Program de Marketing in Polania



Program de Marketing in Polania


Polonia este stat democratic

Drapelul national al Poloniei: doua benzi egale pe orizontala - in partea su­pe­ri­­oa­ra culoarea alba, iar in partea inferioara rosu. Asemanator cu drapelul In­do­ne­siei si al sta­tului Monaco, acestea au insa culoarea rosie in partea superioara si albul in partea inferioara.



Presedinte Aleksander Kwasniewski

Zi nationala 3 mai – Ziua Constitutiei (1791)

Capitala: Varsovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori

Populatia: 39.000.000 locuitori (~10.000.000 traiesc in afara granitelor

tarii, majoritatea in SUA

rata de crestere ~0,36%

rata natalitatii ~13,34%/1000 locuitori

rata mortalitatii ~9,23%/1000 locuitori

Divizii administrative: 49 de provincii

Limba nationala: poloneza

Religie: romano-catolici 95%, ortodoxi, protestanti, alte minoritati religioase 5%

Moneda: zlot (zl); 1USD=3,50 zl.

Suprafata 312,680 km2, din care 304,510 km2 de uscat

Locatie Europa Centrala, in estul Germaniei, la Marea Baltica.

Granite total 3,054 km

Rusia    210 km

Lituania 103 km

Belarus 416 km

Ucraina 529 km

Slovacia 539 km

Cehia   790 km

Germania 467 km

Tarm 528 km

Clima: temperata, cu ierni friguroase, cetoase si cu precipitatii frecvente; veri blan­de cu ploi frecvente si furtuni cu descarcari electrice, un amestec intre cli­ma­tul maritim in vest si climatul continental in est. In ianuarie, temperatura la Varsovia este in medie de –3°C, iar in luna iulie la 18,6°C.

Relief: majoritara zona de campie; munti – sub 1.500 m inaltime – in sud

Industrii: constructoare de masini si a prelucrarii metalelor, extractiva, chimica, co­n­­s­tructii navale, sticlei si ceramicii, alimentara (important exportator de produ­se din porc), textila, prelucrarii lemnului.

Agricultura: 7% din PIB, 75% din castiguri provin din fermele particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat. Productivitatea ramane scazuta in com­pa­ra­tie cu standardele europene. Lider european in productia de secara, rapita si car­tofi.

Ape interioare: 3.997 km rauri navigabile si canale.

Cai ferate: total 25.528 km, din care 11.496 km electrificata.

Sosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltati

Porturi: Gdansk, Gdynia, Gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie.

Resurse: carbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, sare

Teren arabil: 48%

Pajisti si pasuni: 13%

Paduri: 28%

Altele 13% 

Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800 USD/cap de locuitor.

Impartirea etnica: polonezi 98%

alte nationalitati (ucrainieni, bielorusi, germani, evrei,

slo­va­ci, lituanieni) 2%

Structura pe varste: 0-14 ani 23%

15-64 ani 66%

peste 65 ani 11%

Durata medie a vietii 68,1 ani barbati; 76,6 ani femei


Relieful, fauna, flora si clima Poloniei

Polonia este una dintre cele mai intinse tari din Europa Centrala. Doua treimi din su­pra­­fata sa, inspre nord, este acoperita de campie si coline (formate din de­po­zi­te gla­cia­le). Treimea dinspre sud este alcatuita din dealuri si munti: in SV Muntii Su­deti. In­spre est, la granita cu Cehia, se ridica M-tii Carpati,iar in continuarea lor Mun­tii Bes­­chizii Apuseni. Cel mai inalt varf din Polonia este Rysy (2499 m) in Muntii Ta­tra. Cel mai lung rau este Vistula; traverseaza pe o lungime de 1069 km intreaga Po­lo­nie pa­­na la Marea Baltica. Raul Odra este cel de-al doilea rau important ca lungime (742 km) al Poloniei si isi are izvoarele in Cehia. Nu exista lacuri importante pe te­ri­to­riul Po­­loniei, dar in partea de nord sunt cateva lacuri de dimensiuni mai mici de ori­gi­ne gla­­ciara. Aproximativ un sfert din teritoriu este impadurit, majoritatea fiind aco­pe­rit cu ar­busti cu frunze necazatoare, inclusiv pini si molizi. In categoria copacilor cu fru­n­­ze ca­zatoare se inscriu fagii si stejarii. Speciile de animale intalnite pe te­ri­to­ri­ul Po­­lo­niei sunt asemanatoare cu cele din tarile Europei Centrale: caprioare, porci mis­­treti, cateva specii de castori si elani, alaturi de marmote, ursi, capre negre, rasi si lin­xi, in Carpati, iar ca specii de pasari: ierunca, lebada, cocori. In rauri se in­tal­ne­sc pas­travi, stiuci, bibani, tipari si platici. 


Populatia si cultura

In timpul celui de-al doilea razboi mondial 6 milioane de oameni (~1/6 din po­­pulatie) au decedat, inclusiv aproximativ 3 milioane de evrei exterminati in la­ga­re­le din Ger­ma­nia. Duoa razboi, mare parte din populatia de origine germana a fost ex­­pulzata, in vre­me de o parte a ucrainienilor s-au restabilit in URSS. Ca rezultat al emi­­grarii pe sca­ra larga in sec. XVIII-XIX, numerosi polonezi traiesc in afara gra­ni­te­lor tarii, in spe­­­cial in SUA. Aproximativ 60% din populatia Poloniei traieste la oras. Edu­­catia in scoli este obli­ga­to­rie la copiii cu varste cuprinse intre 7-15 ani.

Nume sonore in cultura poloneza: Frederic Chopin, Artur Rubinstein, Mikolaj Ko­­pernik (Nicolaus Copernicus), Maria Cu­ri­e-Sklodowska.


Descrierea cererii si a ofertei turistice

Tabel 1. Participarea rezidentilor polonezi in turism

(numar de turisti - milioane)

Tipul excursiei

1998

1999

2000

Vacante interne

11,4

11,2

10,6

Sejur scurt

11,9

13,1

11,5

Excursii in strainatate

3,7

4,2

4,5

Alte tipuri de excursii

18,8

19,5

18,6

Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia

Numarul polonezilor rezidenti in Polonia care si-au petrecut vacantele pe te­ri­to­riul tarii lor in 1999 a scazut cu 1,72% fata de anul de reper 1998, scaderea fiind si mai mar­canta in 2000, fata de acelasi an de reper, cu 7,02%. O crestere s-a con­s­ta­tat in 1999 fata de 1998 in ceea ce priveste numarul tu­ris­tilor re­­zidenti care si-au pe­trecut sejururi scurte in Polonia, acesta crescand cu 10,8%, cres­tere urmata in 2000 de o scadere cu 12,2% fata de 1999 si cu 3,36% fa­ta de 1998. Evolutia po­zi­ti­va constanta s-a constatat si in cazul excursiilor in afara gra­ni­te­lor ta­rii a rezidentilor in perioada 1998-2000. Astfel, in 1999 s-a inregistrat o cres­te­re cu 13,5% fata de anul 1998 si cu 21,62% in 2000 fata de acelasi an de reper, 1998. In ceea ce pri­ves­te categoria mai vasta a altor tipuri de excursii, anul 1999 a in­­re­­gis­trat o crestere cu 3,72% fata de anul precedent, dar cresterea a fost urmata de o scadere cu 1,06% in 2000.


Tabel 2. Participarea rezidentilor polonezi la vacante interne pe grupe de varste (%)


Grupa de varsta

1998

1999


(1999/1998)

2000


(2000/1999)

16 – 24 ani

60

50

16,6

46

- 8

25 – 34 ani

35

42

+ 20

38

- 9,52

35 – 44 ani

39

36

- 7,69

32

- 11,11

45 – 54 ani

34

32

- 5,88

32


55 – 64 ani

24

26

+ 8,33

27

+ 3,84

peste 65 ani

21

22

+ 4,76

23

+ 4,55

Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia


In perioada 1998-2000 s-a inregistrat o scadere permanenta a participarii la turism a turistilor cu varste cuprinse intre 16-22 ani si o evolutie alternativa a celor cu varste intre 25-34 ani.

Participarea turistilor cu varste intre 45 si 55 ani au cunoscut initial o scadere in 1999 fata de 1998 (cu 5,88%), aceasta ramanand constanta si in 2000.

Cresteri au cunoscut turistii cu varste peste 55 de ani, in medie cu 6,55% in 1999 si cu 4,19% in 2000.



Tabel 3. Sosiri de turisti rezidenti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati

(numar de turisti)

Unitati de cazare

1998

1999


(1999/1998)

2000


(2000/1999)

Hoteluri 

8.489

6.020

-29,1

26.980

+348,1

Hoteluri 

328.159

368.070

+12,16

314.483

-14,56

Hoteluri 

1.832.393

1.332.796

-27,26

1.824.033

+36,85

Hoteluri 

1.148.861

933.160

-18,78

1.154.314

+23,7

Hoteluri

876.128

551.719

- 37,02

666.730

+20,85

Moteluri

341.773

254.257

-25,6

275.866

+8,5

Centre de vacanta

2.028.263

1.763.821

-13,03

1.799.444

+2,01

Internate scolare

185.976

165.461

-11,03

168.510

+1,84

Vile/case de vacanta inchiriate

668.150

530.517

-20,6

162.854

-69,30

Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul in 2000” si editiile precedente


Anul 1999, comparativ cu anul anterior, 1998, a cunoscut in medie o scadere a numarului de sosiri de turisti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice (ex­cep­ta­­­nd hotelurile de patru stele care au inregistrat o crestere de 12,16% a acestora), in­­sa anul urmator, 2000 a inregistrat o crestere in toate tipurile de destinatii tu­ris­ti­ce, pe tipuri de unitati. O crestere consistenta in anul 2000, de 348,1% a re­pre­zen­ta­­­t-o numarul de turisti polonezi cazati in hotelurile de cinci stele. O scadere con­s­ta­n­­­ta a fost constatata in cazul cazarilor la vile/case de vacanta inchiriate.


Tabel 4. Innoptari ale turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati

(numar de turisti)

Unitati de cazare

1998

1999


(1999/1998)

2000


(2000/1999)

Hoteluri 

12.526

8.792

-29,81

12.417

+41,23

Hoteluri 

523.914

484.225

-0,92

492.349

+1,67

Hoteluri 

3.138.365

2.312.726

-26,31

2.832.459

+22,5

Hoteluri 

2.067.703

1.645.401

-20,42

2.003.562

+21,76

Hoteluri

1.843.489

1.236.411

-32,93

1.700.273

+37,5

Moteluri

527.608

356.046

-32,5

392.004

+10,09

Centre de vacanta

15.743.647

13.203.239

-16,14

13.497.382

+2,23

Internate scolare

2.454.421

1.909.753

-22,19

2.121.394

+11,08

Vile/case de vacanta inchiriate

3.487.651

2.291.255

-34,30

2.987.100

+30,36

Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul in 2000” si editiile precedente


Tendinta de scadere s-a inregistrat si in cazul innoptarilor turistilor rezidenti in toa­te tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati, in 1999 comparativ cu anul 1998, insa media innoptarile acestora a acresut in anul 2000 comparativ cu anul an­te­rior, cea mai mare crestere (+41,23%) fiind inregistrata tot in cazul hotelurilor de cinci stele.


Calculul coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare:

Nr. innoptari turist

CUC = -------- ----- ------ - x 100%

Nr. locuri disp. x 365 zile


CUC1998 = 37,53%

CUC1999 = 18,91%



CUC2000 = 18,93%


Tabel 5. Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe luni si trimestre

(numar turisti)


1998

1999


(1999/1998)

2000


(2000/1999)

TOTAL

3.561.797

2.574.151

-27,72

3.117.146

+21,09

Primul trim.

642.993

520.248

-19,08

450.989

-13,31

Ianuarie

184.948

153.108

-17,22

131.329

-14,22

Februarie

195.345

150.200

-23,11

136.447

-9,15

Martie

262.700

216.940

-17,41

183.213

-15,54

Al doilea trim.

1.050.485

925.020

-11,94

935.605

+1,14

Aprilie

285.761

232.744

-18,55

236.737

+1,72

Mai

372.217

335.129

-9,96

339.403

+1,28

Iunie

392.507

357.147

-9

366.465

+2,61

Al treilea trim.

1.213.473

1.128.883

-6,97

1.143.311

+1,28

Iulie

416.022

388.338

-6,65

397.970

+2,48

August

457.730

402.657

-12,03

398.543

-1,02

Septembrie

339.721

337.888

-0,54

346.798

+2,63

Al patrulea trim.

654.846

0


587.241


Octombrie

286.751



258.166


Noiembrie

202.048



180.625


Decembrie

166.047



148.450


Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul in 2000” si editiile precedente

Lipsa: al patrulea trimestru din 1999


Cel mai important numar de sosiri in Polonia ale turistilor non-rezidenti s-a in­re­­gistrat, cum era de asteptat, in trimestrul am treilea in toti cei trei ani studiati, lu­na in care acestia au fost cei mai numerosi fiind august.

Anul 1999 a cunoscut o scadere vizibila a numarului turistilor non-rezidenti in­trati in Polonia, pentru ca anul urmator, 2000, sa cunoasca o crestere incepand cu tri­mestrul al doilea.


Calculul coeficientului de intensitate a traficului turistic/trimestru

- se calculeaza ca raport intre sosirile de turisti din momentele de maxim si sosirile de turisti din momentele de minim.

TM

Cit = ------

Tm


Pentru 1998:   Cit = 1.213.473/642.993 = 1,88

Pentru 1999:  Cit = 1.128.883/520.248 = 2,16

Pentru 2000:  Cit = 1.143.311/450.989 = 2,53



Tabel 6. Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de unitati turistice, pe tari in anul 2000

(numar turisti)


TOTAL

HOTELURI

Alte unitati de cazare

Germania

1.050.520

846.184

204.336

Ucraina

207.552

89.316

118.236

USA

184.538

166.666

17.872

Marea Britanie

177.181

152.063

25.118

Franta

124.816

100.798

24.018

Rusia

121.381

83.191

38.190

Italia

109.726

93.119

16.607

Suedia

97.938

84.869

13.069

Israel

92.857

86.734

6.123

Olanda

90.952

67.271

23.681

Danemarca

86.772

70.604

16.168

Lituania

54.249

30.051

24.198

Austria

49.711

42.799

6.912

Rep. Cehia

45.944

31.066

14.878

Belgia

40.312

32.727

7.585

Norvegia

40.087

35.104

4.983

Elvetia

35.191

32.181

3.010

Finlanda

34.595

29.603

4.992

Spania

33.016

28.131

4.885

Japonia

30.631

27.466

3.165

Ungaria

26.177

15.879

10.298

Estonia

21.082

6.146

14.936

Canada

17.666

14.268

3.398

Slovacia

17.620

11.132

6.488

ROMANIA

13.236

7.240

5.996

Moldova

11.238

5.059

6.179

Bulgaria

9.298

6.220

3.078

Australia

9.091

5.910

3.181

Portugalia

8.113

7.458

655

Irlanda

7.827

5.763

2.064

Grecia

6.043

5.310

733

Altele 

159.097

137.358

21.739

Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul in 2000” si editiile precedente


Cel mai mare pondere de sosiri in Polonia, in anul 2000, a fost reprezentata de turistii de nationalitate germana (1.050.520 persoane), acestia fiind cazati in ma­re parte (80,5%) in hoteluri de una sau mai multe stele. Turistii de nationalitate gre­a­­ca au intrat in numar relativ mic (6.043) in Polonia in anul 2000. Majoritatea tu­ris­ti­lor ucrainieni (56,9%) si estonieni (70,82%) sositi in anul 2000 in Polonia au pre­ferat alte forme de cazare decat hotelurile.

Numarul turistilor romani intrati in Polonia in anul 2000 a fost de 13.236.


Calculul duratei medii a sejurului:

Nr. innoptari turist

Durata medie a sejurului = ----- ----- --------- ----- ---- zile

Nr. total al turistilor


Tabel 7. Durata medie a sejurului (zile):



1998

1999

2000

Nr. innoptari turist

29.799.324

23.447.848

26.038.940

Nr. total turisti

10.979.989

8.261.052

8.905.018

Dms [zile]

2,71

2,83

2,92



Calculul indicatorului densitatii turistice:

a.     in raport de populatie:                  

Nr. turisti

dp = ----- ----- ------------ %

populatia totala


b. in raport de suprafata



Nr. turisti

dt = ----- ----- ------------km2

suprafata totala


Tabel 8. Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu su­pra­fa­ta Poloniei:



1998

1999

2000

Nr. total turisti

10.979.989

8.261.052

8.905.018

Populatia Poloniei

39.000.000

39.000.000

39.000.000

Suprafata Poloniei

312.680

312.680

312.680

dp [loc]

0,2815

0,2118

0,2283

dt [km2]

0,3511

0,2642

0,2847



Tabel 9. Sosiri in Polonia in functie de caile de acces pe care s-a trecut gra­ni­ta:

(mii de turisti)


1998

1999

2000

TOTAL

88.592

89.118

84.515

Sosea/auto

84.186

83.891

78.638

Cale ferata/tren

1.821

2.502

2.952

Pe apa/nave

1.574

1.656

1.765

Cale aeriana/aeronave

1.011

1.069

1.161

Sursa: catalogul anual “Tourism in 2000”, Oficiul Central de Statistica


Potrivit datelor din tabelul 9, majoritatea turistilor (94,08%) au sosit in Po­lo­ni­a cu au­tomobilele (pe sosele).


Tabel 10. Turism receptor si turism emitator in perioada 1998–2000, pe luni, in ca­zul Poloniei (milioane de turisti inregistrati la granita)


PLECARI SOSIRI


1998

1999

2000

1998

1999

2000

Ianuarie

3.308

3.212

3.680

5.562

5.311

5.744

Februarie

3.516

2.949

3.874

5.911

4.951

6.268

Martie

3.545

3.701

3.996

7.116

6.856

7.073

Aprilie

3.782

3.764

4.664

7.351

6.706

7.496

Mai

4.210

4.473

4.740

7.786

7.479

7.119

Iunie

4.232

4.890

4.907

7.385

7.305

7.156

Iulie

5.530

6.711

6.642

8.768

9.090

8.627

August

5.772

7.989

6.814

8.891

9.328

8.303

Septembrie

4.275

4.775

4.644

7.550

8.090

6.927

Octombrie

3.857

4.307

4.300

8.368

8.736

7.290

Noiembrie

3.616

4.138

3.946

7.164

7.562

6.269

Decembrie

3.687

4.186

4.473

6.741

7.704

6.243

TOTAL

49,3

55,1

56,7

88,6

89,1

84,5

Sursa: Biroul Statistic Central; Oficiul vamal.


Tabelul 11. Oferta de cazare in Polonia, toate tipurile de unitati de cazare



1998

1999

2000

Total in hoteluri

911

906

903

Hoteluri 

3

1

1

Hoteluri 

31

35

36

Hoteluri 

305

331

339

Hoteluri 

247

263

281

Hoteluri

326

276

258

Moteluri

135

130

128

Internate scolare

289

266

261

Vile/case de vacanta inchiriate

4.943

4.490

4612

Agroturism

608

755

936

Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul in 2000” si editiile precedente


Tabelul 12. Numar de paturi – toate tipurile de unitati de cazare



1998

1999

2000

Total in hoteluri

90.178

91.853

91.853

Hoteluri 

621

523

614

Hoteluri 

9.747

11.270

13.002

Hoteluri 

39.511

40.674

42.614

Hoteluri 

19.982

22.015

24.075

Hoteluri

20.938

17.371

19.640

Moteluri

6.619

5.842

6.199

Pensiuni in statiuni balneo-climaterice

23.792

22.590

24.739

Cabane montane si refugii

5.168

4.326

6.004

Internate scolare

43.460

36.116

39.015

Agroturism

5.509

7.172

9.042

Altele, neclasificate

48.777

79.991

100.056

Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul in 2000” si editiile precedente

In ceea ce priveste numarul de paturi, in toate tipurile de unitati de cazare din tu­ris­mul polonez, acesta a fost in permanenta crestere in intervalul 1998-2000, o sca­dere fiind inregistrata in 1999 la numarul de locuri din hotelurile cu cinci stele, pro­vocata fiind de reducerea numarului hotelurilor de cinci stele de la trei la unul singur.



Potentialul turistic al Poloniei

Inca din cele mai vechi timpuri ale istoriei Poloniei, Castelul Wawel, din Cra­co­via, a fost centrul puterii eclesiastice. Initial a fost ridicata catedrala, apoi Castelul Wa­wel a functionat ca resedinta a regilor poloni de la mijlocul secolului XI pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Structura actuala cuprinde considerabile amprente ale sti­lului gotic, cu toate ca cea mai mare parte a actualei sale forme a dobandit-o in pe­rioada 1504-1535, in timpul conducerii regilor Alexandru (1501-1506) si Sigis­mu­nd I cel Batran (1506-1548). Constructia castelului a fost inceputa de Maestrul Eber­ha­rd Rosemberger – responsabil pentru actuala forma a constructiei – si Francesco Flo­­rentinul, care a avut responsabilitatea crearii decoratiunilor si galeriilor cu arcade.

Munca lor a fost continuata de Maestrul Benedikt si un alt florentin, Bar­to­lo­me­o Berrecci. Acesti artisti au creat, impreuna, unul dintre cele mai impresionante mo­­numente renascentiste din Europa.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Castelul Wawel a fost locuit de ca­tre autoritatile ocupante ale Guvernului Central si resedinta a lui Hans Frank. Imediat du­­­­pa eliberarea tarii, muzeul a fost redeschis, in mare parte acesta pastrandu-se pa­na astazi. In anul 1992 castelul si o parte a catedralei au suportat importante pro­ce­se de restaurare si conservare, incheiate in anul 2000.

Polonia beneficiaza de un numar mare de castele medievale, o baza de sus­ti­ne­­­re a turismului, si implicit a economiei poloneze, acestea atragand un numar im­pr­e­­­sionant de turisti anual.


Bibliografie

www.intur.com.pl/itenglish/users.htm

www.intur.com.pl/itenglish/current.htm

www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani