Depozitele de deseuri atasate Orasului Bucuresti
1.Introducere
Problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua, ea aparand o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu
natura asa cum era ea, ci a pornit o transformare a ei potrivit nevoilor sale. Echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.
Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnicostiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii; nave tot mai mari si mai puternice despica marile si oceanele; cascade de hidrocentrale transforma puterea apelor in energie electrica si alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa. Sub acest impact al dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul; au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile lumii.
Termenul de poluare (lat. pollo, polluere - a murdari, a profana) desemneaza orice activitate care, prin ea insasi sau prin consecintele sale, aduce modificari echilibrelor biologice, influentand negativ ecosistemele naturale si / sau artificiale cu urmari nefaste pentru activitatea economica, starea de sanatate si confortul speciei umane.
Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile; frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai
mici, eliminand din nou in aer si in sol elemente importante. Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate.
Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase – asupra animalelor, vegetatiei si chiar a climei. Din aceste motive, studiul si impiedicarea poluarii a devenit o necesitate a comunitatilor umane.
Orice activitate umana are un impact potential asupra mediului inconjurator. Ca parte a naturii, omul internactioneaza desigur cu mediul, dar stadiul la care a ajuns civilizatia umana face ca noi sa fim
oarecum iesiti partial de sub legile naturii si mecanismele ei de reglare, ceea ce ne face mai puternici dar totodata foarte vulnerabili, greselile nemaifiindu-ne corectate prompt de natura. Trebuie acum tot mai mult sa ne purtam de grija singuri si noua dar si naturii, de care continuam totusi sa depindem.
2.Date generale si date legate de tectonica Bucurestiului
Bucuresti este capitala Romaniei,
oras cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate
administrativa aparte, cel mai mare si important centru politic, economic,
financiar, bancar, comercial, cultural-stiintific,de invatamant, de transport,
informational, sportiv si turistic al tarii.
Orasul se afla situat in S-SE
Romaniei, in Campia Vlasiei (subunitatea sa Campia Bucurestiului), la 54-90 m
altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina, la 60 km N de fluviul
Dunarea,120 km S de M-tii Carpati si 226 km V de Marea Neagra.
Din punct de vedere evolutiv, Municipiul Bucuresti se plaseaza pe fasia de tranzitie dintre Platforma Moesica si flancul extern, epicratonic al Avanfosei Carpatice.
Cuvertura sedimentara a Platformei Moesice sunt prezente patru megasecvente, una depusa in Paleozoic de circa 5,5, km grosime, a doua in Permian-Triasic de circa 5 km, a treia in Liasic- Cretacic superior de circa 3.5 km., iar cea din urma in Miocen mediu-Holocen, cu grosimi in arealul studiat de pana la 1.5 km. (Sandulescu, 1984; Tarapoanca, 2004
Grupul de Bucuresti s-a constituit in conditii de trecere de la ambianta unei mari interioare (Pontian) la ambianta continentala, intai majoritar subacvatica (Romanian-Pleistocen mediu, prima parte) si ulterior mixta, cu portiuni aluvionate si altele emerse/subaerale (Pleistocen mediu, partea superioara-Holocen). Grupul are sapte formatiuni: Formatiunea de Calinesti (Dacian), Formatiunea de Izvoarele (Romanian inferior
3.Depozitarea deseurilor in Bucuresti
Calitatea estetica a mediului reprezinta totalitatea caracteristicilor mediului inconjurator care ii confera caracterul de a fi placut, armonios si agreabil vietii omului, asigurandu-i in acest fel conditiile optime de dezvoltare sanatoasa, de munca, locuire, odihna si recreere.
Ambientul urban al Bucurestiului arata ca, din punct de vedere estetic, Capitala nu se ridica la nivelul impus de statutul ei de metropola europeana aflata in secolul al XXI-lea, ci dimpotriva, trece printr-o “criza estetica”. Intre zonele sale periferice si cele centrale exista evidente contraste in ceea ce priveste estetica mediului Acestea vizeaza: aspectul, arhitectura si densitatea imobilelor, gradul de iluminare a strazilor, traficul, frecventa spatiilor comerciale, densitatea spatiilor verzi, calitatea pavajului etc.
Cauza care determina aceste discrepante rezida in investitiile insuficiente in domeniul mediului si al gospodarii orasenesti, iar Municipiul Bucuresti se confrunta cu numeroase probleme:
● agentii economici cu potential poluant nu dispun de sisteme eficiente de retinere a noxelor;
● apa potabila furnizata in reteaua de alimentare a populatiei este de slaba calitate;
● capacitatile de depozitare si transport ale deseurilor sunt insuficiente (deficit de pubele, cupe container si autogunoiere);
● deseurile abandonate in diferite locuri: pe spatiul verde, la coltul strazilor etc. fac ca murdaria sa fie omniprezenta;
● rampele de depozitare a gunoaielor sunt amenajate necorespunzator;
● carosabilul si trotuarele au un aspect care lasa mult de dorit;
● spatiile verzi sunt reduse ca suprafata, plantele decorative aproape lipsesc, speciile rezistente la poluare se regasesc pe spatii restranse;
● zonele de recreere (parcuri, paduri de agrement, spatii de joaca) au un aspect inestetic si nu in ultimul rand sunt poluate cu diverse substante chimice.
Cea mai mare problema nu este una de suprafata, ci una de cantitate, planeta noastra nu mai poate duce in spate atatea deseuri, ce continua sa cresca cu cifre inimaginabile in fiecare zi. Aceasta “picatura de apa” ce poate fi ambalajul unui pachet de tigari sau un container de substante chimice reziduale, cu siguranta lasa
rani adanci in “piatra” acestei planete, pe care noi toti o numim Casa.
Managementul integrat al deseurilor se refera, in special, la identificarea celei mai bune solutii pentru colectarea, transportul si tratarea deseurilor preluate de la diferiti clienti. Optiunile de tratare a rezidurilor sunt multiple,in fc de natura acestora.
In general,
ierarhia optiunilor este urmatoarea:
- reducerea cantitatii de deseuri produse;
- compostarea deseurilor organice;
- incinerarea deseurilor in conditii de
impact minim asupra mediului;
- depozitarea controlata a deseurilor.
In Bucuresti se produc anual circa 1.500.000 de mii de tone de gunoi si ducerea lui in locurile special amenajate a ajuns o problema care a scapat complet de sub controlul primariei si care afecteaza grav atat mediul inconjurator, cat si sanatatea locuitorilor.
In pofida tuturor vicisitudinilor, s-a creat o groapa ecologica in Bucuresti, in comuna Giulesti-Sarbi, groapa care sta insa nefolosita. Aceasta groapa ecologica, creata dupa toate standardele europene, ar putea sa achizitioneze circa 300 de mii de tone de gunoi, sa rezolve aceasta problema.
Primaria se face vinovata de neamaenajarea unor depozite speciale de deversare a deseurilor,insa omul din viata de zi cu zi se face vinovat de faptul ca ii lipseste cu desavarsire educatia eco,daca o putem numi asa.Un exemplu dureros din Bucuresti il reprezinta lacul Plumbuita , o zona separata de o plasa care opreste gunoaiele plutitoare de o alta jumatate lacului, foarte ingrijita, care serveste drept agrement.
Depozitarea deseurilor in Bucuresti se face in mod salbatic, pe linia de centura sau pe terenurile virane, chiar si din afara orasului .Teoretic, Municipalitatea nu are o groapa a ei. Groapa Glina, arhicunoscuta, e in administrarea Primariei Popesti-Leordeni, groapa Iridex din zona Chitila este construita si administrata de societatea Iridex, iar cea de la Vidra se afla pe raza In pubela bucuresteanului se gasesc in mod frecvent deseuri alimentare. Se pare ca populatia nu constientizeaza inca faptul ca resturile de mancare distrug materiale care, dupa colectare, ar putea fi valorificate. In 2007, s-au colectat 25.000 de tone de hartie si carton, dar cantitatea putea fi dubla. “Un ambalaj de hartie care a intrat in recipientul cu deseuri menajere nu mai poate fi recuperat. Legislatia care transpune directiva europeana privind obiectivele de valorificare a deseurilor ne obliga sa reciclam cel putin 60% din ambalajele de hartie si carton introduse pe piata. Din acest motiv, Primaria Capitalei a realizat un studiu pentru colectarea selectiva a acestui tip de deseuri in Bucuresti.Cum cantitatea deseurilor de hartie si carton a crescut in ultimii ani, aceasta este prima componenta pe care trebuie sa se inceapa « valorificrea .Este necesar ca populatia sa constientizeze importanta colectarii selective, chiar daca aceasta nu este benefica din punct de vedere financiar.
1,5 milioane de tone reprezinta cantitatea de deseuri menajere pe care le genereaza in fiecare an Bucurestiul
270 de mii de tone de hartie ajung la gropile de gunoi, fara a fi valorificata, in timp ce cantitatea de hartie reciclata este de numai 25.000 de tone
4. Concluzii
In fiecare zi omenirea produce multe tone de deseuri, avem oare destul loc pentru depozitarea acestora? Zonele destinate depozitarii lor au devenit neincapatoare, inestetice, insalubre. Gropile de
gunoi au capatat forma si au devenit munti. Mai bine de jumatate din deseurile care sunt trimise spre zonele de depozitare sunt reciclabile dar se pare ca sunt prea putini carora le pasa. A venit timpul sa constientizam acest lucru si sa nu mai fim ignoranti. O solutie a acestor probleme poate sa o reprezinte reciclarea. Ea are urmatoarele avantaje:
Reciclarea elimina partial poluarea si conserva resursele naturale. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.
• Reciclarea conserva energia. Mult mai putina energie este necesara pentru a transforma materialele
reciclate in produse noi, comparativ cu a incepe productia cu materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale intr-un program obisnuit de reciclare, sunt economisiti cel putin 187 USD prin realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale si carbune, chiar in conditiile in care tinem cont de consumurile datorate colectarii si transportarii materialelor.
• Reciclarea elimina costurile depozitarii reziduurilor sau a incinerarii lor. Costurile reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare si prin vinderea materialelor rezultate. Preturile de depozitare variaza foarte mult in functie de zona, si piata materialelor reciclate este intr-o crestere exploziva.
• Programele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. In prezent sunt disponibile numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind in curs de testare si implementare
• Reciclarea creaza noi locuri de munca si creste competitivitatea industriei. Reciclarea ofera industriei resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se translateaza in valoare pentru consumatorii ce cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii industriale sunt semnificative.
Inainte de a arunca un obiect in
natura gandeste de doua ori, acel lucru
poate ramane acolo mii de ani. Nu te jena sa
ridici pe cele deja existente, poti ajuta astfel
natura.
