STUDIUL DE GEOGRAFIE A POPULATIEI IN COMUNA ACATARI

UNIVERSITATEA " PETRU MAIOR" TARGU-MURES

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CURS POSTUNIVERSITAR PSIHOPEDAGOGIC

STUDIUL DE GEOGRAFIE A POPULATIEI IN COMUNA ACATARI

-2009-

INTRODUCERE

Studiul populatiei nu se realizeaza izolat ci in stransa legatura cu conditile social economice. Raspandirea populatiei pe glob evidentiaza deosebiri spatiale generate de anumite conditi de timp si de loc. Motiv pentru care populatia se studiaza din mai multe puncte de vedere cum ar fi: raspandirea in teritoriu, dinamica, mobilitatea teritoriala etc. Fiecare etapa istorica imprima caractere dinstincte evolutiei populatiei atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.

Geografia populatiei si asezarilor studiaza si iterpreteaza formele legate de populatie , modul de stabilire si desfasurare pe glob, tari si regiuni in functie de timp si spatiu, de conditii naturale concrete precum si cele socio-economice.

Geografia populatiei si asezarilor studiaza colectivitatile omenesti si modul lor de existenta pe spatii de extensiune variabila.

Cercetarile din ultimele decenii in domeniul geografiei populatiei si asezarilor s-au amplificat si diversificat foarte mult. In prezent este este tot mai accentuata tendinta de introducere metodelor statistice matematice si de adanciere a caracterului aplicativ al acestei ramuri, inclusiv prin abordarea unor studi indisciplinare.

Geografia populatiei si asezarilor contribuie la evidentierea deosebirilor spatiale si a cauzelor ce au determinat legaturile teritoriale dintre caracterul stabilirii oamenilor si factorilor sau elementele concrete ale cadrului natural.

Populatia unui teritoriu este considerata ca un sistem controlabil, care sunt prezentate de intrarile (natalitate, imigrari) si iesirile naturale (mortalitate si emigrari).

Populatia poate fi clasificata dupa diferite criterii de structurare, dupa cum sunt prezentate si in acest proiect : pe sexe, grupe de varsta, nationala, religioasa, pe nivel de pregatire, si structura profesionala.

Am ales sa studiez aceasta comuna deoarece nu a mai fost studiata din acest punct de vedere. Doar in anul 1997 a fost studiata monografia localitatii Acatari scris de Antal Andras, Editura Impress Targu-Mures.

Prin studierea comunei am observat ca acesta regiune este ocupata in mare parte de populatie de etnie maghiara si majoritatea fiind de religie reformata specifica acestei etni. Principala ocupatie este agricultura in majoritatea localitatilor.

I. POZITIA GEOGRAFICA

COMUNA ACATARI

Se afla situat pe bazinul inferior al raului Niraj. Prin localitatea Acatari trece drumul european E60, si se afla la o distanta de 15 km de Municipiul Targu-Mures.

SATELE COMPONENTE AL COMUNEI ACATARI SUNT

-Acatari

-Corbesti

-Gaiesti

-Gruisor

-Murgesti

-Roteni

-Stejeris

-Suveica

-Valeni

Harta nr.1

Harta nr. 2

II. POPULATIA

Studiul asezarii presupune analiza populatiei sub toate aspectele: evolutia numerica(reflecta fenomenul economic si dinamica lui diferentiata), densitatea populatiei, structura populatiei: pe sexe, grupe de varsta, structura dupa etnie, dupa religie, pe nivel de pregatire si structura profesionala a populatiei.( Cucu V., Geografia populatiei si asezarilor 1980).

III.EVOLUTIA NUMERICA

Cercetarile in ultimele deceni in domeniul geografiei populatiei si asezarilor sau amplificat si diversificat foarte mult, in prezent este tot mai accentuata tendinta de introducere a metodelor statistice matematice si de adancire a caracterului aplicativ al acestei ramuri.

Date asupra numarului de locuitori pentru comuna Acatari cuprind recensamintele Din 1850, 1910, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992 si anul 2002 cand a avut loc ultimul recensamant.

Studiul evolutiei numarului de locuitori se face pe baza informatiilor obtinute de la directiile de Statistica. Aceste informatii se vor centraliza in tabele.

Voi analiza evolutia populatiei pe perioda amintita mai sus, pentru fiecare localitate.

Tabel nr. 1 Evolutia numerica a populatiei din comuna Acatari in perioada 1850-2002.

Figura nr. 1 evolutia numerica a populatiei din comuna Acatari in perioada 1850-2002

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI PE SEXE DIN COMUNA ACATARI

O realitate statistica deja cunoscuta exprima o lege biologica conform careia la 100 de personae de sex feminine se nasc 105-106 persoane de sex masculine, raport pe care timpul il modifica in favoarea sexului feminine.

Urmarind evolutia populatiei pe sexe observam ca perioada analizata se caracterizeaza prin predominarea sexului feminine asupra celui masculine.

Tabel nr. 2 Evolutia numerica a populatiei pe sexe din comuna in

perioada 1850-2002

Figura nr. 2 evolutia numerica a populatiei pe sexe in comuna Acatari

in perioada 1850-2002

IV. DINAMICA POPULATIEI

In functie de modul de manifestare a factorilor sociali istorici, economici si naturali, evolutia populatiei nu este liniara, nici uniforma pentru un anumit teritoriu. Populatia se comporta ca un sistem deschis in care intrarile sunt reprezentate de nasteri si imigrari si iesirile sunt prezentate de mortalitate si emigrari.(Nicoara L.,1999).

Fluxurile N-M (sporul natural) si E-I (sporul migratoriu), determina dinamica sistemului in asamblul sau, evolutia cantitativa si marimea lui, precum si modificarile structurii interne. In majoritatea cazurilor rolul esential il are miscarea naturala, dar si miscarea migratorie.

IV. 1. MISCAREA NATURALA A POPULATIEI DIN COMUNA ACATARI

Pentru a analiza miscarea naturala, este necesara studierea natalitatii si mortalitatii la nivelul intregi commune. Sporul natural sau excendentul natural reprezinta diferenta dintre numarul nascutilor vii(N) si numarul deceselor (M).

SN=N-M

NATALITATEA

Natalitatea reprezinta fregventa sau intensitatea nasterilor intr-o populatie oarecare masurata pe baza raportului dintre numarul nascutilor vii si populatia totala. Ea se exprima prin rata natalitatii RN.

RN= N/Px1000 %o

Natalitatea este influentata direct de unii factori particulari, intensitatea noptialitatii, intensitatea practicilor contraceptive, fregventa divrtialitatii, care deriva dintr-o serie de factori si conditii cu caracter general, care influenteaza intreaga societate.

MORTALITATEA

Mortalitatea generala este numarul deceselor intr-un anumit interval de timp, de obicei un an. Se exprima prin rata mortalitatii (RM) ca raport numeric dintre numarul total al deceselor intro perioada de timp si numarul mediu al populatiei din perioada respectiva. Ea se calculeaza cu ajutorul formulei:

RM= M/Px 1000 %o

Mortalitatea variaza in functie de o serie de caracteristici varsta, sex, categorie sociala si nivel de trai, nivel de instruire, stare civila, caracteristici biologice.

Pentru Comuna Acatari se poate reprezenta grafic numarul nascutolor si numarul deceselor intrun interval de timp bine determinat 1985-2002.

Natalitatea cea mai crescuta se inregistreaza in perioada comunista cand este interzis avortul, in anul 1989 s-a inregistrat cel mai mare numar de nascutii (79 nascutii vii), dupa acest an numarul nascutilor a inceput sa scada, in anul 1990 se inregistreaza un numar de 66 de nascutii cu o diferenta de 13 nascuti, fata de anul anterior. In anul 2002 a fost inregistrat doar 41 de nascutii la nivel de comuna, a scazut aproape dublu fata de anul 1989, cu 38 de nascutii.

Perioada 1990 corespunde o situatie aparte in mersul sporului natural, fiind urmata directa a schimbarii sistemului social politic, care a adus modificari semnificative in privinta actiuni factorilor determinati, in primul rand prin eliminarea controlului nasterilor si posibilitatea folosiri contraceptivelor .

Tabel nr. 3 Evolutia numarului de nascuti in Comuna Acatari in perioada 1985-2002

Cea mai mare valoare a mortalitatii la nivelul comunei se inregistreaza in anul 1987 (77 decese), in anul 2002 a fost valoarea cea mai apropiata de anul 1987, (70 decese), cea mai mica valoare a deceselor s-a inregistrat in 1992 (61 decese) comparativ cu anul 1987 cu 16 decese mai putin.

Tabel nr. 4 Evolutia numarului de decese in Comuna Acatari in perioada 1985-2002

Rata sporului natural a populatiei se calculeaza prin raportarea diferentei N-M la populatia medie a intervalului.

S= (N-M)/Px1000 %o

In acest fel de la un spor natural de 2,9%o in 1989 s-a ajuns in 1990 la 0,6 %o si apoi in 1992 la -1,06%o , iar in anul 2002 sporul natural a inregistrat o scadere remarcabila de -6,06 %o.

Figura nr. 3 Evolutia sporului natural in Comuna Acatari in perioada 1985-2002

V. REPARTITIA POPULATIEI IN COMUNA ACATARI

Exista mai multi indicatori cu ajutorul carora se masoara raportul dintre populatie si suprafata teritoriului.

Densitatea generala a populatiei este indicatorul din care rezulta cel mai evident modul de repartitie a populatiei pe teritoriul tarii.

D= P/S (loc./Kmp)

D- reprezinta densitatea ( loc./Kmp)

P- numarul populatiei

S- suprafata teritoriului.

Tabel nr.7 evolutia densitatii populatiei in Comuna Acatari in perioada 1985-2002

Figura nr. 5 Evolutia densitatii populatiei in Comuna Acatari in perioada 1985-2002.

VI. STRUCTURA POPULATIEI

Problema dinamici populatiei globului nu poate fi pe deplin inteleasa daca este redusa numai la analiza natalitatii si mortalitatii. Populatia reprezinta o multime, grupata dupa diferite criterii structurale.

Exista mai multe criterii structurale: rasiala, lingvistica, pe sexe, pe grupe de varsta, nationala, religioasa, pe sectoare economice, penivel de pregatire, dintre acestea sub raport demografic cele mai importante sunt, structura pe sexe si grupe de varsta.

VI.1. STRUCTURA PE SEXE

O realitate statistica deja amintita, exprima o lege biologica conform carea la 100 de persoane de sex feminin se nasc 105-106 persoane de sex masculin, raport pe care timpul il modifica in favoarea sexului feminin.

Urmarind evolutia structurii pe sexe a populatiei (Tabel nr.2, Figura nr.2), observam ca perioada analizata se caracterizeaza prin predominarea sexului feminin asupra celui masculin.

Tabel nr. 9 Indicele de feminizare in perioada 1850-2002

Figura nr.7 Indicele de feminizare in perioada 1850-2002

VI. 2. STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA

Demografia urmareste cu interes deosebit si structura pe grupe de varsta, de acea depinzand natalitatea si mortalitatea. Tot de grupele de varsta se leaga si fenomenele economiei: productivitatea muncii, cerintele de serviciu si consum, migratia fortei de munca. In functie de structura pe grupe de varsta pot fi indentificate tendinta de intindere sau de imbatranire a unei populatii, indicele de dependenta.

Reprezentarea grafica a structurii populatiei pe grupe de varsta si sexe se face prin intermediul unui grafic special elaborat in demografie si denumit piramida varstelor. Constructia este cea de doua histograme, corespunzand populatiei feminine si celei masculine. Ele sunt asezate fata in fata in asa fel incat efectivele populatiei fac impresia ca sunt trecute pe axa abciselor, iar valorile varstei pe axa cordonatelor.

Conform datelor obtinute de la Dectia Judeteana de Statistica din Targu-Mures, voi putea analiza si reprezenta grafic structura pe sexe si pe grupe de varsta a populatiei din Comuna Acatari pe perioada 1992-2002.

Tabel nr.9 Comuna Acatari Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe anul 1992

Valoarea populatiei pe grupe de varsta in anul 1992 (tabel nr.9), din Comuna Acatari ne indica o scadere a a populatiei tinere cuprinsa in grupa de varsta 0-14 ani cu un numar de 870(recensamantul din 1992), de persoane, fata de populatia care este cuprinsa intre varsta medie 15-59 ani care are o valoare crescuta de 2689 de persoane. O descrestere se inregistreaza in cazul populatiei varsnice peste 60 ani (1146 persoane), cu valori mai ridicate fata de populatia tanara cu 276 de persoane si valori mai scazute fata de populatia de varsta medie cu 1543 de persoane se observa in piramida varstelor (figura nr. 8).

Figura nr.8 Comuna Acatari Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in anul 1992.

VI. 3. STRUCTURA POPULATIEI DUPA ETNIE

Structura etnica a populatiei este foarte complexa asa cum de altfel, este si procesul formarii etniilor. La modul general elementele comune ale unei etnii sunt teritoriul si vorbirea care a constientizat aparenta la o anumita grupare etnica cu un anumit grad de dezvoltare.

Principiul etnic a fost si este recunoscut ca fiind hotarator in stabilirea relatilor de vecinatate dintre natiuni. In practica este aproape imposibil a se trasa lini etnice, unice si absolute care sa permita raspandirea lor de catre doua grupari majoritare. Aplicarea riguroasa a linilor de frontiera exact pe linia de limita etnica poate stanjeni economia ambelor populatii.

Comuna Acatari nu este o tara etnic omogena, alaturi de romani mai traiesc si maghiari ( cea mai mare valoare), tigani, evrei, etc

La nivelul comunei structura etnica a populatiei este complexa fiind formata din mai multe etnii, dupa cum vor fi prezentate in tabelele de mai, jos pe fiecare an si localitate in parte.

Tabel nr. 17 Evolutia populatiei dupa etnie, in Comuna Acatari in perioada 1850-2002

Figura nr.16 Evolutia populatiei dupa etnie, in Comuna Acatari in perioada 1850-2002

CONCLUZII

Intocmirea acestui proect contine date referitoare la evolutia populatiei pe o perioada bine determinata in legatura cu recensamintele din 1850-2002 pe fiecare localitate si an.

Prima parte acestei lucrari contin datele statistice referitore la recensamintele amintite mai sus, a doua parte reprezinta evolutia populatiei pe sexe precum si miscarile naturale a populatiei referitoare la natalitate, mortalitate, emigrari si imigrari. Repartitia populatiei numarul locuitorilor, suprafata, densitatea.

A treia parte a lucrari am incercat sa fac o sinteza asupra structuri populatiei, pe sexe indicele feminitatii, pe grupe de varsta, pe etnii care este in stransa legatura cu structura confesionala a populatiei, pe nivel de pregatire care cuprinde populatia tanara si cea medie, care este a cea parte a populatiei care urmeaza un institut de invatamant primar, inferior, secundar superior(licee si scoli profesionale si de ucenici), postliceale, superior care se impart in doua categorii: superior de lunga durata si superior de scurta durata. Structura profesionala a populatiei este totalitatea persoanelor care exercita in mod obisnuit o activitate, dar de retinut este faptul ca in aceasta structura intra doar populatia activa ocupata pe ramuri ale economiei nationale care exercita o anumita activitate in agricultura, industrie comert, s.a.

A patra parte cuprinde cercetarea in domeniul istoriei si geografiei istorice a tarii noastre care intampina dificultatii datorita numelor diferite a localitati, consemnate in documente in decursul tipurilor. Cu ajutorul Dictionarului Istoric Al Localitatilor Din Transilvania, am reusit sa prezint atestarea documentara a fiecarei localitatii si evolutia lor.

A cincea parte cuprinde asezarile rurale care se clasifica in mai multe criterii pozitia geografica in zona de deal cum este in cazul nostru, munte depresiune etc. Clasificarea dimensionala a localitatilor, structura care este si acesta clasificata in structuri adunate (in cazul nostru), rasfirate, risipite. Functia unei localitatii care este cea mai complexa si are in vedere activitatiile indeplinite de fiecare localitate, care are la baza structura profesionala a populatiei active. In ultima parte am prezentat concluzia mea despre acest proiect, dupa care urmeaza bibliografia.

BIBLIOGRAFIE:

Antal, A. (1997). Acatari de 500 ani,  Editura Mentor, Targu-Mures.

Cucu, V.,(1974), Geografia populatiei si asezarilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Cucu,V.,(1995), Geografia umana. Iasi: Editura Glasul Bucovinei.

Cucu,V.,(1997), Geografia umana generala. Geografia populatiei. Casa de editura Viata Romaneasca.

Cucu,v.,(1998), Geografia umana Si economica, Editura Pritech Bucuresti

Cianga, N., Ramona Flavia Ratiu, Geografia umana a romaniei ,indrumator de lucrari practice. Editura" Dimitrie Cantemir" Targu-Mures.

Dulama, M. (1996), Didactica geografiei, Cluj-Napoca

Directia Judeteana de Statistica Mures.

Erdeli, G., si colaboratori (1996), Dictionar de Geografie umana, Editura Corint, Bucuresti

Geografia Romaniei Volumul II,(1984), Geografia Umana si economica, Editura Academiei Romane Bucuresti

Ilinca, N.,(1999) Geografia umana, populatia si asezarile omenesti. Bucuresti Editura Corint.

Mihailescu, V. (1968), Geografia Teoretica. Bucuresti: Editura Academiei RSR.

Nicoara, L. (1999), Geografia Populatiei. Cluj-Napoca : Editura Focul Viu.

Raboca, N. Surd, V. (1989), Geografia populatiei si asezarilor. Cluj-Napoca: Centru de multiplicare al Universitatii" Babes-Bolyai".

Ramona Flavia Ratiu (2006), Potentialul Geodemografic si de Habitat ,Editura "Dimitrie cantemir" Targu-Mures.