Plati pe baza de actiuni referat

Plati pe baza de actiuni

Cuprins:

1. Rezumat

2. Introducere

Probleme abordate

Aria de aplicabilitate a standardului

Concepte cheie

Tratament contabil

6.1. Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in capital propriu

6.2. Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in numerar

6.3. Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu alternative in numerar

6.4. Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu salariatii sau persoanele asimilate salariatilor

6.5 Tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de alegere a decontari

Prezentare si descriere

8.Analiza financiara si interpretare

9.Prezentarea platilor pe baza de actiuni - exemple

10. Concluzii

11.Anexe - exemple

Rezumat

Sesizand problemele diverse legate de aceasta modalitate de decontare, IASB a emis in anul 2004 standardul IFRS 2 Plati pe baza de actiuni, standard ce vine sa reglementeze probleme legate de evaluare, recunoastere si contabilizare. Acest IFRS trebuie sa se aplice tuturor tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni.

IFRS 2 descrie diferite cerinte de prezentare a informatiilor pentru a permite utilizatorilor situatiilor financiare sa inteleaga:

1. natura si dimensiunea acordurilor de plata pe baza de actiuni, care au existat in timpul perioadei;

2. modul in care a fost determinata valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite sau valoarea justa a instrumentelor de capitaluri proprii acordate in timpul perioadei; si

3. efectul tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni asupra profitului sau pierderii entitatii aferente perioadei si asupra pozitiei sale financiare.

Platile pe baza de actiuni pot fi:

cu decontare in numerar, adica o plata in numerar bazata pe valoarea instrumentelor de capital propriu;

cu decontare in capital propriu, adica prin emisiune de instrumente de capital propriu; sau

-Greuning,van Hennie, Standarde internationale de raportarea financiara, editia a-Va, Ed. Irecson, 2009, pg 216

Introducere

O modalitate de plata din ce in ce mai folosita de societati ( nu neaparat din Romania) este plata pe baza de actiuni. Tranzactia poate presupune fie transferul efectiv al intrumentelor de capital, fie decontarea in numerar in functie de valoarea unor instrumente de capital.

Sesizand problemele diverse legate de aceasta modalitate de decontare, IASB a emis in anul 2004 standardul IFRS 2 Plati pe baza de actiuni, standard ce vine sa reglementeze probleme legate de evaluare, recunoastere si contabilizare.

Tot in anul 2004, FASB a revizuit SFAS 123, standard ce se refera de asemenea la plati pe baza de actiuni. Prin tranzactii decontate in actiuni se intelege o tranzactie care presupune transferul de instrumente de capital in schimbul unor servicii sau bunuri primite, sau transferu l unei sume de numerar, suma ce depinde de valoarea unor instrumente de numerar.

Desi in Romania practica tranzactiilor pe baza de numerar nu este foarte intalnita, putem remarca totusi un inceput timid dar cu potential de crestere in ceea ce priveste acordarea de instrumente de capital angajatilor proprii ( actiuni sau optiuni ) precum si stimulente salariale de natura stock-options plan. Aceste beneficii salariale intra sub sfera IFRS.

pachete de actiuni in cadrul firmei

Probleme abordate

Plata pe baza de actiuni are loc atunci cand o entitate utilizeaza un transfer de actiuni in loc sa stinga o obligatie folosind, in mod conventional, numerar. Acest standard acopera situatiile in care entitatea efectueaza orice tranzactie cu plata pe baza de actiuni, inclusiv tranzactii cu angajatii sau alte parti ce urmeaza a fi decontate in numerar, alte active sau instumente de capital propriu ale entitatii. Principalele aspecte tin de masura si momentul in care trebuie recunoscuta plata pe baza actiunilor si cand trebuie reflectate aceste tranzactii drept cheltuieli in contul de profit si pierdere.

Aria de aplicabilitate a standardului

Acest IFRS trebuie sa se aplice tuturor tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni. De aceea, obiectul IFRS 2 este mai cuprinzator decat optiunile pe actiuni ale angajatilor, deoarece trateaza emisiunea de actiuni (si drepturi la actiuni) in schimbul unor servicii si bunuri. Acest standard descrie:

criteriile pentru definirea platilor pe baza de actiuni;

distinctia si contabilitatea pentru diferitele tipuri de plati pe baza de actiuni, si anume: activele decontate, lichiditatile decontate si tranzactiile in care entitatea primeste sau achizitioneaza bunuri si servicii si acolo unde exista o optiune de decontare prin instrumente de capital propriu;

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 173

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 173

Concepte cheie

O tranzactie cu plata pe baza de actiuni este o tranzactie in care entitatea primeste bunuri sau servicii ca plata pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii (inclusiv actiuni sau optiuni pe actiuni) sau dobandeste bunuri sau servicii asumandu-si obligatii fata de furnizorul acelor bunuri sau servicii pentru sume care se bazeaza pe pretul actiunilor entitatii sau al altor instrumente de capital propriu ale entitatii. Tranzactiile cu plata pe baza de actiuni includ tranzactiile in care conditiile tranzactiei prevad ca fie entitatea, fie furnizorul bunurilor sau serviciilor respective poate alege daca entitatea deconteaza tranzactia in numerar (sau alte active) sau prin emisiune de instrumente de capital propriu.

O tranzactie cu plata pe baza de actiuni cu decontarea in capital propriu este o tranzactie cu plata pe baza de actiuni in care entitatea dobandeste bunuri sau servicii (inclusiv actiuni sau optiuni pe actiuni) ca plata pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii. Un instrument propriu este un contract care probeaza un interes rezidual asupra activelor unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Un instrument de capital propriu conferit este dreptul fata de un instrument de capital propriu al entitatii conferit de entiate altei parti, in temeiul unei tranzactii cu plata pe baza de actiuni.

O tranzactie cu plata pe baza de actiuni cu decontare in numerar este o tranzactie cu plata pe baza de actiuni in care entitatea dobandeste bunuri sau servicii asumandu-si obligatia de a transfera numerar sau alte active furnizorului bunurilor sau serviciilor respective pentru sume care se bazeaza pe pretul sau valoarea actiunilor sau altor instrumente de capital propriu ale entitatii.

Data conferirii este data la care entitatea si o alta parte (inclusiv angajat ) convin sa incheie o tranzactie cu plata pe baza de actiuni. La data conferirii entitatea confera celeilalte parti dreptul la numerar, alte active sau instrumentele de capital propriu ale entitatii, atata timp cat conditiile specificate de intrare in drepturi sunt indeplinite.

Angajatii si alte persoane care confera servicii similare sunt persoane care presteaza servicii personale sau similare entitatii.

In baza unei tranzactii cu plata pe baza de actiuni, dreptul celeilalte parti de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital propriu ale entitatii se exercita odata cu satisfacerea conditiilor specificate de exercitate. Conditiile de exercitare includ conditiile de prestare a serviciului. Perioada de exercitare este perioada in cursul careia trebuie satisfacute toate conditiile specificate de exercitare din tranzactia cu plata pe baza de actiuni.

Valoarea justa este valoarea cu care poate fi schimbat un activ, stinsa o datorie sau cu care poate fi schimbat un instrument de capital propriu conferit, prin vointa unor parti aflate in cunostinta de cauza, intr-o tranzactie incheiata in conditii obiective.

Valoarea intrinseca este diferenta dintre valoarea justa a actiunilor fata de care cealalta parte are drept de subscriere sau dreptul de a le primi si pretul pe care cealalta parte trebuie sa-l plateasca pentru actiunile respective.

Conditia de piata este o conditie in legatura cu pretul de piata al instrumentelor de capital propriu ale entitatii.

O optiune de actiuni este un contract care confera detinatorului dreptul, dar nu obligatia de a subscrie la actiunile entitatii la un pret determinat sau determinabil pentru o perioada specificata de timp.

Beneficii legitime ; a deveni indreptatit la beneficii - in conditiile unui contract cu plata bazata pe actiuni, dreptul unei parti de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii devin legitime pana la indeplinirea conditiilor specifice de a deveni indreptatit la beneficii.

Conditii de a deveni indreptatit la beneficii - conditiile care trebuie indeplinite de o terta parte pentru a deveni indreptatit de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii, in conditiile contractului cu plata bazata pe actiuni.

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 175-176

Tratament contabil

Platile pe baza de actiuni pot fi:

cu decontare in numerar, adica o plata in numerar bazata pe valoarea instrumentelor de capital propriu;

cu decontare in capital propriu, adica prin emisiune de instrumente de capital propriu; sau

cu decontare in numerar sau capital propriu (la alegerea entitatii sau furnizorului).

Entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite sau dobandite intr-o tranzactie cu plata pe baza de actiuni atunci cand intra in posesia bunurilor sau pe masura ce beneficiaza de serviciile respective.

Tranzactiile cu plata pe baza de actiuni trebuie evaluate la:

valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite in cazul tranzactiilor cu terte-parti, altele decat angajatii, cu exceptia cazului in care evaluarea credibila a valorii juste a acelor bunuri sau servicii nu este posibila; sau

valoarea justa a instrumentelor de capital propriu in toate celelate cazuri, inclusiv toate tranzactiile cu angajatii.

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 176

Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in capital propriu

Valoarea justa a instrumentelor de capital propriu emise sau care urmeaza a fie emise trebuie evaluata:

la data conferirii pentru tranzactiile cu angajatii si alte persoane care furnizeaza servicii similare; si

la data la care entitatea primeste bunurile sau co-contractantul presteaza serviciile, in toate celelalte cazuri.

Valoarea justa a instrumentelor de capital propriu emise sau care urmeaza a fi emise trebuie sa se bazeze pe preturile de piata, luand in considerare conditiile de exercitate ale pietei ( de exemplu, preturile pietei sau raportarea la un indice), dar nu alte conditii de exercitare (de exemplu, perioadele de prestarea a serviciului). Actiunile cotate trebuie evaluate la pretul pietei. Optiunile trebuie evaluate:

pe baza pretului de piata al oricaror optiuni tranzactionate echivalente; sau

folosind un model de evaluare a optiunilor in absenta unor astfel de preturi de piata; sau

la valoarea intrinseca cand nu pot fi evaluate credibil pe baza preturilor de piata sau pe baza unui model de evaluare a optiunilor.

In situatiile rare in care entitatea trebuie sa evalueze instrumentele de capital propriu la valoarea intrinseca, va reevalua instrumentele la fiecare data de raportare pana la decontarea finala si va recunoaste orice modificare a valorii intrinseci in contul de profit si pierdere.

Entitatea trebuie sa recunoasca un active ( de exemplu, stocuri) sau o cheltuiala ( de exemplu, servicii primite sau beneficii ale angajatilor) si o majorare corespunzatoare de capital propriu daca bunurile sau serviciile ar fi primite in cadrul unei tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in actiuni. De aceea, entitatea recunoaste un activ sau o cheltuiala si o majorare corespunzatoare de capital propriu:

la data conferirii, daca nu exista conditii de exercitate sau daca bunurile sau serviciile au fost deja primite;

pe masura prestarii serviciilor, daca pe parcursul unei perioade sunt prestate servicii diferite de cele ale angajatilor; sau

pe parcursul perioadei de exercitare pentru tranzactiile cu plata pe baza de actiuni cu angajatii si de alta natura.

Daca instrumentele de capital propriu conferite nu prevad intrarea in drepturi decat partea co-contractanta indeplineste o anumita perioada de serviciu, valoarea recunoscuta trebuie ajustata pe parcursul oricarei perioade de exercitare cu modificarile estimarii numarului de titluri care vor fi emise, dar nu cu modificarile valorii juste a acelor titluri. De aceea, la data exercitarii, valoarea recunoscuta reprezinta numarul exact al titlurilor care pot fi emise la acea data, evaluate la valoarea justa de la data conferirii.

Daca entitatea rezilieaza sau executa obligatia aferenta unei conferiri de instrumente de capital propriu in cursul perioadei de exercitare ( altfel decat o conferire reziliata datorita neindeplinirii conditiilor de exercitare):

entitatea contabilizeaza rezilierea sau executarea obligatiei ca o accelerare a exercitarii prin recunoasterea imediata a valorii care altfel nu ar fi fost recunoscuta pe durata ramasa din perioada de exercitare;

entitatea recunoaste in contul de capital propriu orice plata facuta angajatului cu ocazia rezilierii sau executarii obligatiei si valoarea justa a instrumentelor conferite la data rascumpararii;

Barry J. Epstein, Abbas Ali Mirza, Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara, Ed. BMT Publising House, 2007, pg. 198

Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in numerar

Entitatea trebuie sa recunoasca un activ ( de exemplu, stocuri) sau o cheltuiala ( de exemplu, servicii prestate sau beneficii ale angajatilor) si o datorie daca bunurile sau serviciile ar fi primite in cadrul unei tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in numerar.

Pana la stingerea datoriei, entitatea trebuie sa reevalueze valoarea justa a datoriei la fiecare data de raportare si la data stingerii, modificarile valorii juste recunoscute in contul de profit si pierdere.

Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu alternative in numerar

Pentru tranzactiile cu plata pe baza de actiuni in care conditiile prevad ca fie entitatea, fie partea co-contractanta are posibilitatea de a alege daca entitatea executa obligatia in numerar (sau alte active) ori prin emisiunea de instrumente de capital propriu, entitatea trebuie sa contabilizeze acea tranzactie sau componente ale ei ca pe o tranzactie cu plata pe baza de actiuni cu decontare in numerar daca, si in masura in care, entitatea si-a asumat obligatia de decontare in numerar, sau ca pe o tranzactie cu decontare in actiuni daca, si in masura in care, nu si-a asumat o astfel de obligatie.

Barry J. Epstein, Abbas Ali Mirza, Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara, Ed. BMT Publising House, 2007, pg. 200

Barry J. Epstein, Abbas Ali Mirza, Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara, Ed. BMT Publising House, 2007, pg. 201

Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu salariatii sau persoanele asimilate salariatilor

In ultima perioada, pe plan international, din ce in ce mai multe societati au inceput sa acorde salariatilor beneficii suplimentare sub forma titlurilor de capital proprii emise sau sub forma compensatiilor suplimentare calculate pe baza actiunilor proprii. Acest lucru are mai multe explicatii, si anume:

in majoritatea tarilor fiscalitatea legata de salarii este perceputa ca fiind impovaratoare si atunci angajatorii cauta modalitati mai ieftine de plata a salariilor;

de regula optiunile acordate salariatilor sunt impozabile la acestia, fie in momentul exercitarii, fie vanzarii titlurilor achizitionate pe baza lor (impozitarea nu se face la momentul acordarii optiunilor, cum se face spre exemplu la salariul platit in numerar);

entitatea beneficiaza de deducerea a cel putin unei parti din cheltuiala salariala angajata;

acordarea de pensii sub forma beneficiilor determinate (modalitate foarte intalnita la inceputul secolului XX) este privita ca fiind foarte costisitoare pentru societate datorita evolutiei diversilor factori, cum ar fi cresterea duratei de viata utila, a salariului mediu etc.;

este un factor de stimulare a salariatilor (in special a managerilor) care trebuie sa obtina performante pentru a intra in posesia titlurilor de capital (atentie la reversul medaliei: uneori managerii vor fi stimulati sa raporteze false performante, tocmai pentru a primi compensatiile suplimentare);

este un factor de fidelizare, tinand cont ca salariatul trebuie de regula sa petreaca un anumit numar de ani in societate pentru a avea dreptul la beneficii;

societatile privesc emiterea de capital ca pe o sursa foarte ieftina de finantare si prefera in loc sa dea bani suplimentari pe salarii sa creasca numarul de actiuni emise;

in tranzactiile cu angajatii si tertii care ofera servicii similare, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a serviciilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate, deoarece nu poate fi estimata credibil valoarea justa a serviciilor primite. Valoarea justa a acestor instrumente de capital propriu trebuie sa fie evaluate la data cesiunii.

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 183

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de alegere a decontarii

Pentru o tranzactie cu plata bazata pe actiuni in care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de a deconta in numerar sau prin emiterea de instrumente de capital propriu, entitatea trebuie sa determine daca are o obligatie prezenta de a deconta in numerar si a contabiliza in consecinta tranzactia cu plata bazata pe actiuni.

Entitatea are o obligatie actuala de a deconta in numerar daca:

posibilitatea de decontare cu instrumente de capital propriu nu are substanta economica;

entitatea are o practica anterioara sau o politica stabilita de a deconta in numerar;

Daca entitatea are o obligatie actuala de a deconta in numerar, trebuie sa contabilizeze tranzactia in conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate in numerar.

Conform IFRS 2, daca nu exista o astfel de obligatie, entitatea trebuie sa contabilizeze tranzactia in conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate cu capital propriu.

Pana la decontare:

1. Daca entitatea alege sa deconteze in numerar, plata in numerar trebuie contabilizata ca reachizitie a interesului in capitalul propriu, adica ca o deducere din capitalul propriu, cu exceptia punctului 3 de mai jos.

2. Daca entitatea alege sa deconteze prin emisiunea instrumentelor de capital propriu, nu se solicita o contabilizare suplimentara (alta decat transferul de la o componenta de capital la alta, daca este necesar), cu exceptia punctului 3 de mai jos.

3. Daca entitatea alege decontarea alternativa cu valoarea justa mai mare, la data decontarii, entitatea trebuie sa recunoasca o cheltuiala suplimentara pentru excesul de valoare, adica diferenta dintre numerarul platit si valoarea justa a instrumentelor de capital propriu care ar fi fost emise, sau diferenta dintre valoarea justa a instrumentelor de capital propriu emise si valoarea numerarului care ar fi fost platit, dupa caz.

Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 183-185

Prezentare si descriere

Entitatea trebuie sa prezinte informatii care sa permita utilizatorilor situatiilor financiare sa intelega efectul tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni asupra profitului sau pierderii entitatii pe perioada curenta si asupra pozitiei financiare a acesteia.

Entitatea trebuie sa prezinte informatii care sa permita utilizatorilor situatiilor financiare sa intelega natura si intinderea tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni care au avut loc in perioada curenta.

Entitatea trebuie sa ofere o descriere a:

fiecarui tip de tranzactie cu plata pe baza de actiuni care a existat in cursul perioadei, si

conditiilor generale ale fiecarei tranzactii, cum ar fi cerintele de exercitare, termenul maxim al optiunilor conferite si metoda de stingere a obligatiei ( de exemplu, numerar sau actiuni).

Entitatea trebuie sa furnizeze numarul si preturile de exercitare, sub forma unei medii ponderate, ale optiunilor pe actiuni pentru fiecare dintre grupele urmatoare de optiuni:

neajunsuri la scadenta la inceputul perioadei

conferite in cursul perioadei

retrase in cursul perioadei

exercitate in cursul perioadei

expirate in cursul perioadei

neajunse la scadenta la sfarsitul perioadei

exercitabile la sfarsitul perioadei.

Pentru optiunile pe actiuni conferite in cursul perioadei, trebuie prezentate valoare justa-medie ponderata a optiunilor respective la data evaluarii si informatii privind modul de evaluare a valorii juste, inclusive:

modelul utilizat pentru evaluarea optiunilor si componentele modelului, inclusiv:

pretul actiunii calculate ca medie ponderta;

pretul de exercitare;

volatilitatea asteptata;

durata optiunii;

dividendele asteptate;

rata dobanzii libera de risc, si

alte componete ale modelului, inclusiv metoda utilizata si ipotezele formulate pentru a incorpora efectele unei exercitari mai devreme asteptate.

Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 187

Analiza financiara si interpretare

Rezultatele pe baza de actiuni complica analiza diverselor domenii operationale, in special fluxurile de numerar din explotare. Atunci cand un angajat exercita astfel de optiuni pe actiuni, platile in numarar afectuate de angajati sunt clasificate, de regula, ca fluxuri din exploatare. Acest efect ar putea fi substantial si s-ar putea sa nu poata fi sustinut, mai cu seama daca optiunile ar urma sa devina supraparitate (out-of-the-money), iar exercitarea lor nu ar mai fi atractiva.

Variabilele folosite pentru evaluarea valorii juste a unui instrument de capital propriu, emis de IFRS2, au un impact semnificativ asupra acelei valori, iar determinarea acestor variablie solicita in mod semnificativ exercitarea rationamentului profesional. O modificare minora a unei variabile, cum ar fi volatilitatea sau durata asteptata a unui instrument, ar putea avea un impact semnificativ cantitativ asupra valorii juste a instrumentelor conferite. In final, selectarea variabilelor trebuie sa se bazeze pe informatii specifice entitatii.

Una dintre cele mai dificile probleme in aplicarea IFRS2 va fi determinarea valorii juste a platilor pe baza de actiuni. Determinarea valorii juste a tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni solicita numeroase estimari si aplicarea unui rationament atent. Pot aparea dificultati la evaluare, intrucat valoarea finala a tranzactiei cu plata pe baza de actiuni este determinata atunci cand tranzactia este executata la un moment dat in viitor, dar trebuie estimata la data conferirii.

Determinarea modelului pe care-l foloseste entitatea este o optiune de politica contabila si trebuie aplicata cu consecventa tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni similare. Desi imbunatatirea unui model va fi cosiderata o modificare a estimarilor, IAS 8 trebuie aplicat atunci cand entitatea schimba modelele (de exemplu, de la modelul Black-Scholes la un model binominal).

Principalul punct forte al modelului Black-Scholes este acela ca reprezinta o metoda general acceptata de evaluare a optiunilor pe actiuni, dobandind acceptul larg atat al organismelor de reglementare, cat si al utilizatorilor. In prezent, aproape toate companiile cu planuri de optiuni pe actiuni utilizeaza modelul Black-Scholes pentru calcularea valorii juste a optiunilor pe actiuni. Utilizarea consecventa a acestui model sporeste si comparabilitatea intre entitati.

Un alt punct forte al modelului Black-Scholes este ca formula necesara calcularii juste este relativ simpla si poate fi inclusa cu usurinta in foile de calcul.

Modelul binominal este descris drept o "solutie deschisa " intrucat poate incorpora diferite valori ale variabilelor (cum ar volatilitatea) pe durata optiunii. De asemenea, modelul poate fi ajustat pentru a tine cont de conditiile pietei si de alti facori.

La estimarea volatilitatii asteptate trebuie luati in considerare multi factori. De exemplu, estimarea volatilitatii ar putea sa se concentreze in primul rand pe volatilitati implicite pentru duratele existente pe piata si sa compare volatilitatea implicita cu volatilitatea istorica medie pe termen lung. In plus fata de volatilitatea si istorica, IFRS 2 recomanda luarea in considerare a urmatorilor factori la estimarea volatilitatii asteptate:

perioada de timp pentru care actiunile unei entitati au fost tranzactionate public;

intervale corespunzatoare si regulate pentru observarea preturilor;

alti factori care indica faptul ca volatilitatea asteptata ar putea fi diferita de volatilitatea anterioara (de exemplu, volatilitate extraordinara a preturilor istorice la actiuni).

In mod tipic, actiunile care stau la baza optiunilor tranzactionate sunt cumparate de la actionari existenti si de aceea nu au efect diluant. Efectele optiunilor netranzactionate asupra structurii capitalului, cum ar fi diluarea, pot fi semnificative si sunt in general anticipte de la piata la data conferirii. Cu toate acestea, cu excetia cazurilor cele mai neobisnuite, nu ar trebui sa aiba impact asupra deciziei angajatului. Anticiparea pietei va depinde, printre altele, daca procesul de rentabilitate a actiunilor este acelasi sau se modifica prin diluare sau infuzie de capital. In mai multe situatii, numarul optiunilor pe actiuni emise pentru angajati raportat la numarul actiunilor existente nu este semnificativ, iar efectul diluarii asupra pretului actiunii poate fi ignorat.

IFRS 2 recomanda ca emitentul sa aiba in vedere daca posibilul efect diluant al exercitarii optiunilor conferite are efect asupra valorii juste a acelor optiuni la data conferirii printr-o ajustare a modelelor de evaluare a optiunilor.

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 189-19

Prezentarea platilor pe baza de actiuni

Sinteza politicilor contabile semnificative

Pe 1 ianuarie 20x5, Grupul a aplicat cerintele IFRS 2. Conform prevederilor tranzitorii, IFRS 2 s-a aplicat tuturor conferirilor ce au avut loc dupa 7 noiembrie 20x2 si pentru care nu s-a facut intrarea in drepturi pana la 1 ianuarie 20x5.

Grupul emite plati pe baza de actiuni si in numerar pentru anumiti angajati. Platile pe baza de actiuni cu decontarea in actiuni sunt evaluate la valoarea justa la data conferirii platilor pe baza de actiuni cu decontare in actiuni se trece pe cheltuieli dupa metoda lineara de-a lungul perioadei de exercitare, pe baza de actini cu decontare in numerar se recunoaste la valoarea justa determinata la fiecare bilant o datorie egala cu valoarea bunurilor sau serviciilor primite.

Valoarea justa este determinata prin utilizarea modelului Black-Scholes. Durata asteptata folosita in cadrul modelului a fost ajustata, pe baza celei mai bune estimari a conducerii, luandu-se in calcul efectele non-transferabilitatii, restrictiile la exercitare si considerente legate de comportament.

Totodata Grupul ofera angajatilor capacitatea de a cumpara actiuni ordinare ale Grupului la 85% din valoarea curenta de piata. Grupul inregistreaza o cheltuiala, pe baza celei mai bune estimari a reducerii de 15%, in legatura cu actiunile in posesia carora se asteapta a se intra, dupa metoda lineara de-a lungul perioadei de exercitare.

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 191

Plan de optiuni pe actiuni cu decontare in actiuni

Planul Grupului prevede un pret de conferire egal cu pretul de piata mediu cotat al actiunilor Grupului la data conferirii. Perioada de exercitare este egala in general 3 pana la 4 ani. Daca optiunile raman neexercitate dupa o perioada de 10 ani de la data conferirii, optiunile expira. In plus, optiunile sunt retrase daca angajatii parasesc Grupul inainte de a putea intra in drepturile conferite de optiuni.

Sursa: Deloitte Touche Tohmatsu, IFRS 2, p. 61-63

Pretul actiunilor calculat ca medie ponderata la data exercitarii pentru optiunile pe actiuni exercitate in cursul perioadei era de 53,69 euro. Optiunile neajunse la scadenta la 31 decembrie 20x5 aveau un pret de exercitare calculat ca medie ponderata de 6,33 euro si o durata contractuala ramasa calculata ca medie ponderata de 8,64 ani.

In modelul Black-Scholes au fost introduse urmatoarele valori

Volatilitatea asteptata a fost determinata prin calcularea volatilitatii istorice a pretului actiunilor Grupului pe durata celor 9 ani anteriori. Durata asteptata utilizata in model a fost ajustata. Pe baza celei mai bune estimari a conducerii, luandu-se in calcul efectele non-transferabilitatii, restrictiile la exercitare si considerate legate de comportament.

In cursul lui 20x5, Grupul a reevaluat anumite optiuni neajunse la scadenta. Pretul de exercitare a fost redus de la 82,93 euro la pretul de piata curent la acea data de 69,22 euro.Valoarea justa incrementala de 125.000 euro va fi trecuta pe cheltuieli de-a lungul perioadei de exercitare ramase (2 ani). Grupul a folosit valorile de mai sus pentru a determina valoarea justa a vechilor si noilor actiuni.

Grupul a recunoscut cheltuieli totale de 775.000 euro si 750.000 euro referitoare la tranzactiile cu plata cu baza de actiuni cu decontare in actiuni in 20x4 si respectiv 20x5.

Grupul emite pentru anumiti angajati drepturi a actiunilor(SAR) care solicita Grupului sa plateasca valoarea intrinseca a SAR angajatului la data exercitarii. Grupul a inregistrat datorii de 1.325.000 euro si 1.435.000 euro in 20x4 si 20x5 respectiv. Valoarea justa a SAR este determinata cu modelul Black-Scholes folosind ipotezele din tabelul de mai sus. Grupul a inregistrat cheltuieli toate de 325.000 euro si 110.000 euro in 20x4 si 20x5, respectiv. Valoarea intrinseca totala la20x4 si 20x5 era 1.150.000 euro si respectiv 1.275.000 euro.

Planurile de cumparare a actiunilor de catre angajati sunt deschise pentru aprobarea pentru toti angajatii si prevad un pret de cumparare egal cu pretul de piata mediu zilnic de la data conferirii, minus 15%. Actiunile pot fi cumparate in cadrul unei perioade de 2 saptamani in fiecare an. Actiunile astfel cumparate sunt in general plasate intr-un plan de economii in actiuni pentru angajati pe o perioada de 5 ani. In baza acestor planuri, Grupul a emis actiuni in valoare de 2.123.073 in 20x5 la un pret pe actiune calculat ca medie ponderata de 64,35 euro.

- Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007, pg. 191

Concluzii

Standardul IFRS 2 Plati pe baza de actiuni, reglementeaza probleme legate de evaluare, recunoastere si contabilizare.

Acest IFRS trebuie sa se aplice tuturor tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni si anume:

tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in capital propriu;

tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in numerar;

tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu alternative in numerar

tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu salariatii sau persoanele asimilate salariatilor;

tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de alegere a decontari.

Principalele aspecte ale acestui standard tin de masura si momentul in care trebuie recunoscuta plata pe baza actiunilor si cand trebuie reflectate aceste tranzactii drept cheltuieli in contul de profit si pierdere.

Anexe

Tranzactii cu plata pe baza de actiuni cu decontare in capital propriu

Exemplul 1

S.C. Mall S.A. construieste un mall central. S.C. Betoane S.A. livreaza 8 betoniere, cu o valoare contabila neta de 100.000 u.m. si cu o valoare de piata de 120.000 u.m. In contrapartida va primi 12.000 de actiuni cu valoare nominala de 50 u.m. Cum va afecta tranzactia anterioara situatia financiara a S.C. Mall S.A. ?

In exemplu de fata valoarea justa a bunurilor primite poate fi evaluata credibil si ca atare S.C. Mall S.A. va recunoaste active fixe in valoare de

8 x 120.000 = 960.000 u.m. iar in contrapartida lor capitaluri proprii insumand 960.000 u.m. .

Cresterea capitalurilor proprii poate fi defalcata pe capital social 12,000 x 50 u.m. = 600,000 u.m. si prime de capital 360,000 u.m. ( reprezentand diferenta dintre 960,000 u.m si 600,000 u.m.).

Observatie: S.C. Betoane S.R.L. va recunoaste titluri de participare

(instrumente financiare pe termen lung, conform IAS 32 si 39 ) la valoare justa de 960,000 u.m.

Entitatea trebuie insa sa acorde mare atentie modului in care determina valoarea justa a bunurilor achizitionate. Astfel, orice rabaturi datorate cantitatii mari cumparate sau alte reduceri, chiar daca nu sunt explicit negociate intre cele doua parti, dar este o practica curenta pe piata, trebuiesc luate in considerare.

Exemplul 2

Furnizorul PALMA Co. vinde produse de papetarie, inclusiv prin magazinele proprii de desfacere. Pretul de vanzare in magazin este de 10 RON/top. In cazul achizitionarii unor cantitati mai mari de catre clientii fideli se acorda o reducere de 10%.

Societatea POSTERE Co. achizitioneaza o cantitate importanta de hartie, cantitate ce depaseste stocul existent al S.C. PIX Co., si ce urmeaza a fi livrata in timp.

Modalitatea de plata este in actiuni: pentru 30.000 topuri de hartie se emit 15.000 actiuni cu valoare nominala de 10 RON/actiune. S.C. POSTERE Co. estimeaza ca la cantitatea aprovizionata ar fi putut obtine un rabat de 20%.

Valorea justa a instrumentelor emise va fi egala cu a activului recunoscut

(10 x 30.000 x 80% = 240.000 RON) si inregistrarea aferenta este:

Stocuri = % 240.000

Capital social 150.000

Prime de capital 90.000

Daca entitatea nu poate estima in mod credibil valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, entitatea trebuie sa determine valoarea acestora, ti cresterea corespunzatoare in capitaluri proprii, indirect, prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate.

Este cazul serviciilor primite de la salariatii entitatii sau persoanele asimilate salariatilor.

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni in conditiile in care termenii contractului ofera tertei parti posibilitatea de alegere a decontarii

Exemplul 1

S.C. Sara S.A. cumpara cosmetice de la S.C. Elvira S.A., in valoare de 5.500; suma pentru care incheie urmatorul contract: S.C. Elvira poate, fie intra in posesia a 5 actiuni S.C. Sara S.A., fie primi suma de 5.000, la alegere.

La data semnarii contractului, o actiune S.C. Sara era cotata la 1,010.

La momentul recunoasterii initiale, S.C. Sara evalueaza componenta de capital propriu la suma de 5.500 - 5.000 = 500 RON, ca diferenta intre valoarea justa a bunurilor primite si valoarea justa a datoriei.

Entitatea trebuie sa contabilizeze separat bunurile sau serviciile primite sau achizitionate referitoare la fiecare componenta a instrumentului financiar compus.

Pentru componenta de datorie, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile achizitionate, si o datorie de platit pentru acestea, atat timp cat terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, in conformitate cu cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate in numerar.

Pentru componente de capital propriu, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite si o crestere a capitalului propriu, atat timp cat terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, in conformitate cu cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate prin capitalul propriu.

Exemplul 2

Societatea Marte S.A. acorda unui furnizor ca si contrapartida intr-o tranzactie de cumparare a unui teren fie in suma de 110.000 u.m, fie dreptul de a primi 10.000 de actiuni.

Decontarea se va face peste un an, la alegerea tertului. In acest moment valoarea justa a terenului este de 110.000 u.m. si rata de actualizare utilizata de entitate este de 10%.

Conform IFRS 2 aceasta tranzactie presupune evaluarea separata a celor doua componente, de capital si datorie.

Valoarea justa a bunurilor primite ( terenul) este de 110.000 u.m. .

Valoarea justa a instrumentului de datorie este valoarea actualizata la 10% pentru un an de zile, adica 110.000 / ( 1 + 10%) , adica 100.000 u.m. .

Diferenta de 10.000 u.m. este valoarea componentei de capital

S.C. Marte S.A. va recunoaste terenul in situatiile financiare la valoarea de 110.000 u.m, o datorie valorand 100.000 u.m. si o crestere a capitalului propriu de 10.000 u.m. .

La data decontarii, entitatea trebuie sa reevalueze datoria la valoarea justa.

Daca entitatea emite instrumente de capital propriu la decontare si nu plata in numerar, datoria trebuie sa fie transferata direct la capitalul propriu, ca si consideratie pentru instrumentele de capital emise.

Daca entitatea plateste la decontare in numerar si nu emite instrumente de capital propriu, plata trebuie sa deconteze datoria in intregime.

Orice componenta de capital propriu recunoscuta anterior trebuie sa ramana in cadrul capitalului propriu. Prin alegerea de a primi numerar la decontare, terta parte renunta la dreptul de a primi instrumente de capital propriu.

Totusi, aceasta cerinta nu scuteste entitatea de a recunoaste un transfer in cadrul capitalului propriu, adica la un transfer de la o componenta de capital propriu la alta.

De retinut

Daca o entitate a acordat unei terte parti dreptul de a alege daca tranzactia cu plata bazata pe actiuni este decontata in numerar sau prin emiterea unor instrumente de capital, entitatea a acordat un instrument financiar compus, care include o componenta de datorie si o componenta de capital propriu.

Pentru tranzactiile cu terte parti altele decat angajatii, in care valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite este evaluata direct, entitatea trebuie sa evalueze componenta de capital propriu a instrumentului financiar compus, ca diferenta dintre valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite si valoarea justa a componentei de datorie, la data cand bunurile sau serviciile au fost primite.

Entitatea trebuie in primul rand sa evalueze valoarea justa a componentei de datorie si apoi sa evalueze valoarea justa a componentei de capital propriu.

Valoarea justa a instrumentului financiar compus este suma valorilor juste a celor doua componente.

Pentru alte tranzactii, inclusiv tranzactiile cu angajatii, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentelor financiare compuse la data evaluarii, avand in vedere termenele si conditiile pentru care au fost acordate drepturile de a incasa in numerar sau instrumente de capital propriu.

Tranzactiile cu plata bazata pe actini decontata in numerar

Exemplul 1

Societatea GOOGLE S.A. angajeaza un consultant caruia ii ofera echivalentul in RON a 100 actiuni proprii cotate la bursa, pentru servicii de consultanta pe probleme de publicitate.

La data acordarii 1 actiune era cotata la 8 RON. La sfarsitul primului an cursul bursier era de 10 RON pe actiune si se platise jumatate din datorie.

La sfarsitul anului 2 cotatia era de 7 RON/actiune. In anul 3 se plateste diferenta de plata, moment la care actiunea era cotata cu 9 RON.

La data acordarii, S.C. GOOGLE recunoaste o cheltuiala cu servicii publicitare si o datorie egala cu 100 8 = 800 RON:

Cheltuieli publicitare = Datorii 800

La sfarsitul primului an, valoarea justa a datoriei este de

( 100 - 50 ) 10 = 500.

Datorie existenta in bilant: 800 50% = 400.

Entitatea va recunoaste diferenta nefavorabila pe cheltuieli:

Cheltuieli financiare = Datorii 100

La sfarsitul anului 2, valoarea justa a datoriei este de 50 7 = 350.

Datorie existenta in bilant: 500.

Entitatea va recunoaste diferenta favorabila pe venituri:

Datorii = Venituri financiare 150

La data decontarii, valoarea justa a datoriei este de 50 9 = 450.

Datorie existenta in bilant: 800 50% = 350.

Entitatea va recunoaste diferenta nefavorabila pe cheltuieli, la momentul decontarii inregistrand:

% = Numerar 450

Cheltuieli financiare                                                   100

Datorii       350

Bibliografie:

Greuning,van Hennie, Standarde internationale de raportare financiara IFRS, editia a V-a, Ed. Irecson, 2009;

Standarde internationale de raportare financiara - Ghid practic, editie revizuita, bilingva engleza-romana, Ed. Institutul Irecson, 2007;

Barry J. Epstein, Abbas Ali Mirza, Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare Financiara, Ed. BMT Publising House, 2007.