sfarsitul ultimei zile din luna a cincea;

ultima zi a perioadei nu este o zi lucratoare: perioada se va incheia la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare.


4.1.3. Modul de prezentare a notificarii unei concentrari economice


Partea a IV-a a Regulamentului privind autorizarea con­centrarilor economice este consacrata precizarilor privind modul de completare a formularului de notificare.

Consiliul Concurentei a conceput un formular care sin­tetizeaza informatiile care trebuie furnizate de catre parti­le/partea care urmeaza sa inainteze notificarea unei con­centrari economice. Anterior notificarii, partile/partea care o inainteaza este recomandabil sa se adreseze personalului din directia de resort din cadrul Consiliului Concurentei, cu privire la posibilitatea notificarii in forma simplificata.

Formularul privind notificarea concentrarilor economi­ce este prevazut in anexa la Regulamentul privind autoriza­rea concentrarilor economice. Prin Regulamentul din 03/06/2004, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 601 din 05/07/2004, pus in aplicare prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 150 din 03/06/2004, publicat in acelasi Monitor Oficial s-au adus modificari formularului de notificare.

Notificarea trebuie sa contina informatiile prevazute la cap. I-VI din formular si anume:

informatii despre parti;

informatii despre operatiunea de concentrare econo­mica;

detinerea proprietatii si a controlului;

structura economica si financiara a concentrarii eco­nomice;

legaturi personale si financiare si achizitii precedente;

informatii despre pietele relevante afectate de con­centrarea economica.

Informatiile cerute trebuie sa fie completate conform capitolelor si punctelor cuprinse in formular, anexandu-se documentele justificative, in original sau in copii certifica­te. Notificarea se face prin inaintarea formularului de noti­ficare in 3 (trei) exemplare si a 3 (trei) seturi de copii de pe documentele justificative.

O atentie deosebita se recomanda a se acorda capitolu­lui VI din Partea a IV-a (informatii despre pietele relevan­te) prin care se solicita informatii privind:

produsele fabricate si/sau comercializate;

definirea pietelor relevante cu prezentarea informatii­lor pentru ultimii trei ani;

conditiile generale pe pietele afectate: structura ofer­tei si cererii pe pietele respective, intrarea pe piata, cercetare-dezvoltare, acorduri de cooperare, asociatii profesio­nale si patronale;

integrarea verticala;

restrictionari auxiliare;

contextul international.

Notificarea poate fi expediata pe una din urmatoarele cai (pct. 188 din Regulament):

personal, contra semnatura de primire (numar de in­registrare);

scrisoare recomandata;

telefax;

telex;

posta electronica, cu confirmare de primire.

Atunci cand documentele sunt transmise prin telefax, telex sau posta electronica, data primirii acestora se consi­dera ziua in care au fost transmise.

Pentru a asigura confidentialitatea, daca partea/partile notificatoare considera ca interesele lor ar fi atinse in cazul in care anumite informatii cerute in notificare ar fi comuni­cate sau facute accesibile altor parti decat cele implicate in concentrarea economica, aceste informatii pot fi inaintate separat, cu fiecare pagina numerotata si marcata clar "se­cret de afaceri'.

In aceste cazuri, partile notificatoare implicate vor tre­bui sa explice, printr-o nota separata, motivele pentru care aceste informatii constituie secrete de afaceri si nu trebuie sa fie divulgate sau publicate. In alte cazuri, secretele de afaceri pot fi inaintate in plicuri separate, mentionate ca anexa la notificare (pct. 195 din Regulament).

Documentele justificative care insotesc formularul pri­vind notificarea unei concentrari economice sunt prevazute la pct. 199 din Regulament:

copiile documentelor finale sau ale versiunii celei mai recente a tuturor documentelor in baza carora are loc ope­ratiunea de concentrare economica; in cazul vanzarii prin licitatie publica a unui agent economic/a unor parti din a-cesta, se vor inainta copiile de pe documentele de oferta prezentate la licitatie;

copii certificate de pe bilantul contabil din anul ante­rior, pentru toate partile participante la concentrarea econo­mica, ca si pentru grupurile din care acestea fac parte;

copii certificate ale analizelor, rapoartelor, studiilor si cercetarilor prezentate sau pregatite pentru a fi prezentate adunarii actionarilor (asociatilor), in scopul evaluarii sau analizarii concentrarii economice din punct de vedere al conditiilor concurentiale, al concurentilor (actuali si poten­tiali) si al conditiilor pietei.

Deciziile emise de Consiliul Concurentei vor fi comu­nicate de indata partilor de catre Secretariatul General al Consiliului Concurentei (pct. 143 din Regulament). Daca, in termenele prevazute de lege - 30 de zile, respectiv maxi­mum 5 luni -, Consiliul Concurentei nu a luat nici o deci­zie, operatiunea de concentrare economica notificata poate avea loc (pct. 144 din Regulament).

Aceste decizii pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data comunicarii catre parti. Suspendarea executarii deci­ziei atacate poate fi ordonata, la cerere, de catre instanta.

In cazul in care intr-o operatiune de concentrare econo­mica este implicata o regie autonoma, decizia luata de Con­siliul Concurentei va fi notificata si ministerului de resort. Pentru ratiuni de interes public general, guvernul, la propu­nerea ministrului de resort, poate lua, pe raspunderea sa, o decizie diferita de cea a Consiliului Concurentei, in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei Consiliului Concu­rentei



5. Atingerea adusa concurentei prin operatiunile de concentrare economica


Proiectele sau operatiunile de concentrare economica care corespund definitiei legale si ale caror parti implicate depasesc pragul stabilit prin lege cad sub incidenta princi­piului interzicerii daca "avand ca efect crearea sau consoli­darea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia' (Legea concurentei, art. 12). Astfel, controlul concentrari­lor economice se impleteste cu controlul folosirii in mod abuziv a unei pozitii dominante. Prin procedura controlului concentrarilor economice, autoritatea publica intervine in faza constituirii structurilor de tip pozitie dominanta. In plus, in baza prevederilor privind practicile anticoncuren­tiale, autoritatea publica nu interzice concentrarea, dar sanc­tioneaza comportamentele abuzive susceptibile sa rezulte din aceasta.

Atingerea adusa concurentei se poate manifesta prin restrangerea, inlaturarea sau denaturarea acesteia, piata re­levanta putand fi piata nationala sau o parte a acesteia. Ele­mentele care se iau in calcul pentru a stabili incidenta ope­ratiunii de concentrare asupra functionarii pietei sunt ex­trem de diverse si difera de la piata la piata. Aceste elemen­te tin in general de structura pietei, contextul international, caracteristicile distributiei.

Pentru a stabili compatibilitatea operatiunilor de con­centrare cu un mediu concurential normal, legea romana [art. 13, alin (1)] foloseste urmatoarele criterii:

necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta pe piata romaneasca, tinand seama de structura tuturor piete­lor in cauza si de concurenta existenta sau potentiala dintre agentii economici, situati in Romania sau in strainatate;

cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si financiara;

alternativele disponibile pentru furnizori si utilizatori, accesul lor la piete si la surse de aprovizionare, precum si orice bariere instituite prin acte normative sau de alta na­tura la intrarea pe piata;

tendinta cererii si a ofertei pentru bunurile si servicii­le in cauza;

masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor;

contributia la progresul tehnic si economic.

Pentru a studia impactul operatiunii de concentrare eco­nomica asupra concurentei, prin "Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii sub­stantiale de piata'[15], Consiliul Concurentei introduce no­tiunea de piata afectata, reprezentand piata relevanta a pro­dusului in cadrul careia:

a)   doua sau mai multe parti implicate in operatiunea de concentrare actioneaza pe aceeasi piata a produsului si, ca urmare a concentrarii, cota lor de piata depaseste 15% (re­latii pe orizontala);

b)  una sau mai multe dintre partile implicate actioneaza pe o piata a produsului situata in amonte sau in avalul ori­carei alte piete pe care sunt prezente alte parti implicate si, in plus, cota lor de piata, individuala sau combinata, este de cel putin 25%, indiferent daca exista sau nu o relatie de ge­nul furnizor-client intre partile participante la concentrare (relatii pe verticala).

La nivel european, Comisia Uniunii Europene - Direc­tia Generala IV Concurenta - tine cont in aprecierea com­patibilitatii cu piata comuna a operatiunilor de concentrare de urmatoarele criterii:

necesitatea de a mentine si dezvolta o concurenta efec­tiva in piata comuna; avand in vedere in special structura tu­turor pietelor in cauza si concurenta reala sau potentiala a in­treprinderilor situate in interiorul sau exteriorul comunitatii;

pozitia pe piata a partilor si puterea lor economica si financiara, posibilitatile de a alege pentru furnizori si utili­zatori, accesul lor la resurse de aprovizionare sau la desfa­cere, existenta de drept sau de fapt a barierelor, serviciile in cauza, interesele consumatorilor intermediari si finali ca si de evolutia progresului tehnic si economic pentru ca ope­ratiunea de concentrare sa fie in avantajul consumatorilor si sa nu constituie un obstacol pentru concurenta.

Revine Consiliului Concurentei, in baza cazurilor de concentrari economice solutionate, sa ofere aspecte de deta­liu, de nuantare a aplicarii reglementarilor legale in materie.



6. Categoriile de Decizii ale Consiliului Concurentei


In termenul prevazut in cadrul procedurii de control, Consiliul Concurentei poate emite doua tipuri de decizii:

decizii prin care admite concentrarea, aceasta fiind compatibila cu mediul concurential;

decizii prin care refuza concentrarea, in baza preve­derilor art. 12 din lege.

Admiterea concentrarii economice susceptibile a con­duce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnifica­tiva a concurentei intervine atunci cand partile interesate in aceasta operatiune dovedesc indeplinirea cumulativa a con­ditiilor

operatiunea de concentrare urmeaza a contribui la cresterea eficientei economice, la ameliorarea productiei, distributiei sau progresului tehnic, ori la cresterea compe­titivitatii la export;

efectele favorabile ale concentrarii compenseaza efectele nefavorabile ale restrangerii concurentei;

de avantajele rezultate profita intr-o masura rezonabila si consumatorii, in special prin preturi reale mai reduse.

Putem considera, in baza art. 46 alin. (3) din lege, ca suntem in prezenta unei admiteri tacite a unei operatiuni de concentrare economica atunci cand Consiliul Concurentei nu ia o decizie in termen de 30 de zile sau maximum 5 luni, dupa caz, de la primirea notificarii. Prin O.U.G. nr. 121 din 04/12/2003 s-a renuntat la prerogativa instituita in favoarea Consiliului Concurentei de a-si rezerva dreptul de a porni o investigatie si de a lua o decizie, atunci si daca considera necesar, in cazul in care nu si-a exprimat punctul de vedere in termenele stabilite prin lege.

Daca Consiliul Concurentei considera operatiunea de concentrare compatibila cu un mediu concurential normal in urma prezentarii de catre parti a unor informatii incorec­te sau false in cadrul procedurii/notificarii, decizia respecti­va poate fi revocata. In anumite situatii, in baza art. 46 alin. (2) lit. c), Consiliul Concurentei poate stabili obligatiile si/sau conditiile ce trebuie indeplinite pentru autorizarea operatiunii de concentrare economica. Autorizarea opera­tiunii de concentrare genereaza obligatia de plata a taxei de autorizare, prevazuta la art. 32 din Legea concurentei.

Sunt obligati la plata taxei de autorizare agentii econo­mici implicati in operatiunea de concentrare si care au obti­nut una din deciziile:

decizie de neobiectiune, in conditiile prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b) din lege;

decizie de autorizare, conform prevederilor art. 46 alin. (2) lit. b) din lege;

decizie prin care se stabilesc obligatiile si/sau condi­tiile ce trebuie indeplinite pentru autorizarea operatiunii, in conditiile art. 46 alin. (2), lit.c) din lege.

Prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 61 din 26/03/2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 288 din 01/04/2004 s-au aprobat "Instructiuni date in aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice'.

Conform prevederilor art. 32 alin. (2) din lege "taxa de autorizare a concentrarilor economice se stabileste la o cota de 0,1% din cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati in concentrarea economica autorizata si se cal­culeaza pe baza cifrei de afaceri pentru exercitiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrarii economice'

Prin instructiunile adoptate, Consiliul Concurentei pre­cizeaza:

modul de calcul al cifrei de afaceri pentru fiecare agent economic implicat;

calculul cifrei de afaceri cumulate careia i se aplica taxa;

declararea cifrei de afaceri.

Sumele ce reprezinta taxa de autorizare se varsa la buge­tul de stat in temeiul specificat in decizia de autorizare, cu or­din de plata tip trezorerie, in conturile indicate in instructiuni.

Decizia de neinterventie in cazul unei operatiuni de concentrare economica, emisa conform prevederilor art. 46 alin. (1) lit. a) din lege nu genereaza obligatia taxei de au­torizare

Achitarea taxei de autorizare conditioneaza valabilita­tea deciziei emisa de Consiliul Concurentei, conform pre­vederilor Ordinului Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 34/1998. Agentii economici care nu fac dovada achitarii taxei de autorizare in termenul specificat prin decizie, vor fi sanctionati conform prevederilor art. 51 (1) lit. d) din Legea concurentei.

Pentru notificarea operatiunilor de concentrare econo­mica agentii economici sunt supusi la plata unui tarif care constituie venit al Consiliului Concurentei, in baza art. 27 alin. (2) lit. f) din lege.

Prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei se actualizeaza tarifele prevazute in Anexa la "Regulamentul din 26/03/2004 privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concu­rentei si regulamentele emise pentru aplicarea acesteia', publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 01/04/2004.

Anexa nr. 4.19 prezinta deciziile Consiliului Concuren­tei in materia concentrarilor economice.

Deciziile Consiliului Concurentei se publica in Monito­rul Oficial al Romaniei, Partea I, pe cheltuiala solicitantu­lui ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurentei. La publicarea deciziilor se va tine cont de interesul legitim al agentilor economici in cauza, de a nu divulga secrete pro­fesionale (pct. 143 din Regulament).

Consiliul Concurentei are obligatia[18] de a notifica de indata partilor decizia adoptata cu privire la operatiunile de concentrare economica. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata in contencios, in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei respective partilor implicate. Instanta competenta este Curtea de Apel Bucuresti.


7. Decizii ale Consiliului Concurentei in anul 2005


. Decizia nr. 20 din 14.02.2005 cu privire la concentra­rea economica realizata de catre Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Priva­tizarea Atelierelor C.F.R.' Pascani prin achizitionarea pa­chetului majoritar de actiuni la SC REMAR SA Pascani

Presedintele Consiliului Concurentei,

in baza:

Decretului nr. 57/17.02.2004 privind numirea mem­brilor Plenului Consiliului Concurentei;

Prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, cu modi­ficarile si completarile ulterioare;

Prevederilor Regulamentului de organizare, functio­nare si procedura al Consiliului Concurentei, cu modifica­rile si completarile ulterioare;

Prevederilor Regulamentului privind autorizarea con­centrarilor economice;

Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata;

Notificarii concentrarii economice inregistrate la Con­siliul Concurentei cu nr. RS-235/29.11.2004;

Actelor si lucrarilor din dosarul cauzei nr. RS-235/ 29.11.2004;

Notei Directiei Industrie si Energie nr. G.M.-247/09. 02.2005;

si luand in considerare urmatoarele aspecte:

1. Operatiunea de concentrare economica s-a realizat ca urmare a incheierii la data de 30.07.2004 a contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 57 referitor la achizitio­narea pachetului majoritar de actiuni la SC REMAR SA Pascani, incheiat intre AVAS, in calitate de vanzator, si Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.' (Con­sortiu), in calitate de cumparator.

Contractul de privatizare este conditionat de indepli­nirea unei clauze suspensive, la data de 10.10.2004 referitoare la disponibilizarea unui numar de 600 de salariati ai SC REMAR SA Pascani, in conformitate cu H.G. nr. 593/2004 si a Hotararii Colegiului de Conducere al APAPS nr. 22/30.04.2004 in conditiile prevazute de O.U.G. nr. 21/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Dobandirea de catre Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.' a pachetului majoritar de actiuni la SC REMAR SA Pascani s-a realizat in conformitate cu art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modi­ficarile si completarile ulterioare, fiind indeplinite si cele doua conditii cumulative ale pragului valoric prevazut de art. 16 din lege.

SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA face parte dintr-un grup de firme, care sunt controlate de domnii Vasile Didila, Raducan Vasile si Stoica Gruia, si are ca obiect de activitate transporturile pe calea ferata cod CAEN 6010. Asociatia "Privatizare Atelierelor C.F.R.' nu controleaza nici un alt agent economic si nu a realizat cifra de afaceri in anul 2003, neefectuand activitati economice.

SC REMAR SA Pascani are ca obiect de activitate constructia si repararea materialului rulant (vagoane de mar­fa si calatori) - cod CAEN 3520.

Din grupul din care face parte achizitorul numai SC RE VA SA Simeria are ca obiect de activitate repararea materialului rulant-vagoane.

Piata relevanta aferenta operatiunii de concentrare eco­nomica a fost definita ca fiind piata serviciilor de reparatii vagoane, avand ca dimensiune geografica intregul teritoriu al Romaniei.

In urma realizarii concentrarii economice, segmentul de piata detinut de Consortiu pe piata relevata se modifica, de la[].

Operatiunea de concentrare economica nu are ca efect denaturarea, impiedicarea sau restrangerea semnifica­tiva a concurentei pe piata romaneasca a serviciilor de re­paratii vagoane, piata continuand sa aiba un caracter concurential conferit de prezenta unui numar de 9 agenti econo­mici cu cote de piata cuprinse intre [], doi dintre acesti agenti economici fiind controlati de Consortiu.

DECIDE

Art. 1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului de catre Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Pri­vatizarea Atelierelor C.F.R.' asupra SC REMAR SA Pas­cani, in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. 1 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, si pct. 138 lit. b) din Partea a II-a, Capitolul II din Regula­mentul privind autorizarea concentrarilor economice, constatandu-se ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii, nu exista indoieli serioa­se privind compatibilitatea cu un mediu concurential nominal.

Art. 2. SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA este obli­gata, conform prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate.

Art. 3. Taxa de autorizare, prevazuta la art. 33 alin. 2 din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, este de [] si se va plati in maximum 30 zile de la data comunicarii prezentei Decizii, cu ordin de plata tip trezorerie la bugetul de stat, in contul BAN nr. RO57TREZ70120210120XXXXX, deschis la BNR - Sucursala Municipiului Bucuresti, bene­ficiar Directia de Trezorerie si Contabilitate Publica, cu mentiunea "Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare'. Ordinul de plata va avea mentionat pe verso, in rubrica COD CONT, contul nr. 20.17.01.03. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei.

Art. 4. Prezenta Decizie devine aplicabila la data comu­nicarii sale partilor implicate in operatiunea de concentrare economica.

Art. 5. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata in termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios-Administrativ, potrivit pre­vederilor art. 52 alin. (4) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 6. Secretariatul General si Directia Industrie si Energie din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari adu­cerea la indeplinire a prezentei Decizii.

Art. 7. Secretariatul General al Consiliului Concurentei va comunica neintarziat prezenta Decizie catre:

SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA

Bucuresti, Sector 1 Calea Victoriei nr. 114

ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.'

Pascani, jud. Iasi Str. Garii nr. 18

SC REMAR SA

Pascani, jud. Iasi Str. Garii nr. 18

Mihai Berinde: Presedinte


. Decizia nr. 32/22.02.2005 cu privire la concentrarea economica realizata de catre S.C. MOL Hungarian Oii and Gas Public Limited Company prin dobandirea controlului unic asupra S.C. Shell Romania SRL Bucuresti

Presedintele Consiliului Concurentei,

In baza:

Decretului nr. 57/17.02.2004 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei;

Prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, cu modi­ficarile si completarile ulterioare;

Prevederilor Regulamentului de organizare, functio­nare si procedura al Consiliului Concurentei, cu modifica­rile si completarile ulterioare;

Prevederilor Regulamentului privind autorizarea con­centrarilor economice;

Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata;

Notificarii concentrarii economice inregistrate la Con­siliul Concurentei cu nr. RS 1/03.01.2005;

Actelor si lucrarilor din dosarul cauzei nr. RS 1/03.01.2005;

Notei Directiei Industrie si Energie cu privire la concentrarea economica notificata;

si luand in considerare urmatoarele aspecte:

S.C. MOL Hurigarian Oil and Gas Public Limited Company si SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napo-ca (societate ce apartine Grupului Mol) au incheiat, la data de 22 noiembrie 2004, un contract de vanzare-cumparare de parti sociale cu asociatul unic al SC Shell Romania SRL Bucuresti - Shell Overseas Holdings Limited - pentru cum­pararea tuturor partilor sociale ale SC Shell Romania SRL, reprezentand [] din capitalul social al acestei societati.

In urma semnarii acestui contract, SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company a dobandit [], iar SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca un procent de [] din capitalul social al SC Shell Romania SRL Bucuresti.

Dobandirea contractului unic al SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company asupra SC Shell Romania SRL Bucuresti constituie o operatiune de concen­trare economica, in conformitate cu prevederile art. U alin. 2 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, si se incadreaza in prevederile referitoare la pragul cifrei de afaceri, conform art. 15 din aceeasi lege. Operatiunea a devenit efectiva la data de 25.01.2005.

Societatea achizitoare, SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company, are ca activitate principala fa­bricarea produselor obtinute prin prelucrarea titeiului, fiind implicata in activitati de cercetare, extractie, rafinare, prelu­crare, comert cu ridicata si amanuntul de produse petroliere.

SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company activeaza pe piata distributiei de produse petro­liere din Romania prin intermediul SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca, societate la care de­tine [] din capitalul social.

Societatea achizitionata, SC Shell Romania SRL Bu­curesti, are ca activitate principala comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (cod CAEN 5050).

Avand in vedere activitatile desfasurate de societatea achizitionata, in cadrul analizei operatiunii de concentrare economica analizata, pietele relevante definite sunt piata distributiei si comercializarii de produse petroliere si piata comercializarii de lubrifianti, pe intreg teritoriul Romaniei.

Piata distributiei si comercializarii de produse petro­liere cuprinde, in principal, urmatoarele produse: benzine, motorine, combustibili pentru aviatie. Cu exceptia segmen­tului de combustibili pentru aviatie, SC Shell Romania SRL Bucuresti si SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca au fost prezente pe aceleasi piete.

Se realizeaza astfel o concentrare pe orizontala avand ca rezultat integrarea sistemului de distributie al SC Shell Romania SRL Bucuresti in structura Grupului MOL din Romania. Pe aceasta piata mai activeaza o serie de societati cum ar fi: SC Petrom SA, SC Agip SA, SC Lukoil SA, SC Rompetrol SA, precum si un numar mare de benzinarii particulare.

In urma operatiunii de concentrare economica ana­lizata, SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company isi va majora reteaua de statii de distributie de la [] de statii detinute in prezent la [] de statii.

Cota de piata a noii entitati, calculata in functie de valoarea vanzarilor de produse petroliere, va creste de la cea [] la cea [], aceasta operatiune neavand o influenta semnificativa asupra structurii pietei.

In ceea ce priveste piata comercializarii de lubrifianti din Romania, in urma operatiunii de concentrare, cota de piata a Grupului MOL pe piata din Romania se va majora cu cea. [], ajungand la valoarea de []. Principalii concurenti pe aceasta piata sunt reprezentati de societati precum Lukoil Downstream SRL, SC Petrom SA, SC Lubrifin SA, SC Astra Romana SA, Arai, Texaco, SC Agip SA, Chevron.

Operatiunea de concentrare economica, realizata prin dobandirea controlului unic de catre SC MOL Hungarian Oii and Gas Public Limited Company asupra SC Shell Romania SRL, nu conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneas­ca sau pe o parte a acesteia.

DECIDE

Art. 1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului unic de catre SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company asupra SC Shell Romania SRL Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. 1 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, mo­dificata si completata, si pct. 138 lit. b) din Partea a II-a, Capitolul II din Regulamentul privind autorizarea concen­trarilor economice, constatandu-se ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal.

Art 2. Taxa de autorizare, prevazuta la art. 33 din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, Sste de [] si se va plati in maximum 30 zile de la data comunicarii prezentei Decizii, cu ordin de plata tip trezorerie la bugetul de stat, in contul nr. R057TREZ21620210120XXXXX, deschis la BNR-Sucursala Municipiului Cluj-Napoca, be­neficiar Directia de Trezorerie si Contabilitate Publica Cluj, cu mentiunea "Taxe si tarife pentru eliberarea de li­cente si autorizatii de functionare'. Ordinul de plata va avea mentionat pe verso, in rubrica COD CONT, contul nr. 20.17.01.03. O copie dupa ordinul de plata va fi transmis neintarziat Consiliului Concurentei.

Art. 3. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data co­municarii sale partilor implicate in operatiunea de concen­trare economica.

Art. 4. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata hi termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios - Administrativ, potrivit pre­vederilor art. 52 alin. (4) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata.

Art. 5. Secretariatul General si Directia Industrie si Energie din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari adu­cerea la indeplinire a prezentei Decizii.

Art. 6. Secretariatul General al Consiliului Concurentei va comunica neintarziat prezenta decizie catre:

SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca

Sediul: str. Republicii nr. 109, etaj 4, Cluj-Napoca, ju­detul Cluj

si

SC Shell Romania SRL Bucuresti

Sediul: Bulevardul Carol I, nr. 64, Sector 2, Bucuresti

Mihai Berinde Presedinte


8. Glosar de termeni


ABSORBTIE: (pct. 43)

un agent economic este inglobat de un alt agent economic, acesta din urma pastrandu-si personalitatea juridica, in timp ce primul inceteaza sa mai existe ca persoana juridica

ACORDURI DE LICENTA: (pct. 99)

mijloace uzuale prin care se ofera achi­zitorului garantia folosirii depline a ac­tivelor transferate in cazurile in care vanzatorul ramane proprietarul dreptu­rilor de proprietate intelectuala sau know-how, in vederea exploatarii a-cestora pentru alte activitati decat cele care fac obiectul transferului

AUTONOMIE STRUCTURALA: (pct. 22)

o societate in comun are autonomie structurala atunci cand, in calitate de persoana juridica, indeplineste stator­nic toate functiile unei entitati econo­mice autonome, respectiv are functio­nare deplina.

CLAUZE DE NON-CONCURENTA: (pct. 91)

garanteaza transferul catre achizitor a intregii valori a activelor care fac o-biectul tranzactiei, care include, in ge­neral, atat active corporale, cat si acti­ve necorporale

CONTOPIRE: (pct. 42)

doi sau mai multi agenti economici in­dependenti se reunesc intr-un nou agent economic si inceteaza sa mai existe ca persoane juridice distincte

CONTROL UNIC DE FACTO: (pct. 49 b)

este dobandit de un actionar (asociat) minoritar, daca exista o probabilitate semnificativa ca acesta sa exercite ma­joritatea drepturilor de vot in adunarea actionarilor (asociatilor), datorita fap­tului ca actiunile ramase sunt larg ras-pandite. Intr-un asemenea caz, deter­minarea existentei controlului unic re­zulta din evidenta prezentei actionari­lor (asociatilor) la adunarile generale din anii anteriori.

Se mai poate dobandi controlul unic, de facto de catre un actionar (asociat) minoritar, daca acesta are dreptul sa conduca activitatile agentilor economici si sa le determine politica comerciala.

CONTROL UNIC

LEGAL:

(pct. 49 a)

poate fi exercitat de catre un actionar (asociat) minoritar caruia ii sunt acor­date drepturi speciale, cum ar fi:

actiuni preferentiale care confera ma­joritatea drepturilor de vot;

puterea de a stabili strategia compor­tamentului comercial (cum ar fi: numi­rea a mai mult de jumatate din numarul membrilor organelor de conducere).

CONTROL: (pct. 4)

dreptul si/sau posibilitatea unor agenti economici ori persoane fizice de a exer­cita, direct sau indirect, o influenta de­terminanta asupra unuia sau mai multor agenti economici.

CONTROLUL DIRECT: (pct. 10)

exercitat de persoane fizice sau agenti economici, dobandit in mod oficial

CONTROLUL IN

COMUN:

(pct.54+57+62)

Controlul in comun exista, daca doi sau mai multi actionari (asociati), a-genti economici ori persoane fizice ajung la un acord pentru luarea decizii­lor importante privind agentul econo­mic controlat, avand astfel posibilita­tea sa exercite o influenta determinanta asupra acestuia.

Cea mai clara forma de control in co­mun exista atunci cand agentul econo- mic controlat are numai doi actionari (asociati) care detin cote egale din ca­pitalul social si care isi impart in mod egal drepturile de vot. Egalitatea poate fi realizata, de aseme­nea, daca ambii actionari (asociati) au dreptul sa numeasca un numar egal de membri in organele de conducere ale agentului economic controlat. Controlul in comun exista chiar daca actionarii (asociatii) nu au facut uz de influenta lor decisiva conferita de dreptul de veto; este suficient sa existe unul sau mai multe dintre drepturile de veto privind deciziile strategice men­tionate.

CONTROLUL UNIC: (pct. 47)

se exercita, de regula, prin detinerea majoritatii drepturilor de vot sau prin detinerea unei pozitii minoritare de control.

DOBANDIREA CONTROLULUI: (pct. 5)

o forma de realizare a concentrarii eco­nomice prin care agentii economici sau persoane fizice obtin, direct sau indi­rect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici, ori asupra unor parti ale acestora.

DREPTUL DE VETO: (pct. 59)

Se prevede, de regula, in statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre actionari (asociati). Dreptul de veto poate opera de facto si prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau in adunarea generala sau in alte organe de conducere, in masura in care actionarii (asociatii) sunt reprezentati in acestea. Este posibil ca deciziile stra­tegice sa fie supuse aprobarii unui or­ganism (de exemplu: un comitet de supraveghere), in care actionarii (asocia­tii) minoritari sunt reprezentati si fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii.

DREPTURI DE VETO CARE ASIGURA EXERCITAREA CONTROLULUI IN COMUN: (pct. 61)

Contrar celor prevazute la pct. 60, drepturile de veto care asigura exerci­tarea controlului in comun sunt cele care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piata al agentului economic controlat, si anume:

a. alegerea conducerii si adoptarea
bugetului de venituri si cheltuieli

Drepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influenta decisiva asupra politicii comerciale a agentului econo­mic controlat confera titularilor con­trolul in comun.

b. planul de afaceri

Dreptul de veto asupra planului de afa­ceri confera controlul in comun, numai daca acesta prevede pe langa obiective­le agentului economic si masurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. In si­tuatia in care planul de afaceri contine doar declaratii generale privind obiecti­vele de afaceri, dreptul de veto nu con­fera detinatorilor controlul in comun.

c. investitiile

Importanta dreptului de veto asupra a-cestor decizii decurge din: volumul in­vestitiilor, ponderea investitiilor in an­samblul activitatii agentului economic controlat, masura in care investitiile con­stituie o caracteristica esentiala a pietei pe care actioneaza agentul economic controlat. In legatura cu primul aspect, daca volumul investitiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat ca o protectie normala a intereselor ac-tionarilor (asociatilor) minoritari. Refe­ritor la celelalte doua aspecte, puterea de a determina comportamentul investitio-nal al unui agent economic este un ele­ment important in aprecierea existentei controlului in comun, in masura in care pe piata respectiva investitiile joaca un rol semnificativ in comportamentul de piata al unui agent economic, d. alte decizii cu impact asupra com­portamentului de piata Acestea se refera la decizii speciale ca­re sunt importante doar in contextul u-nei anumite piete pentru agentul eco­nomic controlat, cum ar fi: tehnologia folosita, in masura in care aceasta re­prezinta o caracteristica esentiala pen­tru activitate; noi linii de productie, in conditiile in care agentul controlat isi desfasoara activitatea pe o piata carac­terizata prin produse diferentiate si cu un grad semnificativ de innoire.

EGALITATEA IN DREPTURILE DE VOT: (pct.

Cea mai clara forma de control in co­mun exista atunci cand agentul econo­mic controlat are numai doi actionari (asociati) care detin cote egale din ca­pitalul social si care isi impart in mod egal drepturile de vot. Egalitatea poate fi realizata, de aseme­nea, daca ambii actionari (asociati) au dreptul sa numeasca un numar egal de membri in organele de conducere ale agentului economic controlat.

EXERCITAREA

OBISNUITA

A DREPTURILOR

DE VOT:

(pct.

Controlul este exercitat, de regula, de actionarii (asociatii) care detin impreu­na majoritatea drepturilor de vot. Doi sau mai multi agenti economici actionari (asociati) minoritari la un alt agent economic pot dobandi controlul in comun chiar cand acestia nu au

drepturi de veto speciale, atunci cand prevad si pun in aplicare impreuna, printr-un acord legal sau de facto mij­loacele pentru controlul agentului eco­nomic care urmeaza a fi achizitionat, in aceasta situatie, actionarii (asociatii) minoritari vor avea majoritatea dreptu­rilor de vot si vor actiona concertat pentru exercitarea acestora.

FUNCTIONARE DEPLINA: (pct. 23)

o societate in comun are functionare deplina atunci cand dispune de resur­sele financiare, umane si tehnice nece­sare desfasurarii pe termen indelungat a tuturor activitatilor sau functiilor in­deplinite in mod normal de oricare alt agent economic care actioneaza pe pia­ta respectiva.

FUZIUNE DE FACTO: (pct. 44)

combinarea activitatilor a doi sau mai multi agenti economici independenti care, desi isi pastreaza personalitatea juridica, in absenta unui act juridic le­gal, creeaza un grup care se manifesta concurential ca o singura entitate eco­nomica

FUZIUNE: (pct. 2)

combinarea a doi sau mai multi agenti economici intr-unui singur, cu scopul de a creste eficienta economica si une­ori de a evita concurenta

GRUP: (pct. 14)

a. toti agentii economici controlati, di-
rect sau indirect, de agentul economic
respectiv,

b. toti agentii economici si/sau persoa-
nele fizice care controleaza, direct sau
indirect, agentul economic respectiv,

c. toti agentii economici, controlati direct
sau indirect de agentii economici si/sau
persoanele fizice prevazute la lit. b).

INFLUENTA DETERMINANTA: (pct. 55)

puterea de a bloca actiunile care deter­mina comportamentul strategic comer­cial al agentului economic controlat. Necesitatea unui acord prealabil intre parti, realizat pe baze legale sau de facto, este esentiala din cauza dificultatii rea­lizarii unui consens in luarea deciziilor strategice.

POOLING AGREMENT: (pct. 64 lit. b)

acord prin care actionarii (asociatii) mi­noritari se angajeaza ei insisi sa actio­neze in acelasi mod

PROTECTIE INTERESE ACTIONARI MINORITARI: (pct. 60)

Se pot acorda drepturi de veto actio­narilor (asociatilor) minoritari in vede­rea protejarii intereselor lor financiare intr-o societate comerciala. Aceasta pro­tectie normala a drepturilor actionari­lor (asociatilor) minoritari este legata de decizii esentiale ale societatii in co­mun, cum ar fi: schimbari in statut, mo­dificarea capitalului social sau lichida­rea societatii. Drepturile de veto care asigura protectia sus-mentionata nu confera actionarilor (asociatilor) mino­ritari controlul in comun in acceptiu­nea prezentelor precizari.

RESTRICTIONARI DIRECTE LEGATE SI NECESARE PENTRU

IMPLEMENTAREA CONCENTRARILOR ECONOMICE: (pct. 83)

Prin precizarile din acest capitol, Con­siliul Concurentei stabileste interpreta­rea pe care o da notiunii de restrictio-nari direct legate si necesare pentru im­plementarea concentrarilor economice. Restrictionarile avute in vedere in pre­zentele precizari sunt cele convenite intre partile la o concentrare economi­ca, ce limiteaza propria lor libertate de actiune pe piata si nu restrictionarile in detrimentul tertilor.

SOCIETATE (COMPANIE) MAMA: (pct. 13)

agent economic care detine actiuni (parti sociale) la o societate in comun, pe care o controleaza fie prin infiinta­rea acesteia, singur sau impreuna cu alti investitori, fie ca urmare a achizitionarii de actiuni (parti sociale) din capitalul social al unui agent economic deja existent.

SOCIETATE CONTROLATA IN COMUN: (pct. 12)

agent economic creat sau achizitionat de alti agenti economici care o contro­leaza.

VALOARE

TOTALA

A ACTIVELOR

SOCIETATII

IN COMUN

INCLUDE:

(pct. 159)

toate imobilizarile corporale si ne-
corporale care sunt cedate/transfe-
rate societatii in comun (de ex. i-
mobilizari corporale precum echi-
pamentele de productie, retelele de
angrosisti sau detailisti si stocurile
de marfuri; imobilizari necorporale
precum proprietatea intelectuala,
vadul comercial etc.)

suma creditelor sau a angajamen-
telor societatii in comun pe care una
dintre societatile-mama a acceptat
sa le acorde sau sa le garanteze

Sursa: Regulamentul Consiliului Concurentei privind autori­zarea concentrarilor economice din 29.03.2004.




Publicata in Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie 1996.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 875 din 10 decembrie 2003 si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 184/17.05.2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 461/24.05.2004.

Termenul de lege utilizat in acest capitol desemneaza Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin O.G. nr. 121 din 04/12/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 184/17.05.2004.

Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 31/03/2004 si pus in aplicare prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 63/2004, publicat in acelasi Monitor Oficial, la care ne vom referi folosind termenul de regulament. m

La data adoptarii Legii concurentei. 4 aprilie 1996, art. 15 preve­dea un prag de 10 mld. lei. Aceasta suma intra sub incidenta prevede­rilor art. 28 alin. (4) si art. 70 din lege privind revizuirea periodica a pla­foanelor valorice, prin ordin al Presedintelui Consiliului Concuregtei.

De semnalat similitudinea cu art. 39 din Ordonanta din 1.12.1986 (Franta) - "la concentration resulte de lout acte quellc qu'en soil la forme qui emporte transfert de propriete ou de jouissance sur tout ou partie des bien, droits et obligations d'une entreprise ou qui a pour objet, ou pour effet. de permettre a un entreprise ou a un groupe d'entreprises d'exercer, directement ou indirectemerit, sur une ou plu-sieurs autres entreprises une influence determinante'. «

Art. 10 alin. (4) lit. b).

La data aparitiei, ordonanta din decembrie 1986 prevedea o cifra de afaceri totala de peste sapte miliarde franci, cu conditia ca cel putin doua dintre intreprinderile parti la concentrare sa fi realizat o cifra de afaceri de cel putin doua miliarde franci.

Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, art. 14.

Referirile din acest subcapitol vizeaza Regulamentul privind au­torizarea concentrarilor economice.

Conform ari. 5 si 6 din Legea concurentei.

Pot fi justificate durate mai mari, doar in imprejurari specifice.

Idem

Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, Par­tea a Il-a, Capitolul II, lit. c), pct. 147-150.

Conform prevederilor art. 47 alin. (4) din Legea concurentei.

Conform prevederilor art. 48 alin. (1) si (2) din Legea concurentei.

Publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 01/04/2004.

Art. 13 alin. (2), Legea concurentei nr. 21/1996.

Consideram valabile Precizarile Plenului Consiliului Concurentei din data de 13.07.1999, pct. 1.3 privind decizia de admitere (denumirea acesteia a fost schimbata in "decizie de neinterventie' prin O.U.G. nr. 121 din 04.12.2003. Prin Regulamentul privind autorizarea concentra­rilor economice (pct. 138 lit. a) se prevede expres acest lucru.

Conform art. 47 alin. (4), Legea concurentei nr. 21/1996.