ACTIUNEA APEI ASUPRA VERSANTILOR referat





ACTIUNEA APEI ASUPRA VERSANTILOR


Actiunea apei asupra versantilor (procesele hidrodinamice pe versanti) se manifesta in mai multe moduri:



Pluviodenudarea reprezinta actiunea realizata de catre picaturile de apa asupra substratului. Actiunea acestui proces este determinata de tipul de roca, gradul de acoperire cu vegetatie, marimea picaturii, intensitatea ploii etc. Denudarea realizata de catre ploaie comporta doua mecanisme: splash si wash. Distrugerea coeziunii agregatelor din constitutia solului si a cuverturii de m eteorizatie se realizeaza prin izbire si dispersia liantului dintre acestea. Impreuna cu improscarea materialului constituie actiunea de "splash". Astfel, la suprafata solului se formeaza un orizont afanat care la uscare devine prafos, fiind transportat usor de vant sau evacuat prin spalare (wash).


Eroziunea prin curenti peliculari se realizeaza prin curgerea neconcentrata, sub forma de pelicula, a apei pe suprafata a versantului. Prin acest proces, panza de apa se incarca cu fractiunile fine de la suprafata versantului, care vor fi acumulate la baza acestuia. Scurgerea peliculara incepe in momentul in care substratul este saturat cu apa, fiind astfel depasita capacitatea de infiltrare a apei in sol. Grosimea stratului de apa poate fi exprimata prin ecuatia lui Horton (1945):

r - rata stocului (diferenta dintre precipitatii si infiltratie);

x - distanta in josul versantului fata de cumpana apelor;

l - lungimea versantului

n - coeficient de asperitate

Eroziunea prin curenti concentrati

La o anumita grosime a peliculei de apa datorita neuniformitatii versantului, se realizeaza concentrarea apei pe o anumita directie, rezultand curenti concentrati. Curentii vor determina rigole, ogase, ravene si torenti.

Rigolele sunt santuri cu adancimi de pana la 30 centimetri. Santurile cu adancimi mai mari de 30 cm se numesc ogase. In cazul disecarii deluviilor pana la roca de baza se formeaza ravena. Dezvoltarea bazinului de receptie, canalului de transport si a conului de dejectie va determina formarea torentului. Asocierea in cadrul versantilor a formelor de eroziune prin actiunea curentilor concentrati (rigole, ogasuri, ravene), ce degradeaza suprafata acestuia va constitui formatiunea de badlands (fig. 5).

Fig.5 Rapa Rosie Sebes- formatiunea de badlands


Conul de dejectie (con aluvial sau proluvial) reprezinta forma de acumulare rezultata ca urmare a unei curgeri torentiale.



PROCESE DE DEPLASARE A MATERIALELOR PE VERSANTI


Procese de deplasare a materialelor pe versanti comporta mai multe mecanisme, in functie de care se diferentiaza aceste procese:

a. Procese de deplasarea prin cadere: rostogoliri, prabusiri si surpari.

Rostogolirile presupun o prelucrare anterioara prin meteorizatie a versantilor abrupti. Materialul este pus in miscare (rostogolire) datorita gravitatiei;

Prabusirile desemneaza deplasari bruste ale depozitelor, in urma impactului acestea fragmentandu-se;

Surparile presupun prezenta in cadrul versantului a unei surplombe care determina dezechilibrarea acestuia si antrenarea materialelor.



b. Deplasarea materialelor prin procese de alunecare

Alunecarile de teren sunt deplasari in masa ale materialelor, cu formare unei suprafete (pat) de alunecare, care va separa materialele supuse acestui proces in raport cu roca stabila din cadrul versantului.

Elementele unei alunecari sunt: rapa de desprindere, corpul sau corpurile de alunecare, fruntea alunecarii si patul de alunecare.

Realizarea alunecarii e legata de prezenta unei alternante de strate impermeabile (argile) cu strate permeabile. Cauzele pot fi potentiale (litologia si relieful), pregatitoare si declansatoare (precipitatiile, defrisarile, eroziunea raurilor, actiunea inghetului, alterarea rocilor, cutremurele).

Clasificarea alunecarilor de teren are la baza mai multe criterii:

in functie de adancimea patului de alunecare:

superficiale, pana la 1 m

de adancime medie, 1-5 m

adanci, peste 5 m

in raport cu structura:

consecvente

insecvente

asecvente



in functie de viteza:

bruste

lente

in functie de stabilitate:

alunecari stabile

alunecari instabile

in functie de forma corpurilor de alunecare:

in brazda

lenticulare

glimee (monticuli, coparsaie )

in trepte

complexe (combinate)



c.  Tasarea si sufoziunea

Tasarile se produc pe depozite afanate (poroase) de tipul loessurilor , nisipurilor prafoase, marnelor prafoase. Aceste deplasari lente pe verticala sunt rezultatul compactizarii depozitelor sub presiunea propriei greutati sau datorita compresiunii realizate in urma construirii unei infrastructuri.

Sufoziunea ("sufodium" - a spala pe dedesubt) se realizeaza pe cale chimica (legat de procesele de dizolvare) sau prin intermediul apei (prin dislocarea si transportul particulelor fine nisipoase), in roci predominant nisipoase. Cursurile de apa subterana formeaza tunele subterane, prin prabusirea tavanului acestora rezultand la suprafata depozitelor, palnii de sufoziune. Prin unirea palniilor in lungul cursului subteran va rezulta valea de sufoziune.


d. Procese de deplasare prin curgere

Se realizeaza atat in medii uscate cat si  in medii umede, conditiile necesare fiind date de un climat arid si semiarid si de prezenta unui orizont de sfaramaturi in urma meteorizatiei fizice.

In cazul in care curgerile se realizeaza in cadrul torentilor sau a valcelelor (valcea - vale mai mica, de pana la 1 km), vorbim de vai de pietre (sfaramaturi).

Porniturile de nisip - sunt frecvente in climatele aride si semiaride, fiind localizate pe terenuri nisipoase necoezive.

Curgerile gravitationale

In functie de mecanisme (forma) exista trei tipuri:

a)         curgeri de sfaramaturi  (curgeri debritice)

b)         curgeri maloase

c)         curgerile de cenusa vulcanica

d)         curgerile de nisipuri umede

Conditiile de realizare ale acestora: roca friabila sau puternic meteorizata, supraumectata.

Deplasarile complexe

a)         Creep-ul - deplasari rezultate in urma rearanjarii particulelor una in raport cu cealalta in cadrul tendintei generale de deplasare a acestora sub impactul gravitational. Cauzele rearanjarii intre particule sunt reprezentate de umezire si uscare, inghet si dezghet, incalzire si racire, actiunea vietuitoarelor asupra regolitului (scoartei de meteorizatie).

b)         Deraziunea este un proces ce implica spalarea in panza, alunecari superficiale, creep, pe un substrat predominant nisipos (sunt susceptibile acestui proces alternantele de roci friabile permeabile-nisipuri, argile, marne, loessuri cu roci impermeabile-tufuri si argile), rezultand vai largi cu fundul plat marginite de sectoare mai inclinate. Evolutia prin procese de deraziune a regiunii da si posibilitatea formarii unor creste si martori de eroziune.












Copyright © Contact | Trimite referat