Program de Marketing in Polania

Program de Marketing in Polania

Polonia este stat democratic

Drapelul national al Poloniei: doua benzi egale pe orizontala - in partea su­pe­ri­­oa­ra culoarea alba, iar in partea inferioara rosu. Asemanator cu drapelul In­do­ne­siei si al sta­tului Monaco, acestea au insa culoarea rosie in partea superioara si albul in partea inferioara.

Presedinte Aleksander Kwasniewski

Zi nationala 3 mai - Ziua Constitutiei (1791)

Capitala: Varsovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori

Populatia: 39.000.000 locuitori (~10.000.000 traiesc in afara granitelor

tarii, majoritatea in SUA

rata de crestere ~0,36%

rata natalitatii ~13,34%/1000 locuitori

rata mortalitatii ~9,23%/1000 locuitori

Divizii administrative: 49 de provincii

Limba nationala: poloneza

Religie: romano-catolici 95%, ortodoxi, protestanti, alte minoritati religioase 5%

Moneda: zlot (zl); 1USD=3,50 zl.

Suprafata 312,680 km², din care 304,510 km² de uscat

Locatie Europa Centrala, in estul Germaniei, la Marea Baltica.

Granite total 3,054 km

Rusia    210 km

Lituania 103 km

Belarus 416 km

Ucraina 529 km

Slovacia 539 km

Cehia   790 km

Germania 467 km

Tarm 528 km

Clima: temperata, cu ierni friguroase, cetoase si cu precipitatii frecvente; veri blan­de cu ploi frecvente si furtuni cu descarcari electrice, un amestec intre cli­ma­tul maritim in vest si climatul continental in est. In ianuarie, temperatura la Varsovia este in medie de -3°C, iar in luna iulie la 18,6°C.

Relief: majoritara zona de campie; munti - sub 1.500 m inaltime - in sud

Industrii: constructoare de masini si a prelucrarii metalelor, extractiva, chimica, co­n­­s­tructii navale, sticlei si ceramicii, alimentara (important exportator de produ­se din porc), textila, prelucrarii lemnului.

Agricultura: 7% din PIB, 75% din castiguri provin din fermele particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat. Productivitatea ramane scazuta in com­pa­ra­tie cu standardele europene. Lider european in productia de secara, rapita si car­tofi.

Ape interioare: 3.997 km rauri navigabile si canale.

Cai ferate: total 25.528 km, din care 11.496 km electrificata.

Sosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltati

Porturi: Gdansk, Gdynia, Gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie.

Resurse: carbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, sare

Teren arabil: 48%

Pajisti si pasuni: 13%

Paduri: 28%

Altele 13% 

Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800 USD/cap de locuitor.

Impartirea etnica: polonezi 98%

alte nationalitati (ucrainieni, bielorusi, germani, evrei,

slo­va­ci, lituanieni) 2%

Structura pe varste: 0-14 ani 23%

15-64 ani 66%

peste 65 ani 11%

Durata medie a vietii 68,1 ani barbati; 76,6 ani femei

Relieful, fauna, flora si clima Poloniei

Polonia este una dintre cele mai intinse tari din Europa Centrala. Doua treimi din su­pra­­fata sa, inspre nord, este acoperita de campie si coline (formate din de­po­zi­te gla­cia­le). Treimea dinspre sud este alcatuita din dealuri si munti: in SV Muntii Su­deti. In­spre est, la granita cu Cehia, se ridica M-tii Carpati,iar in continuarea lor Mun­tii Bes­­chizii Apuseni. Cel mai inalt varf din Polonia este Rysy (2499 m) in Muntii Ta­tra. Cel mai lung rau este Vistula; traverseaza pe o lungime de 1069 km intreaga Po­lo­nie pa­­na la Marea Baltica. Raul Odra este cel de-al doilea rau important ca lungime (742 km) al Poloniei si isi are izvoarele in Cehia. Nu exista lacuri importante pe te­ri­to­riul Po­­loniei, dar in partea de nord sunt cateva lacuri de dimensiuni mai mici de ori­gi­ne gla­­ciara. Aproximativ un sfert din teritoriu este impadurit, majoritatea fiind aco­pe­rit cu ar­busti cu frunze necazatoare, inclusiv pini si molizi. In categoria copacilor cu fru­n­­ze ca­zatoare se inscriu fagii si stejarii. Speciile de animale intalnite pe te­ri­to­ri­ul Po­­lo­niei sunt asemanatoare cu cele din tarile Europei Centrale: caprioare, porci mis­­treti, cateva specii de castori si elani, alaturi de marmote, ursi, capre negre, rasi si lin­xi, in Carpati, iar ca specii de pasari: ierunca, lebada, cocori. In rauri se in­tal­ne­sc pas­travi, stiuci, bibani, tipari si platici. 

Populatia si cultura

In timpul celui de-al doilea razboi mondial 6 milioane de oameni (~1/6 din po­­pulatie) au decedat, inclusiv aproximativ 3 milioane de evrei exterminati in la­ga­re­le din Ger­ma­nia. Duoa razboi, mare parte din populatia de origine germana a fost ex­­pulzata, in vre­me de o parte a ucrainienilor s-au restabilit in URSS. Ca rezultat al emi­­grarii pe sca­ra larga in sec. XVIII-XIX, numerosi polonezi traiesc in afara gra­ni­te­lor tarii, in spe­­­cial in SUA. Aproximativ 60% din populatia Poloniei traieste la oras. Edu­­catia in scoli este obli­ga­to­rie la copiii cu varste cuprinse intre 7-15 ani.

Nume sonore in cultura poloneza: Frederic Chopin, Artur Rubinstein, Mikolaj Ko­­pernik (Nicolaus Copernicus), Maria Cu­ri­e-Sklodowska.

Descrierea cererii si a ofertei turistice

Tabel 1. Participarea rezidentilor polonezi in turism

(numar de turisti - milioane)

Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia

Numarul polonezilor rezidenti in Polonia care si-au petrecut vacantele pe te­ri­to­riul tarii lor in 1999 a scazut cu 1,72% fata de anul de reper 1998, scaderea fiind si mai mar­canta in 2000, fata de acelasi an de reper, cu 7,02%. O crestere s-a con­s­ta­tat in 1999 fata de 1998 in ceea ce priveste numarul tu­ris­tilor re­­zidenti care si-au pe­trecut sejururi scurte in Polonia, acesta crescand cu 10,8%, cres­tere urmata in 2000 de o scadere cu 12,2% fata de 1999 si cu 3,36% fa­ta de 1998. Evolutia po­zi­ti­va constanta s-a constatat si in cazul excursiilor in afara gra­ni­te­lor ta­rii a rezidentilor in perioada 1998-2000. Astfel, in 1999 s-a inregistrat o cres­te­re cu 13,5% fata de anul 1998 si cu 21,62% in 2000 fata de acelasi an de reper, 1998. In ceea ce pri­ves­te categoria mai vasta a altor tipuri de excursii, anul 1999 a in­­re­­gis­trat o crestere cu 3,72% fata de anul precedent, dar cresterea a fost urmata de o scadere cu 1,06% in 2000.

Tabel 2. Participarea rezidentilor polonezi la vacante interne pe grupe de varste (%)

Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia

In perioada 1998-2000 s-a inregistrat o scadere permanenta a participarii la turism a turistilor cu varste cuprinse intre 16-22 ani si o evolutie alternativa a celor cu varste intre 25-34 ani.

Participarea turistilor cu varste intre 45 si 55 ani au cunoscut initial o scadere in 1999 fata de 1998 (cu 5,88%), aceasta ramanand constanta si in 2000.

Cresteri au cunoscut turistii cu varste peste 55 de ani, in medie cu 6,55% in 1999 si cu 4,19% in 2000.

Tabel 3. Sosiri de turisti rezidenti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati

(numar de turisti)

Sursa: GUS "Turystyka w 2000" - "Turismul in 2000" si editiile precedente

Anul 1999, comparativ cu anul anterior, 1998, a cunoscut in medie o scadere a numarului de sosiri de turisti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice (ex­cep­ta­­­nd hotelurile de patru stele care au inregistrat o crestere de 12,16% a acestora), in­­sa anul urmator, 2000 a inregistrat o crestere in toate tipurile de destinatii tu­ris­ti­ce, pe tipuri de unitati. O crestere consistenta in anul 2000, de 348,1% a re­pre­zen­ta­­­t-o numarul de turisti polonezi cazati in hotelurile de cinci stele. O scadere con­s­ta­n­­­ta a fost constatata in cazul cazarilor la vile/case de vacanta inchiriate.

Tabel 4. Innoptari ale turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati

(numar de turisti)

Sursa: GUS "Turystyka w 2000" - "Turismul in 2000" si editiile precedente

Tendinta de scadere s-a inregistrat si in cazul innoptarilor turistilor rezidenti in toa­te tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati, in 1999 comparativ cu anul 1998, insa media innoptarile acestora a acresut in anul 2000 comparativ cu anul an­te­rior, cea mai mare crestere (+41,23%) fiind inregistrata tot in cazul hotelurilor de cinci stele.

Calculul coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare:

CUC₁₉₉₈ = 37,53%

CUC₁₉₉₉ = 18,91%

CUC₂₀₀₀ = 18,93%

Tabel 5. Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe luni si trimestre

(numar turisti)

Sursa: GUS "Turystyka w 2000" - "Turismul in 2000" si editiile precedente

Lipsa: al patrulea trimestru din 1999

Cel mai important numar de sosiri in Polonia ale turistilor non-rezidenti s-a in­re­­gistrat, cum era de asteptat, in trimestrul am treilea in toti cei trei ani studiati, lu­na in care acestia au fost cei mai numerosi fiind august.

Anul 1999 a cunoscut o scadere vizibila a numarului turistilor non-rezidenti in­trati in Polonia, pentru ca anul urmator, 2000, sa cunoasca o crestere incepand cu tri­mestrul al doilea.

Calculul coeficientului de intensitate a traficului turistic/trimestru

- se calculeaza ca raport intre sosirile de turisti din momentele de maxim si sosirile de turisti din momentele de minim.

Pentru 1998:   C_it = 1.213.473/642.993 = 1,88

Pentru 1999:  C_it = 1.128.883/520.248 = 2,16

Pentru 2000:  C_it = 1.143.311/450.989 = 2,53

Tabel 6. Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de unitati turistice, pe tari in anul 2000

(numar turisti)

Sursa: GUS "Turystyka w 2000" - "Turismul in 2000" si editiile precedente

Cel mai mare pondere de sosiri in Polonia, in anul 2000, a fost reprezentata de turistii de nationalitate germana (1.050.520 persoane), acestia fiind cazati in ma­re parte (80,5%) in hoteluri de una sau mai multe stele. Turistii de nationalitate gre­a­­ca au intrat in numar relativ mic (6.043) in Polonia in anul 2000. Majoritatea tu­ris­ti­lor ucrainieni (56,9%) si estonieni (70,82%) sositi in anul 2000 in Polonia au pre­ferat alte forme de cazare decat hotelurile.

Numarul turistilor romani intrati in Polonia in anul 2000 a fost de 13.236.

Calculul duratei medii a sejurului:

Tabel 7. Durata medie a sejurului (zile):

Calculul indicatorului densitatii turistice:

a.     in raport de populatie:                  

b. in raport de suprafata

Tabel 8. Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu su­pra­fa­ta Poloniei:

Tabel 9. Sosiri in Polonia in functie de caile de acces pe care s-a trecut gra­ni­ta:

(mii de turisti)

Sursa: catalogul anual "Tourism in 2000", Oficiul Central de Statistica

Potrivit datelor din tabelul 9, majoritatea turistilor (94,08%) au sosit in Po­lo­ni­a cu au­tomobilele (pe sosele).

Tabel 10. Turism receptor si turism emitator in perioada 1998-2000, pe luni, in ca­zul Poloniei (milioane de turisti inregistrati la granita)

PLECARI SOSIRI

Sursa: Biroul Statistic Central; Oficiul vamal.

Tabelul 11. Oferta de cazare in Polonia, toate tipurile de unitati de cazare

Sursa: GUS "Turystyka w 2000" - "Turismul in 2000" si editiile precedente

Tabelul 12. Numar de paturi - toate tipurile de unitati de cazare

Sursa: GUS "Turystyka w 2000" - "Turismul in 2000" si editiile precedente

In ceea ce priveste numarul de paturi, in toate tipurile de unitati de cazare din tu­ris­mul polonez, acesta a fost in permanenta crestere in intervalul 1998-2000, o sca­dere fiind inregistrata in 1999 la numarul de locuri din hotelurile cu cinci stele, pro­vocata fiind de reducerea numarului hotelurilor de cinci stele de la trei la unul singur.

Potentialul turistic al Poloniei

Inca din cele mai vechi timpuri ale istoriei Poloniei, Castelul Wawel, din Cra­co­via, a fost centrul puterii eclesiastice. Initial a fost ridicata catedrala, apoi Castelul Wa­wel a functionat ca resedinta a regilor poloni de la mijlocul secolului XI pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Structura actuala cuprinde considerabile amprente ale sti­lului gotic, cu toate ca cea mai mare parte a actualei sale forme a dobandit-o in pe­rioada 1504-1535, in timpul conducerii regilor Alexandru (1501-1506) si Sigis­mu­nd I cel Batran (1506-1548). Constructia castelului a fost inceputa de Maestrul Eber­ha­rd Rosemberger - responsabil pentru actuala forma a constructiei - si Francesco Flo­­rentinul, care a avut responsabilitatea crearii decoratiunilor si galeriilor cu arcade.

Munca lor a fost continuata de Maestrul Benedikt si un alt florentin, Bar­to­lo­me­o Berrecci. Acesti artisti au creat, impreuna, unul dintre cele mai impresionante mo­­numente renascentiste din Europa.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Castelul Wawel a fost locuit de ca­tre autoritatile ocupante ale Guvernului Central si resedinta a lui Hans Frank. Imediat du­­­­pa eliberarea tarii, muzeul a fost redeschis, in mare parte acesta pastrandu-se pa­na astazi. In anul 1992 castelul si o parte a catedralei au suportat importante pro­ce­se de restaurare si conservare, incheiate in anul 2000.

Polonia beneficiaza de un numar mare de castele medievale, o baza de sus­ti­ne­­­re a turismului, si implicit a economiei poloneze, acestea atragand un numar im­pr­e­­­sionant de turisti anual.

Bibliografie

www.intur.com.pl/itenglish/users.htm

www.intur.com.pl/itenglish/current.htm

www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm