STRATEGIA ACTIVITATII DE DESFACERE-VANZAREA PRODUSELOR



Strategia activitatii de desfacere-vanzarea produselor

1. O intreprindere producatoare de piese de schimb, pentru tractoare si excavatoare pe senile, fabrica anual 1.600.000 de bucse Φ 120 din materiale compozite. Din aceasta cantitate, 37,5% se utilizeaza pe planul intern al intreprinderii pentru productia de role. Stocurile de desfacere efective, exprimate in zile, inregistrate in anul de baza, au fost de: 20, 30, 18, 25, 40, 10, 21, 15, 18, 25, 30, 34, 30, 23, 27 de zile. Ca urmare a prevederii aplicarii unui program de masuri tehnico-organizatorice de perfectionare a activitatii in cadrul depozitului de desfacere, se estimeaza reducerea timpul de depozitare a pieselor cu doua saptamani.



La momentul elaborarii planului de desfacere in depozite existau 60.000 de bucse; pana la sfarsitul anului curent, intreprinderea urmeaza sa mai produca  230.000 de bucse, conform contractelor incheiate pentru aceasta perioada si 120.000 bucati reprezentand comenzi noi primite de la clienti si acceptate pentru onorare; totodata, pe acelasi interval, pana la incheierea anului curent, intreprinderea va mai livra 380.000 de bucse.

Stocul fizic real stabilit pe baza de inventar la inceputul noului an este de 35.000 de bucse.

Care este volumul desfacerilor pentru anul de plan urmator, stiind ca fabrica lucreaza 250 de zile pe an?


2. O intreprindere din industria de masini unelte a stabilit pentru fabricatie si livrare in anul de plan o cantitate de 200.000 buc de piese de tip i. Timpul planificat de executie a operatiilor de primire-receptie a pieselor sosite de la sectia de fabricatie pana la intocmirea documentatiei de livrare si depunerea acesteia la banca este de 4 zile.

La momentul elaborarii planului de desfacere, in depozitele intreprinderii exista 80.000 buc de piese finite de tip i; pana la sfarsitul anului curent urmeaza sa se mai produca 25.000 de piese finite, din care 5000 buc reprezinta productie suplimentara comandata de clienti, si sa se mai livreze 75.000 buc produse finite.

Intreprinderea lucreaza 250 de zile pe an.

Pe aceasta baza de date, sa se stabileasca:

a.   Volumul desfacerii pentru anul de plan urmator;

b.   Stocul preliminat de produse finite la inceput de an.


3. O intreprindere care fabrica organe de asamblare a realizat in anul de baza 400.000 buc. produse finite; pentru anul de plan urmator isi propune sa execute 600.000 buc. produse finite.

In anul de baza stocul de desfacere (in bucati) a avut urmatoarea evolutie: 20.000; 10.000; 15.000; 35.000; 27.000; 45.000; 20.000; 60.000. Pentru anul de plan urmator se prevede diminuarea timpului de stationare a produselor in depozit cu 5 zile. Intreprinderea lucreaza 250 de zile pe an.

Pe aceasta baza sa se calculeze:

a)   Volumul de desfacere pentru anul de plan urmator;

b)  Stocul de desfacere fizic si in zile.


4. Intreprinderea M prevede pentru anul de plan urmator fabricatia a 3.300.000 buc. produse finite. Pana la constituirea unui lot unitar de livrare, produsele stationeaza in depozit 16 zile. Pentru anul urmator se prevede reducerea timpului de depozitare cu 30%.

In momentul elaborarii planului de desfacere pentru anul urmator, in depozitul de finite al unitatii de productie se afla 60.000 buc. produse; pana la incheierea anului curent urmeaza sa se mai fabrice 55.000 buc. – ca productie normala, 28.000 buc. – ca productie restanta si 17.000 buc. – ca productie suplimentara. Pentru aceeasi perioada se prevede livrarea a 80.000 buc. – livrari normale (conform contractelor de desfacere incheiate pentru anul curent) si 40.000 buc. – livrari restante si suplimentare (desfacerea este previzibila).

Intreprinderea lucreaza 250 de zile pe an.

Pe aceasta baza sa se precizeze:

a)   Volumul desfacerii pentru anul de plan urmator;

b)  Stocul de desfacere fizic si in zile.

Fundamentarea programului de aprovizionare a unitatilor economice

1. O intreprindere de panificatie produce zilnic 12.000 paini, 1.000 cornuri, 1.000 chifle si 100 cozonaci. Timp de opt zile pe an, in ajunul sarbatorilor de iarna si a celor pascale, se produc suplimentar 1.000 cozonaci pe zi. Unitatea lucreaza 300 de zile pe an.

Normele pentru faina sunt:

paine – 180 g/buc.;

cornuri – 30 g/buc.;

chifle – 40 g/buc.;

cozonaci – 500 g/buc.;

Intreprinderea estimeaza, pentru fiecare an urmator, un consum suplimentar de 12.300 kg faina pentru fabricatia de colaci, turte, covrigi si alte produse destinate satisfacerii unor comenzi previzibile din partea clientilor pentru asemenea specialitati.

Intrarile calendaristice si cantitative de faina in depozitul intreprinderii se prezinta in tabelul 5.

Tabelul 5

RESURSA MATERIALA: FAINA

Date intrare/ Cantitati (Qef)

14.01 34 to

06.02 40 to

28.02 20 to

20.03 60 to

10.04 10 to

30.04 25 to

14.05 15 to

06.06 35 to

30.06 20to

07.07 5 to

25.07 15 to

14.08 45 to

05.09 30 to

29.09 20 to

14.10 10 to

04,11 15 to

30.11 35 to

16.12 25 to


Intervalul inregistrat pana la 14.01 a fost de 20 zile.

In momentul elaborarii planului de aprovizionare in depozit existau 15 tone de faina, iar, pana la sfarsitul anului curent urmeaza sa mai intre in depozitul intreprinderii inca 75 de tone si sa se mai consume 88 de tone. La inceputul anului urmator, pe baza de inventar, se constata ca stocul fizic de faina din depozit este zero.

Sa se intocmeasca programul de aprovizionare in conditiile in care costul stocari este de 66,31% fata de valoarea stocului mediu, iar cheltuielile de lansare a unei comenzi de aprovizionare sunt de 40 uv. Pretul de achizitie al fainii este de 100 uv. pe tona. In raport cu situatia care rezulta pe baza datelor de mai sus furnizorul ofera o reducere de 2% pentru achizitionarea unei cantitati minime de 100 de tone la o livrare (comanda).

Avand in vedere o asemenea oferta, se va evidentia daca aceasta este mai economica fata de varianta de lot optim stabilit prin modelul economico – matematic aplicabil in functie de datele initiale precizate in aplicatia de fata.


2. O fabrica de ciocolata a realizat in anul de baza o productie de 100.000.000 kg pe urmatoarele structuri:

Tablete de ciocolata    25 g – 1.500.000 kg;

Tablete de ciocolata    100 g – 1.000.000 kg;

Tablete de ciocolata    200 g – 3.000.000 kg;

Ciocolata menaj                        – 1.000.000 kg.

Produsul finit bun se obtine intr-o proportie de 28% si se asigura decadal.

Cererile lunare de consum in anul de baza se prezinta in tabelul 6.

Tabelul 6

Luna



1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Cererea - kg -

18.000

20.000

14.000

24.000

10.000

30.000

12.000

16.000

17.000

19.000

40.000


Coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului de cacao este 1,32.

In momentul elaborari planului de aprovizionare, in depozit existau 8 tone de cacao. Analiza programului de asigurare pentru anul curent arata ca, intreprinderea urmeaza sa mai primeasca de la furnizori 21 de tone de materie prima – ca livrari normale, 3 tonelivrari restante si 10 tonelivrari suplimentare; de asemenea, pana la incheierea anului curent, conform programelor de fabricatie, a noilor comenzi primite de la clienti (a caror onorare este acceptata) se va mai consuma  42 de tone materie prima, din care 10 tone reprezinta consum suplimentar.

La inventarul efectuat la inceputul noului an se constata ca stocul fizic din depozit este zero.

Pe aceasta baza de date, se cere elaborarea planului de aprovizionare pentru urmatoarea perioada de gestiune, cu efectuarea corectiei necesare la inceput de an.


3. O fabrica producatoare de chipsuri a produs in anul de baza 2.400.000 pungi de 125 g cu cartofi prajiti in diferite arome pentru care a consumat 480 tone materie prima. Pentru urmatorul an isi propune realizarea a 3.600.000 pungi de 125 g cu acelasi produs. Ca urmare a perfectionarilor de ordin tehnic si tehnologic s-au creat conditii atat pentru obtinerea unor productii suplimentare, cat si pentru diminuarea consumului de materie prima (cartofi) cu 5 la suta.

Productiile lunare in anul de baza sunt prezentate in tabelul 7.

Tabelul 7

Luna

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Productia

- mii pungi -

100

220

240

180

210

250

300

320

150

130

100

200

In medie, pe luna se lucreaza 21 de zile. Coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului este de 1,24. Aprovizionarea resursei materiale se face de doua ori pe luna (ritm stabilit prin negociere cu furnizorii selectati).

In momentul elaborarii planului de aprovizionare, in depozitele firmei exista 24 de tone de cartofi, urmand ca, pana la sfarsitul anului, intreprinderea sa mai primeasca de la furnizor 40 de tone si sa mai consume 50 tone. La inceputul noului an de plan, pe baza de inventar, se constata ca stocul fizic real de materie prima este de 18,5 tone.

Sa se calculeze necesarul de aprovizionat corectat si sa se precizeze stocul de productie fizic si in zile, pe nivelurile semnificative de formare; se va face si reprezentarea grafica de dinamica a acestui tip de stoc.


4. Un fabricant de articole de cauciuc a realizat in anul de baza o productie marfa de 100000000 uv; pentru urmatoarea perioada de gestiune prevede realizarea unei productii marfa de 140000000 uv, in cadrul careia, la momentul elaborarii planului de aprovizionare erau nominalizate pentru fabricatie, pe baza contractelor incheiate, a comenzilor primite de la clienti (care au fost si acceptate pentru onorare), produsele specificate in tabelul 8.

Tabelul 8

Reper

Unitate de masura (UM)

Volum productie

- Qpl

Pretul unitar de vanzare negociat Pv(uv/buc.)

Norme
de consum
de cauciuc (kg/buc.)

Saltele plaja

Buc.

100.000 buc.

208 uv/buc.

2,750 kg/buc.

Cizme

Perechi

300.000 buc.

100 uv/buc.

0,700 kg/buc.

Pelerine ploaie

Buc.

50.000 buc.

180 uv/buc.

1,250 kg/buc.

Sandale

Perechi

200.000 buc.

50 uv/buc.

0, 200 kg/buc.

Labe scafandru

Perechi

25.000 buc.

120 uv/buc.

0,500 kg/buc.


Aprovizionarea materiei prime se va face, asa cum s-a stabilit cu furnizorul, la 45 de zile, durata de comanda aprovizionare fiind de 10 zile.



La momentul elaborarii planului de aprovizionare in depozitul intreprinderii exista 80 de tone de cauciuc; pana la sfarsitul anului curent unitatea economica urmeaza sa mai primeasca 207 tone de materie prima (cauciuc) si sa consume 241 de tone. Stocul fizic real  stabilit prin inventar la inceputul urmatoarei perioade de gestiune (anului de plan)este de 46 tone.

Sa se intocmeasca programul de aprovizionare, cu efectuarea corectiei necesare la inceput de an, cunoscand ca lansarea unei comenzi de aprovizionare costa 141,10 uv, cheltuielile de stocare sunt de 25 uv pe tona si an. Cheltuielile de penurie (suplimentare, aferentei lipsei de resursa in stoc) sunt de 50 ori mai mari decat cele de stocare; pretul de achizitie al unei tone de cauciuc natural este de 1.500 uv.


5. O intreprindere specializata in realizarea de mobilier pentru gradina si case de vacanta, din cherestea de brad, si-a propus pentru anul urmator realizarea unei productii de 500.000.000 uv.

In momentul elaborarii planului de aprovizionare erau incheiate contracte comerciale si primite comenzi ferme pentru sase categorii de produse – nominalizate, pe conditiile de executie, in cadrul tabelului 9.


Tabelului 9

Denumire produs

Productia
de fabricat (buc.)

Norma
de consum (uv/buc.)

Pret
de vanzare negociat (uv/buc.)

Stoc productie neterminata - buc -

La inceput
de an

La sfarsit
de an

MASA GRADINITA

35.000

0,50

800

200

600

SCAUNE PLIANTE

210.000

0,10

100

5.000

8.000

SEZLONGURI

100.000

0,25

575

7.000

4.000

BALANSOAR GRADINA

50.000

0,98

2.430

1.000

900

MASA TERASA

50.000

0,35

1.000

800

750

MASA BERARIE

10.000

1,20

2.200

125

475


In anul de baza s-au inregistrat urmatoarele intrari calendaristice si cantitative de cherestea de brad: 30.01-20.000 m3; 10.03-15.000 m3; 04.04-21.000 m3; 05.06-12.000 m3; 25.09-18.000 m3; 15.11-22.000 m3. Intervalul efectiv inregistrat pana la 30.01 a fost de 42 de zile.

Consumurile lunare inregistrate in anul de baza sunt prezentate in tabelul 10.

Tabelul 10

Luna

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Cerere - m3 -

9.000

7.000

8.000

8.500

7.200

9.300

6.000

8.400

10.600

9.200

10.000

14.800

Coeficientul de siguranta care exprima potentialul de livrare al furnizorului de cherestea de brad este de 1,36. Pentru a fi trecuta in prelucrare, cheresteaua de brad trebuie supusa unui proces de conditionare care dureaza 21 de zile.

In momentul elaborari planului de aprovizionare in depozite firmei existau 2.300 m3 de cherestea de brad; pana sfarsitul anului curent, intreprinderea urmeaza sa mai primeasca 30.000 m3 si sa mai consume 29.300 m3 de cherestea de brad. Anual se pot recupera 100 m3 cherestea de brad sub forma de capete, fasii nemultiple care se folosesc in continuare in consumul intern al intreprinderii pentru fabricatia unor componente de mobilier de dimensiuni mai mici.

Stocul fizic real de cherestea, constatat la inventariere efectuata la inceputul urmatorului an de plan, este de 2.950 m3 cherestea de brad. Lansarea unei comenzi de aprovizionare costa 200 uv, cheltuielile cu stocarea unui m3 de cherestea fiind de 0,025 uv pe zi. Pentru achizitionarea unei cantitati duble  fata de lotul optim stabilit pe baza datelor de mai sus, furnizorul ofera o reducere de 2 la suta la pretul de vanzare practicat, care este de 200 uv/m3.

Pe baza datelor si informatiilor de sus, sa se intocmeasca programul optim de aprovizionare pentru anul urmator si sa se asigure corectia necesara la inceputul acestuia. Se va face si reprezentarea grafica de dinamica a stocului de productie pe niveluri de formare.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani