Anchete si sondaje statistice
Deoarece in viata moderna este aproape imposibil sa percepem suficient de clar o anumita situatie sau fenomen, bombardati fiind zilnic cu un noian de informatii de tot felul, folosim cel mai adesea rezultatele anchetelor si sondajelor de opinie care se fac in contextul respectiv pentru a ne crea totusi o imagine cat decat satisfacatoare asupra realitatii. Trebuie sa recunoastem ca astazi suntem mai interesati de anchetele si sondajele de opinie decat de sondajele cu caracter stiintific de care am vorbit in capitolele precedente. Este de aceea interesant si util in acelasi timp sa cunoastem cateva dintre detaliile tehnice care stau in spatele acestor rezultate.
Vom incepe prin a preciza ca prin ancheta (statistica) intelegem studiul unui anumit caracter al unei populatii date, in functie de observatiilor prelevate pe baza unui esantion. O particularitate a sondajului rezida in modul cum facem aceasta prelevare, anume pe baza unui chestionar, adica o lista de intrebari, judicios formulate, care se pun persoanelor alese in esantion. Vom numi raport de sondaj raportul dintre efectivul esantionului considerat si efectivul total al populatiei analizate. Daca raportul de sondaj este egal cu unitatea (i.e. intreaga populatie este chestionata), rezulta ca avem de-a face cu un recensamant. In cazurile uzuale, cand acest raport este subunitar, spunem ca efectuam o ancheta pe baza de sondaj (sau ancheta prin sondaj).
O ancheta cuprinde, in principiu, trei faze:
(a) stabilirea populatiei asupra careia se face analiza, stabilirea esantionului cu care se va intra in contact direct, stabilirea riguroasa a continutului chestionarului cu intrebarile ce vor fi adresate subiectilor sondajului si, in fine, colectarea datelor;
(b) 'despuierea” anchetei, adica prezentarea, dupa prealabila procesare, sub o forma clara si sugestiva (histograme, felurite diagrame, etc.) a rezultatelor sondajului;
(c) interpretarea rezultatelor anchetei, adica explicarea rezultatelor statistice obtinute intr-un limbaj simplu si clar si stabilirea posibilelor legaturi si consecinte ale acestor rezultate, neuitand a mentiona gradul de reprezentativitate al rezultatelor obtinute la nivelul intregii populatii originare.
Remarca. In multe domenii de activitate (economie/marketing, studiul audientei anumitor posturi de radio/televiziune, pozitia anumitor formatiuni politice sau personalitati publice, etc.) este nevoie de repetarea la intervale regulate de timp a anchetelor pe aceasi populatie statistica pentru a se releva evolutia in timp a anumitor caractere ale populatiei privind scopul propus atunci cand efectuam o ancheta. Un astfel de procedeu repetat de ancheta se mai numeste si panel.
Sa precizam cateva conditii generale pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand concepem chestionarul in vederea derularii unei anchete. Iata, pe scurt, o lista de cerinte de indeplinit la redactarea intrebarilor incluse intr-un chestionar:
(1) obiectivitatea, care se traduce prin faptul ca la conceperea intrebarilor nu trebuie sa apara sub nici o forma parerile personale ale operatorului privind subiectul abordat, in scopul influentarii intervievatului;
(2) claritatea modul simplu si direct cu care este redactata intrebarea, pentru a fi bine inteleasa de intervievat. Este necesar ca limbajul ales sa corespunda nivelului de pregatire al subiectilor alesi, pentru a nu crea confuzii in formularea raspunsurilor;
(3) intrebarile puse trebuie sa se refere la o situatie binecunoscuta subiectilor din esantionul interogat, pentru a limita la maximum raspunsurile de tipul „nu stiu', sau obtinerea de raspunsuri hilare, implicate de dorinta intervievatului de ‚a-si da cu parerea’ despre ce nu stie;
(4) ordinea intrebarilor din chestionar trebuie sa aiba o logica bine gandita pentru a nu se influenta raspunsurile primite (e.g. o intrebare privind rolul religiei nu trebuie pusa imediat dupa o intrebare privind rolul si importanta stiintei in societate, etc.);
(5) modul de a raspunde la intrebari le impart pe acestea, pe de-o parte in intrebari inchise, care cer raspunsuri de pe o lista gata redactata, neexistand posibilitatea unei alte alegeri si, pe de alta parte, in intrebari deschise, care implica raspunsuri libere, cu cuvintele intervievatului. Fiecare caz are dezavantajele si avantajele sale. De exemplu, in primul caz, mai usor de procesat statistic, nu putem obtine parerea obiectiva a subiectului fata de problema in chestiune, acesta fiind limitat de lista cu raspunsuri, iar in cel de-al doilea, cu toate ca raspunsurile sunt mult mai aproape de adevar, este nevoie de un anumit codaj al acestora pentru a se stabili o lista de raspunsuri tip, in vederea procesarii statistice.
In incheierea acestor consideratii generale privind conceperea unui chestionar, vom mentiona faptul ca exista programe de computer pentru efectuarea anchetelor, de conditiile carora trebuie sa se tina cont daca se doreste utilizarea lor pentru procesarea datelor de sondaj (e.g. programul ENQUETES. TSF , Foucart et al. 1987,).
Vom mentiona acum modurile uzuale de colectare a raspunsurilor:
(i) prin interviu direct, caz care are toate avantajele alegerii judicioase a intervievatilor pentru reprezentativitate la intreaga populatie, o lista completa de intrebari, care pot fi si mai lungi, avand marele dezavantaj al unui cost mare, in realizarea acestuia fiind necesara o organizatie care sa se implice. Se foloseste uzual pentru probleme majore care trebuie elucidate pe baza de ancheta de opinie;
(ii) prin telefon, care reprezinta un mod convenabil, avand dezavantajul unei alegeri relativ discutabile a esantionului;
(iii) prin posta, reprezentand un mod convenabil pentru ca chestionarul poate fi publicat in presa, avand dezavantajul ca participarea la sondaj este lasata la latitudinea subiectilor, iar esantionul este de aceea discutabil.
Sa prezentam acum cateva notiuni generale privind metodele de sondaj. Astfel, acestea se impart in doua grupe mari:
(a) metode de sondaj empiric;
(b) metode de sondaj aleator.
In prima grupa intra, mai intai, metoda unitatilor tip, care se foloseste din ce in ce mai rar si care presupune ipoteza ca populatia originara este compusa din clase omogene de indivizi in raport cu caracterul studiat si, in consecinta, se preleveaza datele de la anumite clase, ponderandu-le intr-un anumit fel pentru a le face cat de cat reprezentative.
A doua metoda din prima grupa se numeste metoda cotelor, mai elaborata ca prima si care consta in alegerea esantionului in asa fel incat sa reprezinte cat mai fidel intreaga populatie, cu alte cuvinte repartitia caracterului in populatie sa fie aceeasi si pentru esantion. In consecinta, se aleg acele caractere, numite „caractere de control' care sunt cele mai apropiate de scopul propus al anchetei si a caror repartitie este aceeasi si pentru populatia originara si pentru esantion. Daca aceasta conditie este indeplinita, vom spune ca avem de-a face cu un esantion reprezentativ in raport cu scopul propus (vezi si Foucart et al. 1987).
Metodele de sondaj aleator se bazeaza pe construirea esantionului pe baza de tragere la sorti. In ceea ce priveste modul de tragere la sorti, exista doua posibilitati:
(a) tragerea elementara ce consta in a alege din populatia originara de talie N un esantion de talie n prin prelevarea aleatoare (e.g. folosirea generatorului de numere aleatoare a unui computer, numerele fiind alese intre 1 si N) a subiectilor. Fara a intra aici in amanunte (idem), vom aminti ca se folosesc toate instrumentele statisticii matematice (e.g. medie de sondaj, dispersie de sondaj, estimatii, intervale de incredere, etc)
(b) sondaj dintr-o populatie stratificata, care se refera la o populatie impartita in clase distincte (stratificata). Pentru a se constitui esantionul se aleg doua „caractere de control' X si Y si se imparte populatia (esantionul) in raport cu pozitia fata de aceste variabile (idem).
In ceea ce priveste “despuierea” si interpretarea rezultatelor, sa remarcam ca este o parte laborioasa a unei anchete, avand mai multe trepte de prezentare. Fara a intra in amanunte (idem) vom spune doar ca prezentarea datelor se refera mai intai la fiecare caracter in parte, care este prezentat separat prin tabele, histograme, etc., urmand ca in a doua etapa sa se prezinte diferitele corelatii care exista intre variabilele studiate (e.g. legatura dintre rezultatele la invatatura si mediul familial din care provine copilul), luate doua cate doua sau mai multe simultan. Acest lucru se poate face pe intreaga populatie sau pe portiuni considerate importante.
In ceea ce priveste regulile de interpretare, vom mentiona trei considerente generale:
(1) analiza statistica nu evidentiaza vreo legatura cauzala intre doua caractere, in sensul ca o cauzalitate tine mai mult de o abordare nestatistica a datelor (e.g. cu toate ca exista o legatura intre culoarea ochilor si a parului, acest fapt nu genereaza o cauzalitate ci tine mai degraba de ereditate);
(2) interpretarea rezultatelor cere o comparatie cu o populatie de referinta (e.g. in explicarea statistica a accidentelor de circulatie in raport cu viteza trebuie sa se tina cont de populatia de referinta (tineri, femei, alcoolici) si nu numai de viteza, care este relativa, raportata la fiecare clasa (individ) in parte);
(3) generalizarea unei concluzii de la esantion la populatia originara trebuie sa fie facuta cu multa precautie (e.g. a se vedea riscurile (erorile) care exista in raport cu ipoteza nula la un test statistic).
In final, trebuie precizat ca pentru redactarea unui chestionar si pentru interpretarea corecta a rezultatelor unei anchete trebuie sa existe o colaborare intre un practician (sociolog) si un statistician.
