Judetul Maramures - rezervatii naturale, economie, obiective turistice referat





REZERVATII NATURALE


Maramuresul dispune de o vasta retea de obiective naturale puse sub protectia legii, din care un numar de 19 rezervatii naturale, in suprafata totala de 5002 ha, la care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de protectie deosebit pentru ocrotirea lostritei, precum si 19 arbori seculari ocrotiti, dintre cele mai diverse specii.



De remarcat marea diversitate de tipuri si forme de obiective ocrotite: rezervatii complexe(Pietrosul Rodnei), rezervatii geologice, peisagistice (Creasta Cocosului), rezervatii paleontologice (Chiuzbaia), rezervatii de turba (Taul lui Dumitru), rezervatii floristice, pesteri sau lacuri ocrotite.

Datorita acestor bogatii naturale, in judetul Maramures au fost declarate prin Decretul 204/1997 si H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervatii naturale de interes national, iar Rezervatia naturala Pietrosul Mare este inclusa in randul Rezervatiilor Biosferei alaturi de Delta Dunarii si Parcul National Retezat.














Fig. 12 Rezervatia Pietrosul Mare



ECONOMIE


Datorita bogatiilor solului si subsolului, in judetul Maramures, s-a dezvoltat o intensa activitate economica - sociala, care constituie in acelasi timp sursa pentru poluarea extinsa a tuturor factorilor de mediu.

Economie diversificata cu exploatari de minereuri neferoase, materiale de constructie si lemn; metalurgie neferoasa, produse chimice, alimentare, textile etc; cresterea animalelor si unele culturi; cai de comunicatie concentrate in depresiuni, de-a lungul vailor care traverseaza principalele pasuri; orasele care reprezinta noduri de cai de comunicatie; aeroport la vest de Baia Mare.

Industria - principalele ramuri industriale care concura la cifra de afaceri sunt: industria extractiva; industria produselor primare (inclusiv productia de medicamente); industria prelucratoare din care metalurgia; industria alimentara si bauturi; prelucrarea lemnului si industria mobilei; energie electrica, termica, gaze si apa calda.

Agricultura - locul ocupat de agricultura in economia judetului este evidentiat de ponderea populatiei ocupate in aceasta ramura si de volumul crescand de produse agroalimentare destinate consumului populatiei, pentru industrie, precum si pentru export. Orientarea activitatii agricole cu precadere spre cresterea animalelor si pomicultura este determinata de insasi structura terenului agricol - din cele 306900 ha teren agricol, pasunile, fanetele naturale si livezile, reprezentand 68,9%.

productia pomicola (mere, prune, pere);

productia animaliera (porcine, bovine);

productia vegetala (porumb, grau, ovaz, orzoaica, cartofi de toamna).

































Fig.13 Harta modului de folosinta a terenurilor



Investitiile-constructiile - distributia investitiilor in principal in domeniile: industriei extractive; industriei prelucratoare; energiei electrice si termice. Productia de constructii se realizeaza in cea mai mare parte in constructiile ingineresti.

Comertul exterior - principalele produse exportate: textile si articole din textile; produse din lemn, inclusiv mobilier; metale comune si articole din metal; mijloace si materiale de transport; marfuri si produse diverse.

- principalele produse importate: textile si articole din textile; masini, aparate si echipamente electrice; metale comune si articole din acestea; materiale plastice, cauciuc si articole din acestea; altele.



Infrastructura - cai de comunicatii:


1.Aeroport - Aeroport Baia Mare: curse interne Baia Mare- Bucuresti; curse charter;

- Aeroport Cluj Napoca (la 158 km distanta de Baia Mare): curse interne si internationale;

- Aeroport Satu Mare (la70km distanta de Baia Mare);

- Aeroport Oradea (la 200km distanta de Baia Mare).


2.Calea ferata - punct terminal de cale ferata. Legatura cu linia C.F .a Ucraniei ( cu ecartament marit) prin Halmeu.


3.Sosele - reteaua judeteana de transport rutier cuprinde: drumuri publice si drumuri nationale.


4.Comunicatii telefonice - comunicatiile telefonice sunt asigurate de: comunicatii telefonice (fibra optica); linii telefonice digitale; comunicatii mobile; telefonie mobila (GSM, CDMA).



MASS MEDIA - la nivelul judetului Maramures, mass media este reprezentata de: 2 posturi de televiziune locala; 2 retele de televiziune prin cablu in Baia Mare si retele de televiziune prin cablu in alte localitati ale judetului; 3 studiouri locale de radio; 3 cotidiene; 4 publicatii saptamanale.



STEMA JUDETULUI MARAMURES


Este adoptata prin Hotararea Guvernului nr.684 din 30 septembrie 1998 si publicata in Monitorul Oficial nr.416 din 15 octombrie 1998.


.

























Fig.14 Stema judetului Maramures


Descrierea stemei: Stema judetului Maramures se compune dintr-un scut taiat ; in dreapta partii superioare se afla un cap de zimbru, natural, avand intre coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat in dreapta de o roza din acelasi metal, iar in stanga, de o semiluna de argint, conturata; in stanga partii superioare este reprezentata o capra neagra stand pe piscul unui munte de argint, care are conturat, in centru, intrarea intr-o mina; muntele este flancat de doi brazi naturali; in partea inferioara, pe camp de azur, se afla o biserica din lemn, de aur, vazuta dinspre altar, cu acoperis in doua ape, fiecare nivel fiind terminat cu cate o cruce avand trei brate orizontale si a carei turla se inalta pana la mijlocul campului superior.


Semnificatia elementelor insumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramuresean, aminteste de legenda descalecatului, plecarea lui Dragos si Bogdan I din Maramures pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagra si brazii evoca relieful si principalele bogatii naturale ale zonei. Intrarea in mina reprezinta bogatiile subsolului a caror exploatare a avut o importanta pondere in economia judetului. Biserica din lemn atesta faptul ca in acest judet se pastreaza cele mai impunatoare constructii de acest fel din tara.



11.OBIECTIVE TURISTICE IN MARAMURES


In Judetul Maramures exista circa 1000 de izvoare cu concentratie minerala, in afara lacurilor cu apa sarata, sau a paraurilor puternic mineralizate. Cele mai importante izvoare sunt cele de la Ocna Sugatag cu o mineralizatie de 119 g/l, apa sarata, Costui cu clorurosodic 289 g/l, Breb trei izvoare, bicarbonate, clorurosodice, sulfate si multe altele.

Alte obiective turistice din judetul Maramures sunt: Rezevatia Naturala Pietrosu Rodnei, izbucul Izvorul Albastru al Izei, Pestera de la Izvorul Izei (2700 m lungime, 200 m adancime, cu rau active), Ulita de Piatra, cascadele de pe valea Buhaescu, Cascada Cailor, considerate a fi cea mai inalta din Romania. Se mai remarca Piatra Rea - cu un abrupt impresionant, zeci de pesteri si avene, si o flora rara plina de specii de orhidee si flori de colt, punctele de belvedere Pietrosu, Puzdrelel, Gargalau, stancile Piatra Alba, Piatra Buhaiului, Muncelu Raios, etc.

Judetul Maramures ofera un numar de poteci marcate pentru trasee turistice in muntii ce domina zona Maramureseana: creasta principala - banda rosie (Dealu Stefanitei - Saua Pietrii - Batrana - Rebra - Saua Puzdrele - Galatu - Gargalau, iar de aici spre sud in judetul Bistrita Nasaud, prin varful Ineu pana la Pasul Rotund, punct albastru (Borsa Complex - Puzdrele - Saua Laptelui), triunghiu rosu (Borsa Complex - Cascade Izvorul Cailor - Stiol - Prislop); banda albastra (Borsa Complex - Cascada Cailor). Din creasta principala se intind alte poteci marcate, inspre sectoarele sudice si estice ale masivul.

In afara acestor trasee, muntii Rodnei sunt strabatuti de o multime de poteci nemarcate, nerecomandate decat cunoscatorilor.

a) Muntii Maramuresului nu se remarca prin altitudine (au cu putin sub 2000 m), ci prin varietate si salbaticiune, prin intinsele paduri. Pana in anumite locuri se poate ajunge cu masina mica, apoi cu bicicleta, caruta, dar mai departe numai pe jos. Atractia cea mai mare o reprezinta trenuletul cu locomotiva cu aburi ("mocanita"), pe linie ferata cu ecartament ingust, care porneste din localitatea Viseu de Sus si strabate impresionantul defileu al Vaserului pe o distanta de cca.42 km, pana in inima muntilor. Prezinta si un sector alpin, cu pajisti si varfuri muntoase, unde exista numeroase puncte de belvedere. Traseele montane nu sunt marcate, multimea izvoarelor minerale situate in cadrul unor peisaje montane veritabile te fac sa apreciezi viata la adevarata ei valoare.

b) Muntii Gutai-Ignis: reprezentative sunt "Creasta Cocosului" - rezervatie geologica si "Cei trei apostoli". Culmea principala are in intregime atributele unui punct de belvedere atat spre Țara Maramuresului, unde satele par a fi vazute ca din avion, cat si spre estul, nordul si vestul Romaniei pana la distante foarte mari. La baza abruptului, spre nord, exista doua rezervatii botanice. Nuntii Gutai - Ignis sunt accesibili in toate directiile; au trasee cu grad de dificultate redus, cu numeroase puncte de belvedere si atractii turistice: cascade (Sipot si Covatari in bazinul raului, cascada Strungi), formatiuni geologice inedite, rezervatii naturale, izvoare minerale etc. Altitudinea maxima o ating in Vf. Gutaiul Mare (1443 m), situate in partea sud -estica a muntilor. In zonele Mogosa si Izvoare exista partii de ski cu teleski.

c) Muntii Rodnei: cea mai mare parte a muntilor este formata din roci metamorfice (sisturi cristaline), rezultand forme de relief masive, vai adanci si inguste sub forma de defilee si o creasta orientata est -vest, reprezentand un minunat traseu pentru drumetii, usor accesibil, cu numeroase puncte de belvedere. Prezenta rocilor sedimentare, in special a calcarelor, a determinat existenta a numeroase pesteri (Izvorul Tausoare, Izvorul Izei, etc) iar in sectorul de izvoare a raului Iza (rau important al Tarii Maramuresului) un izbuc si un ponor. Accesibilitatea acestora este foarte buna, din toate directiile cu deosebire dinspre nord, din localitatile Borsa si Moisei. Pe langa cele prezentate exista o multitudine de alte atractii turistice: rezervatii naturale (geologice, faunistice, floristice, peisagistice), cascade (Cascada Cailor), cursuri subterane (raul Iza), elemente de flora si fauna (capre negre, marmota, ursul brun, cerbul, mistretul, floarea de colt etc).Traseele montane sunt accesibile si iarna, oferind peisaje cu adevarat reconfortante. In partea nord-estica, in zona Borsa-Complex exista o partie de ski cu telescaun si teleski, o trambulina de sarituri cu skiurile (cea mai inalta din Europa). Perioada medie a sezonului de ski este noiembrie-martie.



12.TURISM


Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare din muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei, prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta.

Locurile pitoresti, aflate langa orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judet sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii.

Judetul Maramures are 62 de terenuri de vanatoare cu o suprafata de 587.000 ha. De asemenea se mai afla si opt rezervatii naturale. Judetul este bogat in elemente etnografice si folclorice. Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone: case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare.

In judetul Maramures se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate.


























Fig. 15 Harta turistica a judetului Maramures


Regiunea Maramures, situata in nordul tarii, in depresiunea cu acelasi nume, inconjurata de munti, este o zona ce impresioneaza prin traditiile populare pastrate aici (costume populare, obiceiuri, cantece si dansuri) si prin sculpturile de lemn, rafinat lucrate. Cele mai faimoase biserici vechi din lemn cu turle inalte, expresie a exceptionalei tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdesti (cu o turla inalta de 53m); Rozalvea; Bogdan Voda, etc. Curtile caselor taranilor din Maramures impresioneaza vizitatorii prin portile monumentale din lemn, sculptate cu motive reprezentand viata ce formeaza o adevarata dantelarie.



























Biserica Bogdan-Voda


















Fig.16 Biserica Plopis









Fig.17 Biserica Bogdan Voda



























Fig.18 Biserica Budesti Fig.19 Biserica Desesti































Fig.20 Biserica Barsana Fig.21 Biserica Rogoz

































Fig.22 Biserica Surdesti


Multe biserici din lemn din Maramures sunt incluse in lista obiectivelor protejate de Unesco. Cele mai importante sunt: Biserica din Barsana (datand de la inceputul secolului XVIII-lea), Biserica Sf.Nicolae din Budesti (secolul XVII-lea), Biserica Sf.Arhangheli din Plopis (secolul XVIII-lea), Rogoz (secolul XVII-lea) si Surdesti (secolul XVIII-lea). Satele maramuresene sunt pline de contrast, traditia conlocuind cu modernitatea. Pe de-o parte casele sunt inzestrate cu cele mai noi echipamente tehnice sau de bucatarie, iar pe de alta parte obiceiurile traditionale sunt pastrate cu sfintenie: inca mai exista camera principala unde toate activitatile zilnice au loc, peretii sunt inca impodobiti cu icoane si prosoape decorative, oamenii inca mai poarta costume traditionale. Toate acestea fac din Maramures un veritabil muzeu in aer liber, un loc in care se pot afla multe despre traditiile si credintele poporului roman.

In aceasta privinta o vizita la Cimitirul Vesel din Sapanta este obligatorie. Cimitirul este creatia unui sculptor local in lemn, care sculpta cruci pentru morminte in lemn de stejar, le picta in albastru si scria pe ele epigrafe umoristice incercand astfel sa concentreze in cateva versuri intreaga viata a decedatului. Cimitirul reprezinta credinta taranului roman in faptul ca moartea este un fenomen natural inevitabil pe care omul trebuie sa-l accepte cu seninatate.


















































Fig. 23, 24 Cimitirul de la Sapanta


Atractii turistice


Complexe muzeale:

- Muzeul de Etnografie Sighetu Marmatiei

- Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare

- Centrul artistic Baia Mare-Muzeul de Arta

- Muzeul Florean

- Muzeul de Mineralogie Baia Mare

- Muzeul Memorial Sighetu Marmatiei

- Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Baia Mare


Monumente de arhitectura si arta populara din Maramures:

- Centrul istoric Baia Mare

- Centrul istoric Sighetu Marmatiei

- Turnul Ștefan

- Biserici de lemn din Maramures

- Biserici de lemn din Lapus

- Biserici de lemn din Chioar

- Cimitirul Vesel din Sapanta


Asezaminte monahale din Maramures:

- Manastirea Barsana

- Manastirea Peri-Sapanta

- Manastirea de la Moisei

- Manastirea Sfanta Ana din Rohia

- Cimitirul vesel, Sapanta









13.CULTURA


Maramures este un judet in regiunea Transilvania din Romania. Din punct de vedere al culturii traditionale, actualul judet Maramures este alcatuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lapusului, Țara Maramuresului (jumatatea de sud a Maramuresului istoric) si Țara Codrului (partea de est), la care se adauga Zona Metropolitana Baia Mare.

Judetul Maramures ofera tarii si lumii o bogata si originala spiritualitate. Este inestimabil tezaurul de cultura populara, traditiile, obiceiurile, folclorul, mestesugurile, cercetatorii din tara si strainatate caracterizand Maramuresul ca o "placa turnata" a civilizatiei populare. In toate zonele exista o retea de sarbatori, de datini folclorice, de targuri ale mesterilor, evidentiindu-se festivalurile datinilor de iarna de la Sighet si Tg.Lapus; "Sarbatoarea castanelor" din Baia Mare; ale cantecului si portului popular din Șomcuta Mare; Asuaju de Sus, Mesteacan, obiceiuri de "Sanzaiene" si "Hora La Prislop"de la Borsa, "Tanjaua de pe Mara", "Hoteni"Armonii de Primavara"-Viseu de Sus.

S-au remarcat in valorificarea datinilor si folclorului:

- Ansamblu Folcloric National Transilvania din Baia Mare;

- Mara si Dor Romanesc din Sighetu Marmatiei;

- Maramuresul din Viseu de Sus;

- Lapusul din Tg. Lapus;

- Grupul Iza;

- Formatia "Alina-te dor"

Formatiile folclorice din judet au fost onorate, in cadrul festivalurilor din strainatate cu premiul "Europa", "Discul de aur", "Colierul de Argint"-Dijon (Franta), "Zeita de Aur" - Efes (Turcia).

Judetul se inscrie in spiritualitatea tarii cu aproape 200 de institutii si asezaminte pentru cultura si arta. Cultura, religia si arta exprima complexitatea ce are loc in viata spirituala a societatii: autonomia, libertatea de creatie, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural, ascensiunea spirituala si simtirea romaneasca, primordialitatea valorii, sanse egale la cultura, identitatea nationala in circuitul international de valori. Principalele institutii de cultura de a caror servicii beneficiaza populatia baimareana sunt: Directia judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Maramures, Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu", Muzeul Judetean Maramures, Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Creatiei Populare, Ansamblul Folcloric National Transilvania, Teatrul Municipal, Teatrul de Papusi, Școala Populara de Arte "Liviu Borlan", Uniunea Artistilor Plastici - filiala Baia Mare, Asociatia Scriitorilor - Baia Mare, Casa de Cultura a Sindicatelor, Casa Tineretului.

Din cele circa 150 de publicatii, aparute dupa decembrie 1989 s-au pastrat cotidienele "Graiul Maramuresului" (1989); "Glasul Maramuresului"(1997) si "Informatia Zilei" (2002), alte periodice, circa zece edituri.



14. IMPARTIRE ADMINISTRATIVA A JUDETULUI MARAMURES


Impartirea administrativa a judetului Maramures este urmatoarea: 13 orase (din care 2 municipii); 63 comune si 226 de sate.

Orase din judetul Maramures:

-Baia Mare: Municipiul Baia Mare, resedinta judetului Maramures, este un important centru urban din nord - vestul Romaniei. Este situat in partea vestica a judetului, in depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al raului Sasar, la o altitudine medie de 228m fata de nivelul marii. In ceea ce priveste arhitectura orasului, constructiile baimarene din zona veche a orasului sunt completate astazi de cele moderne, cu elemente specifice locale. Se evidentiaza zona comerciala, care cuprinde sediile bancilor, ale unor firme, magazinele cele mai mari din oras.

-Sighetu Marmatiei: Municipiul Sighetu Marmatiei (47°55'43 si 23°53' 33 E) este situat in nordul Romaniei, in judetul Maramures, la frontiera cu Republica Ucraina. Situat la o altitudine de 274 m, inconjurat de raurile Tisa (care reprezinta si linia de delimitare a teritoriului national), Iza si Ronisoara, orasul se prezinta sub forma unei insule. Ca pozitie este asezat ex-centric fata de teritoriul sau de influenta (Maramuresul istoric), insa la convergenta celor mai importante cai de acces de-a lungul vailor principale (Valea Izei, Valea marei, Valea Cosaului, Valea Tisei si Valea Viseului), ceea ce confera orasului un esential rol administrativ economic si socio-cultural.

-Viseu de Sus: Cea mai mare si importanta asezare la confluenta Viseului cu Vaserul este asezarea Viseu de Sus, situate in NE-ul judetului Maramures, la 125km de orasul resedinta de judet Baia Mare. Orasul Viseu de Sus, este cunoscut dupa cei mai multi autori de monografii. Cu un teritoriu predominant muntos, orasul impartit de la un capat la altul de raul Viseu, s-a constituit de-a lungul timpului atat in apropierea raului Viseu cat si pe vaile astazi destul de populate - Valea Vinului cu peste 1000 locuitori, Valea Vaserului cu 800 locuitori, Valea Pestilor cu 500 locuitori, Valea Scradiei cu 700 locuitori, etc.


- Borsa

- Baia Sprie

- Targu Lapus

- Seini

- Cavnic

- Ulmeni, Maramures

- Salistea de Sus

- Dragomiresti

- Șomcuta Mare

- Tautii-Magheraus




15. POPULATIA JUDETULUI MARAMURES


Profundele transformari economico-sociale infaptuite in judetul Maramures, in anii constructiei socialiste, au exercitat o influenta deosebita si asupra proceselor si fenomenelor demografice. Imbunatatirea continua a conditiilor de munca si viata, a asistentei medicale, cresterea substantiala a nivelului de trai material si spiritual au determinat sporirea localitatilor judetului:



Evolutia populatiei judetului Maramures in perioada 1910 - 1978







Nivelul

fata de :


Anul

Numarul populatiei

Anul


Perioada

precedenta



Val. absolute


Val.

absolute



























































Analiza datelor din tabel ne arata ca intr-un interval de 48 de ani (29 decembrie 1930-1 iulie 1978), populatia judetului a crescut cu 58,8%, respectiv cu 186.657 persoane.

Populatia judetului Maramures in anul 1980 este de aproximativ 543.000 locuitori. Cresterea continua a numarului de locuitori a influentat pozitiv si asupra densitatii populatiei judetului.



Evolutia densitatii populatei judetului Maramures si a Romaniei in perioada 1930-1978










Judetul Maramures







Total tara









Din tabel, reiese ca judetul Maramures are o densitate mai redusa pe kmp, decat media existenta pe total tara. Faptul se explica in mare parte prin existenta unor forma de relief preponderant deluroase si muntoase.

In ce priveste ritmul de crestere a numarului de locuitori pe kmp, aceasta in judet este mai intens decat pe total tara incepand cu anul 1956.


































Fig.25 Harta densitatii populatiei




Indicatorii demografici se caracterizeaza pentru perioada antebelica, printr-o mortalitate ridicata: 20 de decese la 1000 locuitori in 1938, consecinta a nivelului scazut de trai si a unei asistente medicale nesatisfacatoare. La aceasta se mai adauga o repartitie neechilibrata a populatiei pe sexe, pe grupe de varste si pe medii, majoritatea populatiei traind la sate.

Dupa revolutia de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista, masurile sistematice de ordin economic, social, sanitar, cultural au influentat sistematic asupra indicatorilor demografici cantitativi si calitativi.

Cresterea populatiei judetului a avut loc in cea mai mare parte pe seama sporului natural care se mentine in medie de 13%, cel mai mare spor natural s-a inregistrat in anul 1967 de 17,3%.


Date privind miscarea naturala a populatiei





ANII




Nascutii-vii

(la 1000 de locuitori)


Decedati

(la 1000 de locuitori)


Spor natural

(la 1000 de locuitori)


Casatorii

(la 1000 de locuitori)


Decedatii sub 1 an la 1000 nascutii-vii



























Soldul miscarii migratorii este pozitiv pentru judetul Maramures incepand cu anul 1960, iar cel mai scazut spor migratoriu s-a inregistrat in anul 1969 (120 persoane), iar cel mai ridicat in anul 1971 (1680 persoane).


Structura populatiei


In privinta structurii pe sexe conform recensamantului din 05.01.1977, din totalul populatiei, barbatii reprezinta 49,8%, iar femeile 50,2% cu o usoara crestere fata de 1966 cand acestea reprezentau 49,6%.

O analiza a dispersiei teritoriale a sexelor evidentiaza urmatoarele elemente: din cele 7 localitati urbane, in 5 predomina barbatii: Baia Mare (50,5%); Baia Sprie (51,8%); Borsa (51,1%); Cavnic (51,8%); Viseu de Sus (51,3%). Dezvoltarea industriala a judetului, noile unitatii economice si social-culturale au produs mutatii in ceea ce priveste structura populatiei pe medii.




Structura pe medii a populatiei judetului Maramures si pe tara (%)



Total

tara

Judetul

Maramures

ANII

urban

rural

urban

rural

































Urbanizarea prezinta o evolutie dinamica, daca in 1930 traia in mediul urban 14,3% din populatia judetului, in 1978 populatia ajunge la 49,6%. Cresterea populatiei urbane se explica nu numai pe seama dezvoltarii economico-sociale generale a oraselor existente, ci si ca urmare a trecerii unor asezarii in categoria localitatilor urbane ca de exemplu:Tg-Lapus, Cavnic si Borsa.

Cele mai mari valori ale procentului de urbanizare s-au inregistrat in municipiul Baia Mare unde de la 20.959 locuitori in 1948 se ajunge la 107.945 locuitori in 01.07 .1978.

Populatia judetului pe grupe de varste in anii 1966 si 1977 este prezentata in tabelul urmator:


Structura populatiei pe grupe de varsta (%)


Varsta







(ani)

Total

Masculin

Feminin

Total

Masculin

Feminin






















60 si peste









Structura pe nationalitati a populatiei judetului la recensamantul din 05.01.1977 se prezenta astfel: din numarul total al locuitorilor: 80%romani; 11,9% maghiari; 6,6% ucraineni; 0,7% germani; 0,7% alte nationalitati.

La ultimul recensamant din 18.03.2002, populatia judetului Maramures este de 510.110 locuitori fiind formata din: 418.405 (82%) romani; 46.300 (9 %) maghiari; 34.027 (6,7%) ucrainieni; 8.913 (1,7%)rromi; 2.012 (0,4%) germani, iar densitatea populatiei este de 80,9 locuitori pe kmp.



Populatia si densitatea populatiei la recensaminte



Judetul Maramures

Numarul locuitorilor

Locuitori / km2




29 decembrie 1930



25 ianuarie 1948



21 februarie 1956



15 martie 1966



5 ianuarie 1977



7 ianuarie 1992



18 martie 2002








Directia Judeteana de Statistica in urma recensamantului din anul 2003 furnizeaza urmatoarele informatii:


Populatie judetului

510.688 locuitori

Densitatea populatiei in judet

81,10 locuitori/kmp

Rata natalitatii in judet


Sporul natural in judet




Total populatie ocupata civila

211.100 persoane

Din care in

principalele ramuri:

Agricultura


Silvicultura, exploatare forestiera, economia vanatului


Industrie


Industria extractiva


Industria prelucratoare


Energia elecrica si termica, gaze si apa


Constructii


Comert, reparare si intretinerea autovechiculelor


Hoteluri si restaorante


Transport si depozitare


Posta si telecomunicatii


Activitati bancare si de asigurari


Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor


Administratie publica


Invatamant


Sanatate si asistenta sociala


Alte activitati de servicii colective , sociale si personale











Populatia,pe sexe si medii, la 1 iulie 2008, se prezinta astfel:


Text Box: Judetul Maramures
 Total
(numar persoane) Urban
(numar persoane) Rural
(numar persoane) Locuitori / km2
 Ambele
sexe Masculin Feminin Ambele
sexe Masculin Feminin Ambele
sexe Masculin Feminin 
Anii: 
1990 559393 278051 281342 296745 147698 149047 262648 130353 132295 88,7
1995 537477 266134 271343 286789 141256 145533 250688 124878 125810 85,3
2000 530955 262845 268110 284256 139396 144860 246699 123449 123250 84,2
2001 530605 262560 268045 284468 139399 145069 246137 123161 122976 84,2
2002 520635 256901 263734 275357 134416 140941 245278 122485 122793 82,6
2003 519057 255981 263078 274876 133986 140890 244181 121995 122186 82,3
2004 516562 254692 261870 300136 146305 153831 216426 108387 108039 81,9
2005 515610 254044 261566 303119 147668 155451 212491 106376 106115 81,8
2006 515313 253732 261581 303097 147478 155619 212216 107177 105962 81,7
2007 513000 252394 260606 301749 146654 155095 211251 105740 105511 81,3
2008 511828 251667 260161 300778 146032 154746 211050 105635 105415 81,1
































Populatia, pe grupe de varsta, la 1 iulie 2008, se prezinta astfel:





Judetul Maramures


Total

Pe grupe de varsta

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani si peste

Anii:




































































Miscarea naturala a populatiei, pe medii




Anii
Judetul

Date absolute (numar)

Rate (la 1000 locuitori)

Nascuti-morti la 1000 nascuti (vii+morti)

Decese la o varsta sub 1 an la 1000 nascuti-vii

Nascuti-vii

Decese

Sporul
natural

Casatorii

Divorturi

Nascuti-
morti

Decese la o
varsta sub
1 an

Nascuti- vii

Decese

Sporul
natural

Casatorii

Divorturi
















Maramures
















URBAN









































































































































RURAL

















































































































































Ratele de fertilitate, pe grupe de varsta se prezinta astfel:


Judetul Maramures





Rata generala de fertilitate





Grupa de varsta (ani)





































 


Durata medie a vietii, pe sexe se prezinta astfel


Judetul Maramures

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Anii:


























































BIBLIOGRAFIE




1. JUDETELE PATRIEI - MARAMURES editura SPORT - TURISM BUCURESTI, 1980


2. DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA MARAMURES


3. INTERNET




































Copyright © Contact | Trimite referat