Pretul valorilor mobiliare si eficienta pietei financiare



Pretul valorilor mobiliare si eficienta pietei financiare


Pretul valorilor mobiliare si eficienta pietei

1. Valoarea investitiei si pretul acesteia (de piata)

2. Cererea si oferta de valori mobiliare

3. Eficienta pietei de capital



4. Valoarea in timp a banilor


Valoarea investitiei si pretul acesteia

  • Analiza tipica a unei investitii:

                         - analiza firmei

-analiza industriei

                        - analiza economiei (in ansamblu)

  • Determinarea valorii unei investitii presupune conve rsia unor valori viitoare (estimate), la anumite valori prezente
  • Ce determina pretul actiunilor pe piata?

a) cererea si oferta de actiuni

b) veniturile viitoare si dividendele estimate de catre investitori


Cererea si oferta de valori mobiliare

Tendinta de pastrare (individuala) a valorilor mobiliare

Tendinta agregata de pastrare a valorilor mobiliare




Elasticitatea cererii si ofertei de valori mobiliare

  • este data de "unicitatea" fiecarei valori mobiliare, fiind considerata cu atat mai "unica" cu cat exista mai putine substitute apropiate

In concluzie:

  •  cererea agregata va fi mai elastica pentru valori mobiliare mai putin "unice"
  •  pentru valori mobiliare mai puntin "unice", cantitatea tranzactionata va fi cu atat mai mare cu cat scade pretul

Eficienta pietelor financiare

Premisele ipotezei pietei eficiente:

a) toti investitorii au acces gratuit la informatiile disponibile despre evolutiile viitoare;

b) toti investitorii sunt buni analisti;

c) toti investitorii observa cu atentie evolutia preturilor pe piata si isi modifica portofoliile in concordanta cu preturile.

Concluziile ipotezei anterioare fac referire la faptul ca intr-o piata eficienta:

  • orice valoare mobiliara este tranzactionata la valoarea "corecta";
  • nu exista valori mobiliare sub-evaluate sau supraevaluate;
  • informatia disponibila este reflectata imediat si in totalitate in pretul valorilor mobiliare.

In fuctie de tipul de informatie reflectata in pretul valorilor mobiliare exista:

1. Eficienta slaba

2. Eficienta semi-tare

3. Eficienta tare

1.Forma slaba de eficienta:

  • informatiile disponibile: preturile istorice ale valorilor mobiliare;

2. Forma semi-tare de eficienta:

  • informatiile disponibile: toate informatiile facute publice;

3. Forma tare de eficienta:

  • informatiile disponibile: toate informatiile, publice sau confidentiale.

O piata se incadreaza intr-o forma de eficienta atunci cand utilizand informatiile disponibile este imposibil de obtinut profituri anormale

  • Anomalii ale pietei:

 - efectul de weekend

 - efectul de ianuarie

 - efectul de octombrie

 - efectul small-cap

 - efectul de Mos Craciun


Valoarea in timp a banilor

Exista 2 principii importante:

1. Un leu astazi valoreaza mai mult decat un leu maine;

2. Un leu sigur valoreaza mai mult decat un leu mai riscant.


Valoarea prezenta si valoarea viitoare

Daca notam:

VP = valoarea prezenta  

VV = valoarea viitoare 

FD = factor de discount 


FC = factor de capitalizare  

r = rata dobanzii pentru o perioada

t = timpul (in perioade)


Atunci se deduc urmatoarele relatii:

(1.1) VP = VV x FD = VV x 1/(1+r)t


(1.2) VV = VP x FC = VP x (1+r)t


De retinut:

1. Valoarea prezenta reprezinta valoarea cu discount

a unui flux financiar viitor;

2. Valoarea viitoare se afla prin capitalizarea valorii

prezente;

3. Factorul de discount reprezinta valoarea prezenta a

unui leu care va fi primit in viitor;

4. Factorul de capitalizare reprezinta valoarea viitoare

a unui leu investit in prezent.


Fluxuri de venit

Anuitati

reprezinta sume de bani care se platesc periodic, in legatura cu anumite investitii care genereaza fluxuri financiare constante si definite in timp: ipoteci, imprumuturi cu plati constante etc.

Exista:

  • anuitati ordinare (platite la sfarsitul perioadei)
  • anuitati platite anticipat (platite la inceputul perioadei)

Perpetuitati

reprezinta sume de bani care se platesc periodic si se intalnesc in cazul investitiilor care au o durata nedeterminata in timp sau genereaza fluxuri financiare pentru o perioada nedeterminata.



Factorul de capitalizare se poate manifesta sub doua moduri: discret sau continuu.

  • Capitralizarea discreta presupune faptul ca dobanda este calculata periodic, la anumite intervale bine definite in timp si evidentiabile;
  • Capitalizarea continua presupune faptul ca dobanda este calculata pentru un numar de intervale de timp infinite.

Formula de calcul pentru capitalizare discreta:


(1.3) VV = VP x (1+r/m)mt


unde: r = rata anuala a dobanzii

m = numarul de perioade de capitalizare dintr-un an

t = numarul de ani


Formula de calcul pentru capitalizare continua:

unde:   r = rata anuala a dobanzii

t = numarul de ani


Relatia (1+r/x)xt tinde la ert daca x tinde la infinit, iar e = 2,71828

Asadar relatia (1.4) devine:


(1.5) VV = VP x ert


Exemplu:


Valoarea initiala: 100 EUR (VP)

Rata nominala a dobanzii: 10% (r)

Perioada de plata a dobanzii: trimestrial (m)


Valoarea cu capitalizare discreta:

VV(d) = 100 (1+0,1/4)4 = 110,38

Valoarea cu capitalizare continua:

VV(c) = 100 x e0,1 = 110,52