CIRCULATIA - TEST GRILA




CIRCULATIA - TEST GRILA



SANGELE

COMPLEMENT SIMPLU

1. Sangele se caracterizeaza prin:

a.  circula in interiorul arborelui cardiovascular;

b.  impreuna cu limfa face parte din mediul intern al organismului;

c.   impreuna cu endolimfa face parte din mediul intern al organismului;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

2. Sangele constituie mediul intern al organismului impreuna cu:

a.  lichidul interstitial;

b.  lichidul cefalorahidian;

c.   perilimfa;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

3. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:

a.  stomacul;

b.  tiroida; c.   ficatul;

d.  rinichiul;

e.  pancreasul.

4. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:

a.  duodenul;

b.  timusul;

c.   suprarenala;

d.  colonul;

e.  splina.

5. Volumul sangvin de rezerva reprezinta sangele:

a.  care circula permanent;

b.  stagnant;

c.   care se gaseste in organele de rezerva;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.

6. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:

a.  diferite situatii fiziologice;

b.  efort fizic;

c.   hemoragii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.

7. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat prin:

a.  vasodilatatie;

b.  sistola ventriculara;

c.   vasoconstrictie;

d.  sistola atriala;

e.   nici un raspuns nu este corect.

8. Culoarea rosie a sangelui se datoreaza:

a.   bilirubinei din plasma;

b.   hemoglobinei din eritrocite;

c.   hemoglobinei din leucocite;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

9. Sangele arterial are culoarea:

a.  rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;

b.  rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;

c.   rosu-inchis, datorita oxihemoglobinei; d.   sunt corecte numai raspunsurile a si b; e.   nici un raspuns nu este corect.

10. Sangele venos are culoarea:

a.  rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;

b.  rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse; c.   rosu-inchis, datorita hemoglobinei reduse;

d.   sunt corecte numai raspunsurile a si b;

e.   nici un raspuns nu este corect.

11. Temperatura sangelui este de:

a.  34o C; b.  35 o C; c.   38o C; d.  39o C; e.  37o C.

12. Prin centrifugarea unei eprubete cu sange necoagulabil, se produce:

a.   separarea sangelui in doua componente;

b.  distrugerea hematiilor;

c.   dezagregare leucocitelor;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

13. Dupa centrifugare, elementele figurate se prezinta:

a.   ca un lichid putin vascos;

b.   de culoare rosu-inchis;

c.   situate deasupra;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

14. Dupa centrifugare, plasma sangvina se prezinta:

a.   ca un lichid foarte vascos;

b.  opac;

c.   de culoare galben-deschis;

d.  situata la baza eprubetei;

e.   nici un raspuns nu este corect.


15. In volumul sangvin elementele figurate ale sangelui reprezinta:

a.  55%; b.  60%; c.   40%; d.  45%; e.  65%.

16. Volumul elementelor figurate ale sangelui constituie:

a.  hematocritul;

b.   volumul globular procentual;

c.   volumul sangvin;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

17. Hematocritul se caracterizeaza prin:

a.   este mai mic la femei;

b.   este mai mare la barbati;

c.   este mai mic la persoanele in varsta; d.   este mai mare la persoanele tinere; e.  toate raspunsurile sunt corecte.

18. Elementele figurate ale sangelui sunt:

a.  globulelele rosii;

b.  globulele albe;

c.   plachetele sangvine;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

19. Globulele rosii:

a.   se mai numesc eritrocite; b.   se mai numesc hematii: c.       nu au nucleu;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

20. Globulele rosii au urmatoarele roluri:

a.  transporta oxigenul;

b.  transporta dioxidul de carbon;

c.   participa la mentinerea echilibrului acido-bazic;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

21. La femeie, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:

a.  4500000; b.  5000000; c.   3500000; d.  5500000; e.  4000000.

22. La barbat, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:

a.  4500000; b.  5000000; c.   3500000; d.  5500000; e.  4000000.


23. Numarul hematiilor:

a.  poate creste temporar;

b.  poate creste pe o durata mai lunga;

c.   este fix intotdeauna;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

24. Cresterea temporara a numarului hematiilor se face prin:

a.  diminuarea hemolizei;

b.  scaderea volumului plasmatic;

c.   mobilizarea volumului sangvin de rezerva;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

25. Cresterile de lunga durata a numarului de hematii:

a.   sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine;

b.   apar in diverse situatii patologice;

c.   se numesc poliglobulii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

26. Scaderea numarului hematiilor se numeste:

a.  poliglobulie; b.  hiperglobulie; c.   anemie;

d.  hemoliza;

e.  eritroliza.

27. Scaderea numarului hematiilor este consecinta unei:

a.   distrugeri exagerate a hematiilor; b.   producerii deficitare a hematiilor; c.            unei hematopoieze intense;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

28. Forma si structura hematiilor:

a.  reprezinta adaptari morfologice la functia de transport a gazelor;

b.   este in functie de diametrul vasului sangvin;

c.   depind de suprafata de sectiune a capilarului; d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

29. Hematiile au o forma:

a.  rotunda;

b.  biconcava; c.   cilindrica; d.  biconvexa; e.  piramidala.

30. Diametrul mediu al hematiei este de:

a.  7,5 mm;

b.  5 microni;

c.   10 microni; d.  7,5 microni; e.  5,5 microni.


31. Hematia se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.  consuma foarte mult oxigen;

b.   nu are nucleu;

c.   nu are organite celulare;

d.   nu este capabila de sinteza proteica;

e.  metabolismul sau este foarte redus.

32. Hemoglobina este formata din:

a.  o proteina;

b.  globina;

c.   o grupare neproteica;

d.  hem;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

33. Hemul contine:

a.  calciu;

b.  fier bivalent; c.   fier trivalent; d.  magneziu;

e.  vitamina C.

34. Hemoglobina se poate combina cu:

a.  azotul; b.  clorul; c.   heliu;

d.   dioxidul de carbon;

e.  hidrogenul.

35. HbCO2 reprezinta una din formele de transport ale CO2 de la:

a.  plamani la tesuturi;

b.  inima la tesuturi;

c.   tesuturi la plamani;

d.  plamani la inima;

e.   nici un raspuns nu este corect.

36. Hb formeaza carboxihemoglobina prin combinarea cu:

a.  CO2;

b.  hidrogenul;

c.   azotul;

d.  CO;

e.  fierul.

37. Methemoglobina se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.   este un derivat patologic al hemoglobinei;

b.   se produce sub actiunea oxidantilor;

c.   se produce sub actiunea unor droguri;

d.  contine fier trivalent;

e.  este produsa si de ATP.

38. Methemoglobina se caracterizeaza prin

a.   este un compus labil;

b.  in cazul cresterii concentratiei sale produce asfixie;

c.   transporta oxigenul;

d.  contine fier bivalent;

e.  se gaseste si in leucocite.


39. Hematopoieza este procesul de:

a.  reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;

b.  distrugere a hematiilor;

c.   mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

40. Durata medie de viata a hematiilor circulante este de:

a.  120 ore;

b.  4 luni;

c.   180 zile;

d.  2 luni;

e.  5 luni.

41. Sediul eritropoiezei la adult este:

a.  maduva spinarii;

b.  ficatul;

c.   maduva hematogena;

d.  timusul;

e.  toate raspunsurile sun corecte.

42. Hemoliza reprezinta procesul de:

a.  reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;

b.   distrugere a hematiilor imbatranite;

c.   mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

43. Hemoliza se produce in sistemul monocito-macrofagic din urmatoarele organe, cu o exceptie:

a.  splina;

b.  ganglioni limfatici;

c.   ficat;

d.  maduva rosie hematogena;

e.  tiroida.

44. Leucocitele:

a.  au nucleu;

b.   nu au mitocondrii;

c.   sunt celule fixe;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

45. Leucocitele se caracterizeaza prin:

a.   au capacitatatea de a emite pseudopode;

b.   au capacitatatea de a fagocita;

c.   prezinta proprietatea de diapedeza;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

46. Diapedeza reprezinta capacitatea leucocitelor de a:

a.   traversa peretele capilar;

b.  distruge particulele straine;

c.   se inmulti;

d.   transporta dioxidul de carbon;

e.   nici un raspuns nu este corect.


47. Leucocitele prezinta urmatoarele caracteristici:

a.  reprezinta o grupare celulara omogena;

b.  au aceeasi forma;

c.   au afinitati tinctoriale diferite;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

48. Leucocitele se clasifica in functie de:

a.  marimea corpului celular;

b.  aspectul nucleului;

c.   marimea nucleului;

d.   grosimea membranei celulare;

e.   forma corpului celular.

49. Nucleul leucocitelor poate fi:

a.  in numar de ordinul zecilor;

b.  absent;

c.   lobat;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

50. Leucocitele se clasifica in functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, in:

a.  granulocite;

b.  agranulocite;

c.   poligranulocite;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

51. Numarul total al leucocitelor variaza intre:

a.  5000-10000/mm2;

b.  3000-4000/mm3;

c.   10000-14000/ mm3;

d.  10000-20000/ mm3;

e.   nici un raspuns nu este corect.

52. Principala functie a leucocitelor consta in:

a.  participarea la reactia de aparare a organismului;

b.  transportul oxigenului;

c.   transportul dioxidului de carbon;

d.  hematopoieza;

e.  sinteza proteinelor.

53. Granulocitele sunt reprezentate prin:

a.  neutrofile; b.  eozinofile; c.   bazofile;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

54. Agranulocitele sunt reprezentate prin:

a.  monocite; b.  limfocite; c.   neutrofile;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


55. Polinuclearele neutrofile se caracterizeaza prin:

a.   au rol in fagocitoza agentilor patogeni;

b.   au nucleu cu 3-5 lobi;

c.   se deplaseaza rapid cu ajutorul pseudopodelor;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

56. Polinuclearele neutrofile au urmatoarele caracteristici:

a.  au viteza mare de diapedeza;

b.   ajung primele la locul infectiei;

c.   fagociteaza microbii, distrugandu-i;

d.   se mai numesc microfage;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

57. Polinuclearele neutrofile raman in sange:

a.  cateva ore; b.  cateva zile; c.   o luna;

d.  cateva luni;

e.  120 zile.

58. Numarul polinuclearelor neutrofile creste in:

a.  cancer;

b.  infectii acute;

c.   boli parazitare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

59. Puroiul se formeaza din:

a.  microbi;

b.  leucocite moarte;

c.   exudat din vase;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

60. Eozinofilele se caracterizeaza prin:

a.  granulatiile lor contin histamina;

b.   au rol in reactiile alergice;

c.   numarul lor creste in boli parazitare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

61. Bazofilele se caracterizeaza prin:

a.   au rol in hemostaza;

b.  au granulatii ce contin substante anticoagulante;

c.   au granulatii ce contin heparina;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

62. Monocitele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.   sunt leucocite capabile de fagocitoza direct;

b.   sunt leucocite capabile de fagocitoza prin transformare in macrofage;

c.   numarul lor creste in boli alergice;

d.  se transforma in macrofage dupa ce ies din vase in tesuturi;

e.  fagociteaza microbi si resturi celulare mari (leucocite, hematii).


63. Limfocitele se caracterizeaza prin: a.   au rol in reactia de aparare specifica; b.   au un nucleu mare;

c.   numarul lor creste in boli parazitare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

64. Nucleul eozinofilelor este:

a.   cu 3-5 lobi;

b.  bilobat;

c.   absent;

d.   variabil ca forma;

e.  unic si rotund.

65. Organismul uman vine permanent in contact cu:

a.  agenti patogeni;

b.  antigene libere;

c.   purtatori de antigene;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

66. Antigenul:

a.   este o macromolecula proteica straina organismului;

b.   este o macromolecula polizaharidica straina organismului;

c.   patruns in mediul intern determina producerea de anticorpi; d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

67. Anticorpii:

a.   sunt proteine plasmatice;

b.  sunt gamaglobuline;

c.   neutralizeaza antigenul;

d.  distrug antigenul;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

68. Apararea se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:

a.  specific;

b.  nespecific;

c.   electric;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

69. Apararea nespecifica:

a.  este innascuta;

b.   nu este prezenta la toti oamenii;

c.   se realizeaza numai prin mecanisme celulare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

70. Apararea nespecifica se realizeaza prin:

a.  mecanisme celulare;

b.  fagocitoza;

c.   mecanisme umorale;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


71. Apararea specifica:

a.  se dobandeste numai artificial;

b.  se dobandeste numai activ;

c.   este o imunitate dobandita;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

72. Apararea specifica se dezvolta:

a.   in urma expunerii la agenti capabili sa induca un raspuns imun;

b.   in urma expunerii la agenti imunogeni;

c.   este innascuta;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

73. Apararea specifica poate fi:

a.  dobandita natural; b.  dobandita artificial; c.   innascuta;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

74. Imunitatea dobandita natural:

a.   poate fi pasiva;

b.  se realizeaza prin transfer transplacentar de anticorpi;

c.   poate fi activa;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

75. Imunitatea dobandita natural activ:

a.  se instaleaza in urma unei boli;

b.   apare in urma unei fracturi;

c.   apare in urma unei interventii chirurgicale;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

76. Imunitatea dobandita artificial pasiv se obtine prin:

a.   administrare de antitoxine;

b.   administrare de alfa-globuline;

c.   vaccinare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

77. Raspunsurile imune specifice sunt mediate prin:

a.  doua mecanisme independente;

b.  imunitatea umorala, care implica limfocitele B;

c.   imunitatea celulara, care implica primar limfocitele T;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

78. Vaccinarea se caracterizeaza prin:

a.  declanseaza aceleasi mecanisme imunitare;

b.  reactiile produse in organism sunt mai atenuate;

c.   efectul final este dobandirea imunitatii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


79.  Raspunsul imun specific are drept caracteristici:

a.  diferentierea structurilor proprii de cele straine organismului;

b.  specificitate;

c.   memorie imunologica;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

80.  Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:

a.   se mai numesc trombocite;

b.   sunt elemente celulare nefigurate ale sangelui;

c.   transporta gaze respiratorii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

81. Numarul trombocitelor pe mm3 variaza intre:

a.  150000-300000; b.  50000-100000; c.   300000-500000; d.  400000-500000; e.  350000-450000.

82. Forma trombocitelor este:

a.  rotunda; b.  cilindrica; c.   variabila;

d.  biconvexa;

e.  biconcava.

83. Diametrul trombocitelor este:

a.  3 mm;

b.  15 mm;

c.   3 microni; d.  13 microni; e.  18 microni.

84. In structura trombocitului intra:

a.  putine organite;

b.  incluziuni;

c.   nucleu;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

85. Trombocitele:

a.   sunt fragmente citoplasmatice;

b.   nu sunt celule propriu-zise;

c.   sunt sincitii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

86. Functiile trombocitelor sunt:

a.   intervin in cursul tuturor timpilor hemostazei;

b.  favorizeaza mecanismele de oprire a sangerarii;

c.   intervin in imunitate;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


87. Durata medie de viata a trombocitelor este de:

a.  10 zile;

b.  100 zile;

c.   de la cateva ore la cativa ani;

d.  o luna;

e.  10 luni.

88. Proprietatile specifice ale trombocitelor sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a.  adezivitatea; b.  imunitatea; c.   aglutinarea;

d.  metamorfoza vascoasa;

e.   eliberare unor substante active.

89. Prin metamorfoza vascoasa se intelege:

a.  aderenta la suprafetele lezate;

b.   formare de conglomerate;

c.   autoliza;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

90. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active, cu o exceptie:

a.  histamina; b.  fosfolipide; c.   ADN;

d.  serotonina;

e.  trombostenina.

91. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:

a.   aderarea trombocitelor la suprafata lezata a endoteliului vascular;

b.   formarea cheagului alb trombocitar;

c.   formarea cheagului rosu;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

92. In timpul plasmatic al hemostazei se produc:

a.  trombocitele participa prin factorul fosfolipidic;

b.  se formeaza cheagul rosu;

c.   se produce coagularea sangelui;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

93. Plasma sangvina:

a.  are proprietati fizice constante la persoanele sanatoase;

b. are proprietati chimice variabile la persoanele sanatoase; c.   contine factorii trombocitari de coagulare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

94. Constanta proprietatilor plasmei se numeste:

a.  hemostaza; b.  homeostazie; c.   hemoliza;

d.  hematopoieza;

e.   nici un raspuns nu este corect.


95. Principalele proprietati ale plasmei sunt:

a.  densitatea;

b.  vascozitatea;

c.   presiunea osmotica;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

96. Presiunea osmotica are rol important in schimburile dintre:

a.  capilare si tesuturi;

b.  artere si vene;

c.   aerul alveolar si aerul atmosferic;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

97. Presiunea osmotica a sangelui este egala cu cea a:

a.  apei;

b.  lichidului interstitial;

c.   urinii;

d.  sucului gastric;

e.  bilei.

98. Singura forta care atrage apa din tesuturi spre capilare este presiunea coloid osmotica a:

a.  proteinelor; b.  glucidelor; c.   lipidelor;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

99. Sangele are un pH de:

a.  6,38-6,42; b.  5,38-6,38; c.   7,38-7,42; d.  5,38-6,42; e.  8,38-8,42.

100. Sistemele tampon se caracterizeaza prin:

a.   intervin prompt in neutralizarea acizilor in exces din mediul intern; b.   intervin prompt in neutralizarea bazelor in exces din mediul intern; c.   se consuma in timpul neutralizarii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

101. Din volumul sangvin, plasma reprezinta:

a.  55%; b.  75%; c.   25%; d.  45%; e.  65%.

102. Pasma contine:

a.  90% apa;

b.  9% substante anorganice;

c.   1% substante organice;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


103. Proteinele plasmatice sunt reprezentate prin:

a.  albumine; b.  globuline; c.   fibrinogen;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

104. Albuminele plasmatice transporta urmatoarele substante, cu o exceptie:

a.  Cu;

b.  Ca;

c.   oxigen;

d.  Fe;

e.  hormoni.

105. Globulinele plasmatice au rol in:

a.  transportul substantelor din sange in afara vasului;

b.  coagularea sangelui;

c.   echilibrul acido-bazic;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

106. Imunoglobulinele:

a.   sunt suportul chimic al anticorpilor;

b.   au rol in coagularea sangelui;

c.   sunt antigene;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

107. Fibrinogenul:

a.   are rol in coagularea sangelui;

b.   trece sangele din stare solubila in retea insolubila;

c.   formeaza cheagul de fibrina;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

108. Substantele anorganice din plasma sunt:

a.  HCl;

b.  saruri biliare;

c.   saruri minerale;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.

109. Sarurile minerale din plasma se prezinta sub forma:

a.   legate de proteinele plasmei;

b.  nedifuzibile;

c.   libere in plasma;

d.  difuzibile;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

110. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:

a.  Na+; b.  K+; c.   Ca+;

d.  Mg2+;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.


111. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:

a.  Cl-;

b.  CO3H-;

2-;c.   SO

4

3-;d.  PO

4

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

112. Hemostaza fiziologica reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor:

a.  mici;

b.  mijlocii;

c.   mari;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

113. Timpul vasculo-plachetar se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.   incepe in momentul lezarii vasului;

b.   duce la oprirea sangerarii in 12-14 minute;

c.   prima reactia consta in vasoconstrictia peretelui lezat;

d.   se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii;

e.  se produce agregarea si metamorfoza vascoasa a trombocitelor.

114. La coagulare participa urmatorii factori, cu o exceptie:

a.  factori plasmatici; b.  factori plachetari; c.   Fe2+;

d.  Ca2+;

e.  factori tisulari;

115. Faza I a coagularii consta in formarea:

a.  trombinei;

b.  tromboplastinei;

c.   fibrinei;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

116. Faza a II-a a coagularii consta in formarea:

a.  trombinei;

b.  tromboplastinei;

c.   fibrinei;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

117. Faza a III-a a coagularii consta in formarea:

a.  trombinei;

b.  tromboplastinei;

c.   fibrinei;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

118. Faza a III-a a coagularii se caracterizeaza prin:

a.   trombina desface din fibrinogen niste monomeri de fibrina;

b.   monomerii se polimerizeaza spontan;

c.   prin polimerizare se formeaza reteaua de fibrina insolubila; d.   in ochiurile retelei de fibrina se fixeaza elementele figurate; e.  toate raspunsurile sunt corecte.


119. Sangele are urmatoarele functii, cu o exceptie:

a.   sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin hormonii pe care-i vehiculeaza;

b.  transmiterea inpulsurilor nervoase;

c.   intervine in termoreglare;

d.   rol de indepartare si transport spre locurile de excretie a substantelor toxice;

e.   sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin mediatorii chimici pe care-i vehiculeaza;

120. In plasma se gasesc:

a.  anticorpi;

b.  aglutinine;

c.   aglutinogene;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

121. La om, cele mai importante aglutinogene sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a.  zero;

b.  A; c.   C; d.  B; e.  D.

122. Aglutininele cel mai frecvent intalnite sunt:

a.  alfa;

b.  beta; c.   gama; d.  delta;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

123. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine sunt:

a.  OAB; b.  Rh(D); c.   Rh(B);

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

124. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga are ca urmare:

a.  conflict imun;

b.  conflict antigen-anticorp;

c.   distrugerea hematiilor;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

125. Grupele sangvine sunt:

a.  O(I); b.  A(II); c.   B(III);

d.  AB(IV);

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

126. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinogene:

a.  alfa;

b.   nu are aglutinogene;

c.   beta;

d.  A;

e.   nici un raspuns nu este corect.


127. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinine:

a.  alfa;

b.  beta;

c.   nu are aglutinine;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

128. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinogene:

a.  A;

b.  B;

c.   A,B;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

129. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinine:

a.  alfa;

b.  beta;

c.   alfa, beta;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

130. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinogene:

a.  A;

b.  B;

c.   A,B;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

131. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinine:

a.  alfa;

b.  beta;

c.   alfa, beta;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

132. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinogene:

a.  alfa; b.  beta; c.   A,B;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

133. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinine:

a.  alfa;

b.   nu are aglutinine;

c.   beta;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

134. Grupa O se caracterizeaza prin:

a.   poate dona la toate grupele;

b.   este donator universal;

c.   poate primi de la toate grupele;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


135. Grupa AB se caracterizeaza prin:

a.   poate dona la toate grupele;

b.   este primitor universal;

c.   poate primi de la toate grupele;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.

136. Populatia Rh pozitiva reprezinta:

a.  75%; b.  85%; c.   95%; d.  65%; e.  55%.

137. Populatia Rh pozitiva contine pe hematii antigenul:

a.  D; b.  M; c.   Z; d.  X;

e.   nici un raspuns nu este corect.

138. Despre antigenul Rh se pot afirma:

a.   in mod natural nu exista aglutinine omoloage anti-Rh;

b.   aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de sange Rh+ la persoane Rh-;

c.   aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcina cu fat Rh+  si mama Rh-;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.

139. Transfuzia de sange Rh+ la persoane Rh-, determina:

a.   aparatul imunitar al gazdei reactioneaza fata de aglutinogenul D ca si fata de un aglutinogen oarecare;

b.   sunt activate limfocitele;

c.   se produc anticorpi anti D;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.

140. Anticorpii anti D;

a.  reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor;

b.  produc hemoliza;

c.   nu distrug hematiile;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

141. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:

a.   copiii vor mosteni caracterul Rh pozitiv;

b.  prima sarcina poate evolua normal;

c.   in conditii fiziologice hematiile Rh pozitive ale fatului nu pot traversa placenta;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

142. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:

a.  la nastere se produc rupturi de vase sangvine in momentul deslipirii placentei de uter; b.  la nastere o parte din sangele fetal trece la mama si se stimuleaza productia de aglutinine anti-Rh;

c.   la o noua sarcina aceste aglutinine, care pot traversa capilarele placentare, patrund in circulatia fetala si distrug hematiile;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;


e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Sangele se caracterizeaza prin:

1.   este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular;

2.  impreuna cu limfa constituie mediul intern al organismului;

3.  impreuna cu endolimfa constituie mediul intern al organismului;

4.  impreuna cu lichidul interstitial constituie mediul intern al organismului

2. Volumul sangvin:

1.  constituie volemia;

2.  cantitatea totala de sange din organism constituie 7% din greutatea corpului;

3.  doua treimi circula permanent: volumul circulant;

4.   scade in transfuzii.

3. Volumul sangvin de rezerva:

1.   constituie o treime din volumul sangvin;

2.   este mobilizat voluntar;

3.   constituie volumul stagnant;

4.   este mobilizat in hipertensiune.

4. Organele de depozit a sangelui sunt:

1.  splina;

2.  ficatul;

3.   tesutul subcutanat;

4.  pancreasul.

5. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:

1.  diferite situatii fiziologice;

2.  efort fizic;

3.  diferite situatii patologice;

4.  hemoragii.

6. Referitor la culoarea sangelui, se pot afirma:

1.   culoarea sangelui se datoreaza hemoglobinei din eritrocite;

2.   culoarea sangelui nu este variabila;

3.   sangele arterial este rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;

4.   sangele venos este rosu-inchis.

7. Elementele figurate ale sangelui se caracterizeaza prin:

1.   prin centrifugarea unei eprubete cu sange se situiaza deasupra plasmei;

2.  se prezinta ca un lichid foarte vascos;

3.  reprezinta 55% din volumul sangvin;

4.   au o culoare rosu-inchis.

8. Plasma sangvina se caracterizeaza prin:

1.   este un lichid mai putin vascos;

2.   este un lichid opac;

3.   are culoarea galben-deschis;

4.  reprezinta 45% din volumul sangvin.


9. Elementele figurate ale sangelui sunt reprezentate de catre:

1.  globule rosii;

2.  globule albe;

3.  plachete sangvine;

4.  anticorpi.

10. Globulele rosii se mai numesc:

1.  leucocite;

2.  hematii;

3.  plachete sangvine;

4.  eritrocite.

11. Globulele rosii se caracterizeaza prin:

1.   sunt celule fara nucleu;

2.   au rol in transportul oxigenului;

3.   au rol in transportul dioxidului de carbon;

4.   au rol in mentinerea echilibrului acido-bazic.

12. Un mm3 de sange contine:

1.   4500000 de hematii la femeie;

2.   4500000 de hematii la barbat;

3.   5000000 de hematii la femeie;

4.   5000000 de hematii la barbat.

13. Numarul hematiilor poate creste:

1.  temporar;

2.   prin mobilizarea volumului sangvin de rezerva;

3.  o durata mai lunga;

4.  cresterea se numeste anemie.

14. Poliglobuliile se caracterizeaza prin:

1.   pot fi de altitudine;

2.   pot apare in urma hemolizei;

3.   pot apare in diverse situatii patologice;

4.   au ca rezultat anemia.

15. Anemia are urmatoarele caracteristici:

1.  numarul eritrocitelor este mai mare;

2.  este consecinta unei distrugeri exagerate a hematiilor;

3.   hemoglobina este in cantitate mai mare;

4.   apare in urma unei produceri deficitare a hematiilor.

16. Forma si structura hematiilor:

1.  reprezinta adaptarea morfologica la functia de transport a gazelor;

2.   hematiile au o forma de disc biconcav;

3.   hematiile au o mare rezistenta la deformare;

4.   diametrul mediu al hematiei este de 7,5 microni.

17. Hemoglobina este alcatuita din:

1.  glucide;

2.  o proteina;

3.  lipide;

4.   o grupare neproteica.


18. In structura hemoglobinei intra:

1.  globina;

2.  ADN;

3.  ATP;

4.  hemul.

19. Hemul se caracterizeaza prin:

1.  leaga reversibil oxigenul;

2.  leaga ireversibil dioxidul de carbon;

3.  cu oxigenul formeaza oxihemoglobina;

4.  contine fier trivalent.

20. Cu dioxidul de carbon hemoglobina formeaza:

1.  carbohemoglobina;

2.  oxihemoglobina;

3.  carbaminohemoglobina;

4.  methemoglobina.

21. Carbohemoglobina:

1.   este un compus fiziologic;

2.  nu afecteaza functia de transport a oxigenului;

3.  reprezinta una din formele de transport ale dioxidului de carbon de la tesuturi la plamani;

4.   se mai numeste carboxihemoglobina.

22. Carboxihemoglobina:

1.  reprezinta combinatia Hb cu dioxidul de carbon:

2.  reprezinta combinatia Hb cu CO;

3.  se intalneste in poliglobulii;

4.   este un compus stabil.

23. Methemoglobina:

1.  contine fier trivalent;

2.   apare in urma interactiunii Hb cu agenti oxidanti;

3.   apare in urma interactiunii Hb cu unele droguri;

4.   apare in urma interactiunii Hb cu CO.

24. Eritrocitele se caracterizeaza prin:

1.   hematiile circulante reprezinta doar o etapa din viata acestor elemente;

2.   din momentul patrunderii lor in circulatie si pana la distrugerea lor trec aproximativ 120

de zile;

3.   durata medie de viata a eritrocitelor este de aproximativ 4 luni;

4.  desi traiesc relativ putina vreme, numarul lor ramane constant.

25. Eritropoieza se caracterizeaza prin:

1.  exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de formare de noi hematii;

2.  creste in carenta de fier;

3.   scade la altitudini mari;

4.   sediul eritropoiezei este, la adult, maduva hematogena.

26. Hemoliza:

1.  reprezinta procesul de distrugere a hematiilor batrane si uzate;

2.  se intensifica la altitudini crescute;

3.  se intensifica in deficitul fierului sangvin;

4.   se produce in sistemul monocito-macrofagic.


27. Hemoliza se produce in urmatoarele organe:

1.  splina;

2.  ganglioni limfatici;

3.  ficat;

4.  maduva rosie a oaselor.

28. Leucocitele:

1.  au nucleu;

2.  reprezinta o grupare celulara omogena;

3.  au mitocondrii;

4.  contin neurofibrile.

29. Proprietatile leucocitelor sunt:

1.   au capacitatea de a emite pseudopode;

2.   au capacitatea de a traversa peretele capilar prin porii sai, trecand in tesuturi;

3.   au proprietatea de diapedeza;

4.   toate au aceeasi forma a nucleului.

30. In functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, leucocitele se clasifica in:

1.  mononucleare;

2.  granulocite;

3.  polinucleare;

4.  agranulocite.

31. In functie de aspectul nucleului, leucocitele se clasifica in:

1.  mononucleare;

2.  granulocite;

3.  polinucleare;

4.  agranulocite.

32. Numarul total al leucocitelor pe mm3, poate fi:

1.  5000;

2.  6000;

3.  8000;

4.  10000.

32. Leucocitele au urmatoarele functii, cu unele exceptii:

1.  transportul oxigenului;

2.  transportul CO;

3.   transportul dioxidului de carbon;

4.  participa la reactiile de aparare ale organismului.

33. Polinuclearele neutrofile:

1.   au rol in fagocitoza agentilor patogeni;

2.   au o viteza de diapedeza lenta;

3.   nu emit pseudopode;

4.  raman in circulatie cateva ore.

34. Caracteristicile polinuclearelor neutrofile sunt:

1.   ajung primele la locul infectiei;

2.  fagociteaza microbii, distrugandu-i;

3.   se mai numesc microfage;

4.  numarul lor creste in infectii acute.


35. Puroiul este format din:

1.  microbi;

2.  leucocite moarte;

3.   lichid exudat din vase;

4.  hematii.

36. Eozinofilele se caracterizeaza prin:

1.   au rol in reactiile alergice;

2.  granulatiile lor contin histamina;

3.  numarul lor creste in boli parazitare;

4.  numarul lor creste in infectii acute.

37. Bazofilele se caracterizeaza prin:

1.   au rol in hemostaza;

2.  contin histamina;

3.  contin heparina, substanta anticoagulanta;

4.  sunt macrofage.

38. Monocitele se caracterizeaza prin:

1.   sunt capabile de fagocitoza in mod direct;

2.   se pot transforma in macrofage;

3.  fagociteaza microbi;

4.  fagociteaza resturi celulare.

39. Limfocitele:

1.   au rol in reactia de aparare specifica;

2.  se clasifica dupa organitele pe care le contin;

3.   intervin in boli parazitare;

4.  se clasifica in raport cu modul in care participa la procesul de imunitate.

40. Organismul uman vine in contact cu:

1.  agenti patogeni;

2.  antigene libere;

3.  agenti purtatori de antigene;

4.  agenti purtatori de imunoglobuline.

41. Antigenul:

1.   este o macromolecula proteica straina organismului;

2.   este o polizaharida straina organismului;

3.  patruns in organism determina producerea de anticorpi;

4.   distruge hematia pe care se afla.

42. Anticorpul:

1.   este o proteina din hematie;

2.   face parte din clasa gamaglobulinelor;

3.  fagociteaza hematia tanara;

4.  neutralizeaza antigenul.

43. Functia de aparare a sangelui poate fi:

1.  nespecifica;

2.  adrenergica;

3.  specifica;

4.  colinergica.


44. Granulocitele sunt reprezentate prin:

1.  neutrofile;

2.  eozinofile;

3.  bazofile;

4.  monocite.

45. Neutrofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:

1.   au un nucleu cu 3-5 lobi;

2.   au nucleul bilobat;

3.  nu fagociteaza;

4.  reprezinta 52-62% din leucocite;

46. Eozinofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:

1.   au un nucleu bilobat;

2.  reprezinta 1-3% din leucocite;

3.  ajuta la detoxifierea substantelor straine;

4.  secreta enzime.

47. Bazofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:

1.   au un nucleu lobat;

2.  reprezinta 1-3% din leucocite;

3.   nu au granulatii;

4.  reprezinta sub 1% din leucocite.

48. Agranulocitele:

1.   nu au granule citoplasmatice;

2.  reprezinta 52-62% din leucocite;

3.  traiesc intre 100-300 de zile;

4.   au nucleu bilobat.

49. Monocitele se caracterizeaza prin:

1.   nucleul are o forma variabila;

2.   nucleul poate fi rotund;

3.   nucleul poate fi oval;

4.  reprezinta 3-9% din leucocite.

50. Limfocitele:

1.   au un nucleu foarte mare;

2.  reprezinta 25-33% din leucocite;

3.  asigura raspuns imun specific (inclusiv anticorpii);

4.  nucleu este bilobat.

51. Apararea nespecifica:

1.  este innascuta;

2.  este prezenta la toti oamenii;

3.  se realizeaza prin mecanisme celulare;

4.  se realizeaza prin mecanisme umorale.

52. Apararea specifica:

1.  este dobandita;

2.  se dezvolta in urma expunerii la substante imunogene;

3.   poate fi dobandita natural;

4.   poate fi dobandita artificial.


53. Apararea dobandita natural poate fi:

1.  pasiva;

2.   prin transfer transplacentar de anticorpi;

3.  activ;

4.   in urma unor boli.

54. Apararea dobandita artificial poate fi:

1.  pasiva;

2.   prin administrare de antitoxine si gama-globuline;

3.  activa;

4.  prin vaccinare.

55. Raspunsurile imune specifice pot fi mediate prin mecanisme:

1.  nervoase;

2.  umorale;

3.  electrice;

4.  celulare.

56. Vaccinarea se caracterizeaza prin:

1.  declanseaza, in principiu, aceleasi mecanisme imunitare;

2.  reactiile produse in organism sunt mai atenuate;

3.   efectul final este dobandirea imunitatii;

4.   este o imunitate pasiva.

57. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:

1.   sunt elemente figurate necelulare ale sangelui;

2.   au o forma fixa;

3.  numarul lor variaza intre 150000-300000/mm3;

4.   diametrul lor este de 13-15 microni.

58. Scaderea numarului plachetelor sangvine sub 100000/mm3, se numeste:

1.  trombopenie;

2.  trombocitemie;

3.  hipoglobulie;

4.  trombocitopenie.

59. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin urmatoarele:

1.   sunt fragmente citoplasmatice;

2.   nu sunt celule propriu-zise;

3.   durata medie de viata este de 10 zile;

4.   se mai numesc globule galbene.

60. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:

1.  adezivitatea;

2.  aglutinarea;

3.  metamorfoza vascoasa;

4.   eliberarea factorilor trombocitari.

61. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:

1.  adera la suprafetele lezate;

2.  formeaza intre ele conglomerate;

3.  se autolizeaza;

4.  participa la transportul gazelor respiratorii.


62. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active:

1.  histamina;

2.  trombostenina;

3.  serotonina;

4.  ADP.

63. Plasma sangvina:

1.   la persoanele sanatoase are proprietati fizice constante;

2.  contine aglutinogene;

3.  contine organite celulare;

4.   la persoanele sanatoase are proprietati chimice constante.

64. Principalele proprietati ale plasmei sunt:

1.  densitatea;

2.  vascozitatea;

3.  presiunea osmotica;

4.  tensiunea arteriala.

65. Presiunea osmotica a sangelui:

1.  este egala cu cea a lichidului interstitial;

2.  presiunea coloid-osmotica este una din fortele care atrage apa din tesuturi;

3.   rolul presiunii coloid-osmotice se manifesta in procesul de ultrafiltrare glomerulara care are ca rezultat formarea urinii;

4.  conditioneaza oxigenarea sangelui.

66. Despre pH-ul sangvin se pot afirma:

1.   are valoarea cuprinsa intre 7,38-7,42;

2.  depinde de concentratia sodiului;

3.  depinde de concentratia calciului;

4.  este mentinut in limite normale prin sistemele tampon.

67. Structurile care au rol in mentinerea in limite normale a pH-ului sunt:

1.  plamanii;

2.  rinichii;

3.  hematiile;

4.  tegumentul.

68. Sistemele tampon:

1.   intervin prompt in neutralizarea acizilor sau bazelor in exces din mediul intern;

2.  reprezinta sisteme biologice;

3.  se consuma in timpul neutralizarii;

4.  functionalitatea lor depinde de presiunea osmotica.

69. Plasma se caracterizeaza prin urmatoarele:

1.  reprezinta 55% din volumul sangelui;

2.  contine apa in procent de 99%;

3.  are substante anorganice 1%;

4.   nu are substante organice.

70. Albuminele plasmatice transporta:

1.  Cu;

2.  Ca;

3.  Fe;

4.  oxigen.


71. Albuminele plasmatice au urmatoarele roluri:

1.  transporta hormoni;

2.  transporta pigmenti biliari;

3.   intervi in reglarea presiunii coloid-osmotice a sangelui;

4.  scaderea lor compromite schimburile de la nivelul capilarelor.

72. Globulinele plasmatice au urmatoarele roluri:

1.  transportul substantelor prin sange;

2.   intervin in coagularea sangelui;

3.   prin imunoglobuline sunt suportul chimic al anticorpilor;

4.  favorizeaza formarea oxihemoglobinei.

73. Fibrinogenul plasmatic are rol in:

1.  coagularea sangelui;

2.  hematopoieza;

3.  hemoliza;

4.   formarea cheagului de fibrina.

74. Proteinele plasmatice au urmatoarele roluri:

1.  determinarea vascozitatii plasmei;

2.  determinarea densitatii plasmei;

3.  reglarea echilibrului acido-bazic;

4.   transportul gazelor respiratorii.

75. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:

1.  Na+;

2.  Ca+;

3.  K+;

4.  Mg2+.

76. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:

1.  Cl-;

2.  CO3H-;

3.  SO2-;

4

4.  PO3-.

4

77. Hemostaza fiziologica se caracterizeaza prin:

1.  reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mici;

2.   are un timp vasculo-leucocitar;

3.   are un timp plasmatic;

4.  reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mijlocii.

78. Hemostaza primara se caracterizeaza prin:

1.  reprezinta timpul plasmatic;

2.   incepe in momentul lezarii vasului;

3.  prima reactie consta in vasodilatatia peretelui vasului;

4.   se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii.

79. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:

1.  agregarea trombocitelor;

2.   metamorfoza vascoasa a trombocitelor;

3.  oprirea sangerarii in 2-4 minute;

4.  formarea fibrinei.


80. In timpul plasmatic al hemostazei au loc:

1.   transformarea fibrinogenului plasmatic solubil in fibrina insolubila;

2.  metamorfoza vascoasa a trombocitelor;

3.  autoliza trombocitelor;

4.  coagularea sangelui.

81. Prima faza a coagularii:

1.   duce la formarea tromboplastinei;

2.   este faza cea mai laborioasa;

3.  dureaza 4-8 minute;          

4.  se formeaza protrombina.

82. A doua faza a coagularii:

1.  se formeaza protrombina din tromboplastina;

2.   are ca rezultat formarea trombinei;

3.  protrombina transforma tromboplastina in trombina;

4.   formarea trombinei dureaza 10 sec.

83. A treia faza a coagularii:

1.  se formeaza fibrina;

2.  dureaza 1-2 sec;

3.   trombina desface din fibrinogen monomeri de fibrina care polimerizeaza spontan;

4.  se formeaza reteaua de fibrina care devine insolubila.

84. Plasma contine:

1.  compusi cu rol de anticorpi;

2.  grupari hem;

3.  organite celulare;

4.  aglutinine.

85. Cele mai importante aglutinogene intalnite sunt:

1.  zero;

2.  A;

3.  B;

4.  D.

86. Cele mai frecvente aglutinine intalnite sunt:

1.  alfa;

2.  gama;

3.  beta;

4.  delta.

87. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine in practica medicala curenta

sunt:

1.  Rh(M);

2.  OAB;

3.  BAD;

4.  Rh(D).

88. Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, nu pot exista indivizi posesori de:

1.  aglutinogen A si aglutinine alfa;

2.  aglutinogen B si aglutinine alfa;

3.  aglutinogen A si aglutinine beta;

4.  aglutinogen B si aglutinine beta.


89. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga, duce la:

1.  conflict imun;

2.  conflict antigen-anticorp;

3.  distrugerea hematiilor;

4.  consecinte grave pentru individ.

90. Grupele sangvine:

1.   s-au stabilit pe baza sistemului OAB;

2.   sunt rezultatul combinatiilor si coexistentelor posibile dintra aglutinogen si aglutinina, tolerate imunologic;

3.   sunt in numar de patru;

4.   sunt stabilite pe baza sistemului Rh(D).

91. Grupa sangvina zero(I):

1.   nu are aglutinogene;

2.  are aglutinina alfa;

3.  are aglutinina beta;

4.   nu are aglutinine.

92. Grupa sangvina A(II):

1.   are aglutinogen A;

2.   are aglutinogen B;

3.  are aglutinina beta;

4.  are aglutinina alfa.

93. Grupa sangvina B(III):

1.   are aglutinogen A;

2.   are aglutinogen B;

3.  are aglutinina beta;

4.  are aglutinina alfa.

94. Grupa sangvina AB(IV):

1.   are aglutinogenele A si B;

2.  are aglutinina alfa;

3.  are aglutinina beta;

4.   nu are aglutinine.

95. Cunoasterea apartenentei la una din grupele sangvine are importanta in urmatoarele situatii, cu unele exceptii:

1.  imunitate;

2.   transportul gazelor respiratorii;

3.  hematopoieza;

4.   transfuzia de sange.

96. Grupa sangvina zero(I):

1.   poate dona la toate grupele;

2.   este donator universal;

3.   poate primi numai sange izogrup;

4.   poate primi sange de la grupa zero.

97. Grupa sangvina A(II):

1.   poate dona la grupa A;

2.   poate primi de la grupa AB;

3.   poate primi de la grupa zero;

4.   poate dona la grupa B.


98. Grupa sangvina B(III):

1.   poate dona la grupa B;

2.   poate primi de la grupa AB;

3.   poate primi de la grupa zero;

4.   poate dona la grupa A.

99. Grupa sangvina AB(IV):

1.   poate dona la toate grupele;

2.   este primitor universal;

3.   poate primi numai sange izogrup;

4.   poate dona numai la grupa AB.

100. 85% din populatia globului poseda pe eritrocite factorul:

1.  D;

2.  alfa;

3.  Rh;

4.  beta;

101. Aglutininele omoloage anti-Rh:

1.   in mod natural nu exista;

2.   se pot genera prin transfuzii repetate de sange Rh+ la persoane Rh-;

3.   se pot genera prin sarcina cu fat Rh+  si mama Rh-;

4.  reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor si produc hemoliza.

102. In cazul mamei Rh negativ cu tatal Rh pozitiv:

1.  copiii rezultati vor fi Rh pozitiv;

2.  prima sarcina poate evolua normal;

3.  in conditii fiziologice hematiile Rh+ ale fatului nu pot traversa placenta pentru a ajunge in circulatia materna;

4.   mama nu poate avea copii.

103. In privinta compozitiei plasmei sangvine, se pot afirma:

1.   reziduul uscat reprezinta 10%;

2.  substantele organice sunt 9%;

3.  substantele anorganice reprezinta 1%;

4.   are organite celulare.

ANATOMIA APARATULUI CADIOVASCULAR

COMPLEMENT SIMPLU

1. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:

a.   este organul central al aparatului cardiovascular;

b.  este situata in mediastin;

c.   este situata intre cei doi plamani;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


2. Inima se caracterizeaza prin:

a.   are forma unei piramide patrunghiulare;

b.   are axul indreptat oblic in jos, la stanga si inainte;

c.   1/3 din inima este situata la stanga;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

3. Fetele inimii sunt:

a.  sternocostala, concava;

b.  diafragmatica, plana;

c.   inferioara, convexa;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

4. Baza inimii se caracterizeaza prin:

a.  este situata posterior;

b.  este situata la dreapta;

c.   la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;

d.   la nivelul ei se gasesc atriile;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

5. Pe suprafata inimii se gasesc: a.  doua santuri interventriculare; b.  doua santuri atrioventriculare; c.      santurile coronare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

6. Inima prezinta urmatoarele cavitati:

a.  un ventricul;

b.  doua atrii;

c.   aorta;

d.  artera pulmonara;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

7. Atriile se caracterizeaza prin:

a.  au forma rombica;

b.   au o capacitate mai mare decat ventriculele;

c.   au peretele mai subtire decat ventriculele;

d.  fiecare atriu prezinta doua prelungiri numite urechiuse;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

8. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele, cu o exceptie:

a.   orificiul venei cave superioare; b.   orificiul venei cave inferioare; c.    orificiul venelor pulmonare;

d.   orificiul sinusului coronar;

e.   orificiul atrioventricular drept.

9. Orificiul atrioventricular drept este prevazut cu valva:

a.  bicuspida; b.  tricuspida; c.   mitrala;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.


10. La nivelul atriului stang se gasesc urmatoarele orificii:

a.   patru orificii ale venelor pulmonare;

b.   orificiul de deschidere al urechiusei stangi;

c.   orificiul atrioventricular;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

11. Orificiul atrioventricular stang este prevazut cu valva:

a.  bicuspida; b.  tricuspida; c.   mitrala;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

12. Ventriculele se caracterizeaza prin:

a.   au o forma piramidal triunghiulara;

b.   au baza spre orificiul atrioventricular;

c.   peretii lor nu sunt netezi;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

13. Pe fata lor interna, peretii ventriculilor prezinta:

a.  trabecule;

b.  orificii venoase;

c.   orificii arteriale;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

14. La baza ventriculilor se afla:

a.  orificiile atrioventriculare;

b.  orificiile arteriale;

c.   septul interventricular;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

15. La baza ventriculului stang se afla:

a.   orificiul trunchiului pulmonar; b.   orificiul atrioventricular stang; c.   valva tricuspida;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

16. La baza ventriculului drept se afla:

a.  orificiul aortic;

b.  valva bicuspida;

c.   orificiul atrioventricular drept;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

17. Orificiul arterei pulmonare este prevazut cu:

a.   trei valvule semilunare;

b.   trei valvule sigmoide;

c.   valvule cu aspect de cuib de randunica;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.


18. Orificiul aortic este prevazut cu:

a.   trei valvule semilunare;

b.  doua valvule sigmoide;

c.   valvule cu aspect de cuib de randunica;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

19. Tunicile inimii sunt:

a.  epicardul; b.  pericardul; c.   miocardul;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

20. Pericardul se caracterizeaza prin:

a.   are o foita seroasa;

b.   are o foita fibroasa;

c.   foita seroasa se numeste si endocard;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

21. Epicardul se caracterizeaza prin:

a.  este foita viscerala a pericardului seros;

b.  acopera complet exteriorul inimii;

c.   apartine pericardului fibros;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

22. Pericardul seros se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.  are doua foite;

b.  o foita este parietala;

c.   foita parietala acopera fata superficiala a pericardului fibros;

d.  o foita este viscerala;

e.  foita viscerala acopera complet exteriorul inimii.

23. Pericardul fibros este legat prin ligamente de organele din jur:

a.  stern;

b.  coloana vertebrala;

c.   diafragm;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

24. Miocardul se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.   este stratul cel mai gros din structura inimii;

b.   are fibrele dispuse circular in ventricule;

c.   are fibrele dispuse oblic in ventricule;

d.   are fibrele dispuse circular in atrii;

e.   musculatura atriilor este complet separata de cea a ventriculelor.

25. Miocardul se caracterizeaza prin:

a.   este stratul cel mai gros al inimii;

b.   este situat sub endocard;

c.   nu este vascularizat;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


26. Miocardul cuprinde urmatoarele tipuri:

a.  contractil;

b.  embrionar; c.   de receptie;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

27. Miocardul embrionar se mai numeste:

a.  de comanda; b.   tesut nodal; c.   de executie;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

28. Tesutul nodal se caracterizeaza prin:

a.  realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;

b.  este alcatuit dintr-o musculatura specifica;

c.   este alcatuit dintr-o musculatura care pastreaza caracterele embrionare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

29. Morfologic, tesutul nodal se caracterizeaza prin:

a.   aranjamentul neregulat al miofibrilelor;

b.   miofibrilele trec de la o celula la alta;

c.   miofibrilele formeaza retele;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

30. Sarcoplasma tesutului nodal este bogata in:

a.  aminoacizi;

b.  ADN;

c.   glicogen; d.  acizi grasi; e.  glicerol.

31. Tesutul nodal cuprinde:

a.  nodulul sinoventricular;

b.  nodulul atrioventricular;

c.   fasciculul atrioventricular Harvey;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

32. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:

a.   este situat in atriul stang;

b.  se continua cu fasciculul atrioventricular;

c.   este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

33. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:

a.   este situat deasupra varsarii venei cave superioare; b.   este situat deasupra orificiului atrioventricular drept; c.   se continua cu reteaua Purkinje;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


34. Fasciculul atrioventricular prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

a.  pleaca din nodulul sinoatrial;

b.   se imparte in doua ramuri;

c.   are un ram stang;

d.   are un ram drept;

e.  coboara in ventricule.

35. Reteaua subendocardica Purkinje:

a.  pleaca din nodulul atrioventricular;

b.  se gaseste in peretii ventriculari;

c.   se continua cu fasciculul His;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

36. Endocardul se caracterizeaza prin:

a.  captuseste incaperile inimii;

b.  trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;

c.   endocardul inimii drepte este independent de cel al inimii stangi;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

37. Endocardul se caracterizeaza prin:

a.   endocardul atriilor se continua cu intima arterelor;

b.   endocardul ventriculilor se continua cu intima venelor;

c.   este situat intre miocard si epicard;

d.   sunt corecte numai raspunsurile a si b;

e.   nici un raspuns nu este corect.

38. Inima este vascularizata de catre arterele coronare:

a.  dreapta;

b.  stanga;

c.   anterioara;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

39. Arterele coronare ale inimii se caracterizeaza prin:

a.   au originea in aorta ascendenta;

b.   din ele se desprind colaterale de tip terminal;

c.   colateralele nu se unesc cu colateralele vecine;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

40. Daca una din colateralele arterelor coronare se obstrueaza:

a.   teritoriul respectiv nu mai este vascularizat;

b.   teritoriul respectiv se necrozeaza;

c.   se produce infarctul;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

41. Sinusul coronar al inimii se caracterizeaza prin:

a.  este situat in santul atrioventricular stang;

b.   se deschide in atriul drept;

c.   colecteaza sangele arterial al inimii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


42. Inervatia extrinseca a inimii este asigurata de:

a.  nervii cardiaci;

b.  nervi proveniti din nervii vagi;

c.   simpaticul cervical;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

43. Arborele vascular este format din:

a.   artere;

b.   vene;

c.   limfatice;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

44. Arterele se caracterizeaza prin:

a.    sunt vase prin care sangele circula dinspre inima spre tesuturi; b.    sunt vase prin care sangele circula dinspre organe spre inima; c.    au un calibru mic;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

45. Capilarele se caracterizeaza prin:

a.    sunt vase de calibru mic;

b.   la nivelul lor se fac schimburile dintre sange si tesuturi;

c.   continua arteriolele;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

46. Tunicile arterelor si venelor se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.    sunt in numar de trei;

b.   la exterior este adventicea; c.        intima este cea mai groasa; d. la interior este intima;

e.    una din tunici este media.

47. Capilarele pot continua:

a.   arteriolele;

b.   metarteriolele;

c.   venulele;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

48. Tunica externa a arterelor si venelor este formata din:

a.    tesut conjunctiv; b.            fibre de colagen; c.   fibre elastice;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

49. In adventice se gasesc:

a.    vase mici de sange;

b.   fibre nervoase vegetative;

c.    fibre nervoase cu rol vasomotor;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


50. Tunica medie a arterelor:

a.   are structura diferita in functie de calibrul arterelor b.          arterele mari sunt artere de tip muscular;

c.   arterele mici si mijlocii sunt artere de tip elastic;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

51. Tunica medie a arterelor mari contine:

a.    lame elastice cu dispozitie radiara;

b.   tesut conjunctiv;

c.    numeroase fibre musculare netede;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

52. Tunica interna a arterelor:

a.   este alcatuita dintr-un rand de celule epiteliale turtite;

b.   celulele sunt asezate pe o membrana bazala;

c.   se continua cu endocardul ventricular;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

53. Calibrul vascular se caracterizeaza prin:

a.    cel al arterelor scade de la inima spre periferie; b.  cel al venelor scade de la periferie spre inima;

c.   nu influenteaza tensiunea arteriala;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

54. Peretele venelor:

a.    are in structura sa aceleasi trei tunici ca si la artere;

b.   in venele situate deasupra nivelului cordului, se gasesc valvule care se opun gravitatiei;

c.    valvulele sunt prelungiri ale mediei;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

55. Capilarele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.    sunt vase de calibru mic;

b.   pot avea un calibru de 4-12 mm;

c.   sunt raspandite in toate tesuturile si organele;

d.   la exterior prezinta un tesut conjunctiv cu fibre colagene si de reticulina;

e.    la interior prezinta un endoteliu.

56. Capilarele sinusoide sunt prezente in:

a.   ficat;

b.   glandele endocrine;

c.   splina;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

57. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:

a.   circulatia mare;

b.   circulatia mica;

c.   circulatia sistemica;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


58. Circulata mica se caracterizeaza prin:

a.    se mai numeste circulatie sistemica;

b.   incepe in ventriculul drept;

c.    din ventriculul drept pleaca cele doua artere pulmonare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

59. Trunchiul pulmonar:

a.    se imparte in doua artere pulmonare;

b.   transporta sange incarcat cu oxigen;

c.    trunchiul pulmonar se termina in plamani;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

60. Arterele pulmonare:

a.   se termina cu reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;

b.   sunt in numar de doua pentru fiecare pulmon;

c.   iau nastere din ventriculul drept;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

61. Venele pulmonare:

a.   transporta sange oxigenat;

b.   sunt in numar de patru;

c.   se termina in atriul drept;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

62. Circulatia mare:

a.    incepe in ventriculul stang;

b.   incepe prin artera aorta;

c.    se mai numeste circulatie sistemica;

d.   d. toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b

63. Aorta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.    incepe in ventriculul stang;

b.   transporta sange incarcat cu dioxid de carbon;

c.   transporta sange incarcat cu substante nutritive;

d.   transporta sange spre tesuri;

e.   transporta sange spre organe.

64. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:

a.    este format din aorta;

b.   este format din ramurile aortei;

c.   iriga toate tesuturile si organele; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

65. Aorta prezinta urmatoarele caracteristici:

a.    are o portiune ascendenta din care se desprind arterele coronare;

b.   aorta ascendenta se continua cu aorta descendenta;

c.    terminal, aorta descendenta se bifurca in arterele iliace interna si externa;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


66. Ramurile arcului aortic sunt: a.   artera carotida comuna dreapta; b.   artera carotida comuna stanga; c.   artera subclaviculara dreapta;

d.   trunchiul arterial brahiocefalic stang;

e.   toate raspunsurile sunt corecte.

67. Trunchiul arterial brahiocefalic:

a.   ia nastere din aorta ascendenta;

b.   da nastere arterei carotide comune stangi; c.   da nastere arterei carotide comune drepte; d.   da nastere arterei subclaviculare stangi;

e.   toate raspunsurile sunt corecte.

68. Arterele carotide comune:

a.    sunt in numar de doua;

b.   dau nastere la o carotida interna;

c.    dau nastere la o carotida externa;

d.   urca pana la marginea superioara a cartilajului tiroid;

e.   toate raspunsurile sunt corecte.

69. La nivelul bifurcatiei sale, artera carotida comuna prezinta:

a.   o mica dilatatie;

b.   sinusul carotidian;

c.   o zona bogata in receptori;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

70. Artera carotida externa iriga urmatoarele, cu o exceptie:

a.   emisferele cerebrale;

b.   gatul;

c.   regiunea occipitala; d.   regiunea temporala; e.   viscerele fetei.

71. Artera carotida interna:

a.   patrunde in craniu;

b.   iriga creierul;

c.   iriga ochiul;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

72. Arterele subclaviculare:

a.   iau nastere din aorta ascendenta;

b.   se continua cu artera axilara;

c.   se continua cu artera carotida externa;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

73. Din artera subclaviculara se desprind arterele:

a.   vertebrala;

b.   toracica interna;

c.   brahiala;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


74. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:

a.   intra in craniu prin gaura vertebrala;

b.   se uneste cu cea de partea opusa;

c.   participa la vascularizatia encefalului;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile b si c.

75. Din artera toracica interna iau nastere arterele:

a.   intercostale posterioare;

b.   coronare;

c.   intercostale anterioare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

76. Artera axilara se caracterizeaza prin:

a.   vascularizeaza peretii axilei;

b.   vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;

c.   se continua cu artera brahiala;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

77. Artera brahiala se continua cu:

a.   artera radiala;

b.   artera ulnara;

c.   arcadele palmare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

78. Din arcadele palmare se desprind arterele:

a.   digitale; b.   radiala; c.   ulnara;

d.   carpiene;

e.   metacarpiene.

79. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:

a.   toracic;

b.   abdominal;

c.   crosa aortei;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

80. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:

a.   osoase;

b.   parietale;

c.   toracica interna;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

81. Ramurile viscerale ale aortei toracice sunt arterele:

a.   bronsice;

b.   pericardice;

c.   esofagiene;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.


82. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:

a.   osoase;

b.   parietale;

c.   abdominala interna;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

83. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a.   trunchiul celiac;

b.   artera mezenterica superioara;

c.   artera hepatica;

d.   artera mezenterica inferioara;

e.   arterele renale.

84. Din aorta abdominala se desprind arterele:

a.   gastrica dreapta;

b.   esofagiene; c.   testiculare; d.   splenica;

e.   toate raspunsurile sunt corecte.

85. Din aorta abdominala se desprind arterele:

a.   gastrica dreapta;

b.   esofagiene;

c.   ovariene;

d.   splenica;

e.    nici un raspuns nu este corect.

86. Trunchiul celiac se imparte in arterele:

a.   splenica;

b.   gastrica dreapta;

c.   hepatica stanga;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

87. Trunchiul celiac vascularizeaza urmatoarele organe, cu o exceptie:

a.   stomacul;

b.   rinichii;

c.   duodenul; d.   pancreasul; e.   ficatul.

88. Artera mezenterica superioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:

a.   jejuno-ileonul;

b.   ficatul;

c.   cecul;

d.   colonul ascendent;

e.   partea dreapta a colonului transvers.

89. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:

a.   partea stanga a colonului transvers;

b.   colonul descendent;

c.   apendicele vermicular;

d.   colonul sigmoid;

e.   partea superioara a rectului.


90. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele:

a.   iliaca comuna dreapta; b.   iliaca comuna stanga; c.   sacrata laterala;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

91. Arterele iliace comune:

a.    ajung la articulatia sacro-iliaca;

b.   dau nastere arterei iliace externe; c.   dau nastere arterei iliace interne; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

92. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:

a.    iese din bazin;

b.   se continua cu artera femurala;

c.    ajunge pe fata anterioara a coapsei;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

93. Artera femurala se caracterizeaza prin:

a.   iriga gamba;

b.   se continua cu artera poplitee;

c.   continua artera iliaca interna;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

94. Artera poplitee se caracterizeaza prin: a.   se afla pe fata posterioara a genunchiului; b.   se afla pe fata anterioara a genunchiului; c.   se continua inferior cu artera femurala;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

95. Arterele tibiale se caracterizeaza prin:

a.    sunt in numar de doua;

b.   continua artera poplitee;

c.    ambele se termina pe fata dorsala a piciorului;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

96. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:

a.   iriga fata anterioara a gambei;

b.   iriga laba piciorului;

c.   se termina prin artera dorsala a piciorului;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

97. Artera dorsala a piciorului se continua cu arterele:

a.   digitale plantare; b.   digitale dorsale; c.   plantare;

d.   femurale;

e.   poplitee.


98. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:

a.   iriga fata posterioara a coapsei;

b.   ajunge in regiunea dorsala a piciorului;

c.   se continua cu doua artere plantare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

99. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:

a.   digitale plantare; b.   digitale dorsale; c.   plantara interna; d.   plantara externa;

e.    sunt corecte raspunsurile c si d.

100.     Artera iliaca interna da ramuri parietale pentru:

a.   peretii bazinului;

b.   peretii abdomenului;

c.    organele din bazin;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

101.     Artera iliaca interna da ramuri viscerale pentru:

a.    organele din bazin; b.   organele genitale; c.   peretii bazinului;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

102.     Artera iliaca interna vascularizeaza in bazin:

a.   vezica urinara;

b.   prima portiune a rectului;

c.   portiunea terminala a ileonului;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

103.     Artera iliaca interna vascularizeaza urmatoarele organe genitale, cu o exceptie:

a.   uterul;

b.   vulva;

c.   vezica urinara;

d.   prostata;

e.   penisul.

104.     Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:

a.   pulmonara dreapta;

b.   cava superioara;

c.   pulmonara stanga;

d.   cava mijlocie;

e.    sunt corecte numai raspunsurile b si d.

105.     Vena cava superioara se caracterizeaza prin:

a.    face parte din circulatia mare;

b.   se termina in atriul stang;

c.   insoteste artera cava superioara;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


106.     Venele jugulare interne aduna sangele de la:

a.   creier;

b.   cap;

c.   gat;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

107.     Venele subclaviculare aduna sangele de la:

a.   brat;

b.   antebrat;

c.   mana;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

108.     Sistemul venos azygos aduna sangele de la urmatoarele organe, cu o exceptie:

a.   spatiile intercostale;

b.   esofag; c.   inima; d.   bronhii;

e.   pericard.

109.     Vena cava superioara se formeaza prin unirea venelor:

a.   jugulare interne; b.   subclaviculare; c.   brahiocefalice;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

110.     Sangele venos al membrului superior este colectat de:

a.   doua sisteme venoase;

b.   un un sistem venos profund;

c.    un sistem venos superficial;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

111.     Venele profunde se caracterizeaza prin:

a.   poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;

b.   sunt mai putine ca numar decat arterele;

c.    au o suprafata totala de sectiune mai mica decat a arterelor;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

112.     Venele superficiale se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.    se mai numesc subcutanate; b.   insotesc arterele omonime;

c.   se gasesc imediat sub piele;

d.   se vad cu ochiul liber prin transparenta;

e.   se vad cu ochiul liber datorita coloratiei albastre.

113.     Venele superficiale se caracterizeaza prin:

a.   se varsa in venele profunde;

b.   la nivelul lor se fac injectii venoase;

c.    sunt situate sub tegument;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


114.     Vena cava inferioara aduna sangele venos de la:

a.   membrele inferioare;

b.   peretii bazinului;

c.   viscerele bazinului;

d.   rinichi;

e.   toate raspunsurile sunt corecte.

115.     Vena cava inferioara aduna sangele venos de la urmatoarele organe, cu o exceptie:

a.   suprarenale;

b.   ficat;

c.   inima;

d.   testicule;

e.   ovare.

116.     Venele lombare aduna sangele venos de la:

a.    peretele posterior al abdomenului; b.         peretele anterior al abdomenului; c.   rinichi;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

117.     Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:

a.   iliace comune; b.   iliace interne; c.   iliace externe;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

118.     Vena iliaca interna aduna sangele venos de la:

a.   peretii bazinului;

b.   viscerele bazinului;

c.   rinichi;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

119.     Vena iliaca externa se caracterizeaza prin:

a.   se continua cu vena iliaca interna;

b.   continua vena femurala;

c.   formeaza impreuna cu cea de partea opusa vena iliaca comuna;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

120.      Membrul inferior are urmatoarele tipuri de vene:

a.   profunde;

b.   superficiale;

c.    cele superficiale insotesc arterele omonime;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

121.     Vena cava inferioara are urmatoarele caracteristici:

a.   urca la stanga coloanei vertebrale;

b.   strabate diafragma;

c.   se termina in atriul stang;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


122.     Vena porta se formeaza prin unirea urmatoarelor vene:

a.   mezenterica superioara; b.   mezenterica inferioara; c.   splenica;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

123.     Vena porta se caracterizeaza prin:

a.    face parte din marea circulatie;

b.   transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive;

c.   transporta spre ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

124.     Sangele venos al ficatului:

a.    este transportat in vena cava inferioara;

b.   este transportat de la ficat prin venele hepatice;

c.    este adus la ficat de vena porta;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

125.     Sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele:

a.    prin el circula sange venos;

b.   limfa face parte din mediul intern al organismului;

c.    in final limfa se varsa in circlatia arteriala;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

126.     Sistemul limfatic se caracterizeaza prin:

a.    este identic cu sistemul circulator sangvin;

b.   capilarele sale se anastomozeaza cu capilarele venoase;

c.    este adaptat la functia de drenare a tesuturilor;

d.   peretii vaselor limfatice sunt mai grosi decat peretii vaselor sangvine;

e.    nici un raspuns nu este corect.

127.     Capilarele sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.   au structura diferita fata de capilarele sangvine;

b.   sunt foarte raspandite;

c.   se gasesc in toate tesuturile; d.   se gasesc in toate organele; e.   formeaza retele terminale.

128.     Vasele limfatice se caracterizeaza prin:

a.    au o structura asemanatoare arterelor;

b.   se formeaza prin confluarea capilarelor limfatice; c.   sunt prevazute la exterior cu valvule semilunare; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile b si c.

129.     Ganglionii limfatici se caracterizeaza prin:

a.   sunt situati pe traiectul vaselor limfatice;

b.   prin ei trece in mod obligatoriu limfa;

c.   sunt asemanatori ganglionilor nervosi: d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


130.     Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:

a.   opresc patrunderea unor substante straine organismului;

b.   au rol de bariera in raspandirea infectiilor;

c.   produc antigene;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

131.     Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaza prin:

a.    sunt in numar de doua;

b.   sunt reprezentate prin canalul toracic;

c.    sunt reprezentate prin vena limfatica dreapta;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

132.     Canalul toracic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.    este cel mai mare colector limfatic;

b.   incepe printr-o dilatatie;

c.   dilatatia este la nivelul vertebrei L3; d.   urca anterior de coloana vertebrala; e.   urca inapoia aortei.

133.     Canalul toracic colecteaza limfa:

a.   din jumatatea inferioara a corpului;

b.   din patrimea superioara stanga a corpului; c.   din patrimea superioara dreapta a corpului; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

134.     Vena limfatica dreapta se caracterizeaza prin:

a.    are o lungime de 10-12 cm;

b.   colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a corpului;

c.   se varsa in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne stangi cu vena subclaviculara stanga;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

135.     Debitul limfatic mediu zilnic este de:

a.   1000 ml; b.   2000 ml; c.   1500 ml; d.   1100 ml; e.   1800 ml.

136.     Splina se caracterizeaza prin:

a.    este un organ abdominal;

b.   este un organ nepereche;

c.   apartine sistemului circulator;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

137.     Rolurile splinei sunt:

a.   produce limfocite;

b.   distruge hematiile tinere;

c.    intervine in metabolismul calciului;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


138.     Splina poate depozita o cantitate de sange egala cu:

a.   2-3 kg;

b.   0,200-0,300 kg;

c.   400-500 g; d.   800-900 g; e.   0,5-0,6 kg.

139.     Splina trimite sange in circulatie in caz de:

a.   hemoragii;

b.   efort fizic;

c.   hipertensiune;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

140.    Loja splenica se caracterizeaza prin:

a.   este cuprinsa intre colonul ascendent si diafragma;

b.   este situata la stanga lojei gastrice;

c.    are raport cu duodenul;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

141.     Splina are o greutate de:

a.   250-300 g; b.   100-150 g; c.   180-300 g; d.   300-400 g; e.   400-450 g.

142.    Vascularizatia splinei este asigurata de:

a.   artera splenica, ram al aortei abdominale;

b.   vena splenica, care se varsa in vena cava inferioara; c.   vena splenica, care participa la formarea venei porte; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Inima se caracterizeaza prin:

1.   este organul central al aparatului cardiovascular;

2.   este situata in mediastin;

3.   este situata intre cei doi plamani;

4.   are forma unei piramide patrunghiulare.

2. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:

1.   are axul indreptat oblic in jos, la dreapta si inainte;

2.   1/3 din inima este situata la dreapta planului medio-sagital al corpului;

3.   are o greutate de 250-300 mg;

4.   2/3 din inima sunt situate la stanga planului medio-sagital al corpului;

3. Inima prezinta urmatoarele fete:

1.   sternocostala;

2.   pericardica;

3.   diafragmatica;

4.   pulmonara dreapta.


4. Inima prezinta urmatoarele margini:

1.   dreapta, ascutita;

2.   superioara; plana;

3.   inferioara, convexa;

4.   stanga, rotunjita.

5. Baza inimii se caracterizeaza prin:

1.   este situata la dreapta;

2.   este situata posterior;

3.   la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;

4.   la baza inimii se gasesc atriile.

6. Atriile se caracterizeaza prin:

1.   au forma cubica;

2.   au o capacitate mai mica decat ventriculele;

3.   au peretii mai subtiri decat ventriculele;

4.   prezinta cate o prelungire numita urechiusa.

7. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele orificii:

1.   orificiul venei cave superioare;

2.   orificiul venei cave inferioare;

3.   orificiul sinusului coronar;

4.   orificiul venelor pulmonare.

8. Atriul drept prezinta:

1.   orificiul urechiusei drepte;

2.   orificiul venelor pulmonare;

3.   trabecule;

4.   orificiul atrioventricular drept.

9. La nivelul atriului stang se gasesc:

1.   orificiile celor doua vene pulmonare;

2.   orificiul de deschidere al urechiusei stangi;

3.   trabecule;

4.   orificiul atrioventricular stang.

10. Orificiile atrioventriculare sunt prevazute cu valvulele:

1.   cel drept cu valvula tricuspida;

2.   cel drept cu valvule semilunare;

3.   cel stang cu valvula bicuspida;

4.   cel stang cu valvele semilunare.

11. Ventriculele se caracterizeaza prin:

1.   au o forma triunghiulara;

2.   au baza spre orificiul atrioventricular;

3.   nu au peretii netezi;

4.   prezinta pe fata lor interna trabecule.

12. La baza ventriculilor se afla:

1.   orificiile atrioventriculare;

2.   orificiul aortei la baza ventriculului stang;

3.   orificiul trunchiului pulmonar la baza ventriculului drept;

4.   ambele orificii atrioventriculare sunt prevazute cu valve tricuspide.


13. Fiecare orificiu arterial este prevazut cu valvule:

1.   sigmoide;

2.   bicuspide;

3.   semilunare;

4.   triunghiulare.

14. Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din:

1.   endocard;

2.   epicard;

3.   miocard;

4.   pericard.

15. Epicardul:

1.   este foita viscerala a pericardului seros;

2.   acopera complet interiorul inimii;

3.   este intrerupt la nivelul vaselor inimii;

4.   vine in raport cu fata profunda a pericardului fibros.

16. Pericardul se caracterizeaza prin:

1.   are doua foite;

2.   la interior este percardul fibros;

3.   la exterior este pericardul seros;

4.   pericardul fibros este un sac rezistent.

17. Pericardul seros se caracterizeaza prin:

1.   are doua foite;

2.   la exterior este foita parietala;

3.   la interior este foita viscerala;

4.   foita parietala acopera fata profunda a pericardului fibros.

18. Pericardul fibros este legat prin ligamente de urmatoarele organe:

1.   stern;

2.   coloana vertebrala;

3.   diafragma;

4.   plamani.

19. Miocardul:

1.   este cel mai gros strat din structura inimii;

2.   cuprinde miocardul contractil sau de comanda;

3.   cuprinde miocardul embrionar sau de executie;

4.   miocardul embrionar se mai numeste tesut nodal.

20. Fibrele miocardului contractil sunt dispuse astfel:

1.   circular in atrii;

2.   oblic in atrii;

3.   oblic in ventricule;

4.   circular in ventricule.

21. Miocardul atrial se caracterizeaza prin:

1.   este neregulat pe fata interna;

2.   este complet separat de cel ventricular;

3.   are pe fata interna trabecule;

4.   este mai subtire decat cel ventricular.


22. Miocardul embrionar se caracterizeaza prin:

1.   realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;

2.   realizeaza legatura functionala intre miocardul atrial si cel ventricular;

3.   este alcatuit dintr-o musculatura specifica;

4.   este alcatuit dintr-o musculatura ce pastreaza caracterele embrionare.

23. Morfologic, tesutul nodal se deosebeste de miocardul contractil prin:

1.   aranjamentul neregulat al miofibrilelor;

2.   miofibrilele trec de la o celula la alta;

3.   miofibrilele formeaza retele;

4.   celulele miocardice au sarcoplasma bogata in glicogen.

24. Tesutul nodal cuprinde:

1.   nodulul sinoatrial;

2.   nodulul atrioventricular;

3.   fasciculul atrioventricular;

4.   reteaua subepicardica Purkinje.

25. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:

1.   este situat in atriul drept;

2.   de la el pleaca fasciculul atrioventricular;

3.   este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;

4.   este situat in grosimea endocardului.

26. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:

1.   este situat deasupra orificiului atrioventricular drept;

2.   este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;

3.   este situat deasupra celui sinoatrial;

4.   de la el pleaca fasciculul atrioventricular.

27. Fasciculul atrioventricular se caracterizeaza prin:

1.   a fost descris de Harvey;

2.   se imparte in doua ramuri;

3.   cele doua ramuri sunt: anterioara si posterioara;

4.   cele doua ramuri coboara in ventricule.

28. Cele doua ramuri ale fasciculului atrioventricular:

1.   se termina in atrii;

2.   se divid;

3.   se anastomozeaza intre ele;

4.   formeaza in peretii ventriculari reteaua subendocardica Purkinje.

29. Endocardul se caracterizeaza prin:

1.   captuseste incaperile inimii;

2.   trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;

3.   endocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor;

4.   endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi.

30. Inima este irigata de:

1.   artere cu originea in aorta ascendenta;

2.   artera coronara dreapta;

3.   artera coronara stanga;

4.   artera coronara anterioara.


31. Ramurile colaterale ale arterelor coronare se caracterizeaza prin:

1.   sunt de tip terminal;

2.   iriga anumite teritorii din miocard;

3.   nu se unesc cu ramurile colaterale vecine;

4.   se anastomozeaza intre ele.

32. Obstructia uneia dintre colateralele arterelor coronare produce:

1.   lipsa de vascularizatie a teritoriului respectiv;

2.   necroza teritoriului respectiv;

3.   infarct;

4.   eliberare de adrenalina.

33. Sinusul coronar se caracterizeaza prin:

1.   colecteaza sangele venos al inimii;

2.   este situat in santul atrioventricular stang;

3.   se deschide in atriul drept;

4.   este situat in grosimea miocardului.

34. Inervatia extrinseca a inimii:

1.   este asigurata de nervii cardiaci;

2.   provine din nervii vagi;

3.   provine din simpaticul cervical;

4.   provine din glosofaringian.

35. Arborele vascular este format din:

1.   artere;

2.   vene;

3.   capilare;

4.   nervi.

36. Arterele sunt vase prin care circula sangele dinspre inima spre:

1.   tesuturi;

2.   plamani;

3.   organe;

4.   cap.

37. Capilarele se caracterizeaza prin:

1.   sunt vase cu calibru mic;

2.   duc sangele dinspre vene spre artere;

3.   la nivelul lor se fac schimburile intre sange si tesuturi;

4.   au peretele format din trei tunici.

38. Arterele si venele au urmatoarele tunici dinspre interior spre exterior:

1.   intima;

2.   media;

3.   adventicea;

4.   seroasa.

39. Calibrul arterelor:

1.   scade de la inima spre periferie;

2.   creste de la inima spre periferie;

3.   este acelasi pentru toate arterele mari;

4.   cele mai mici sunt metaarteriolele.


40. Tunica externa a arterelor si venelor:

1.   are fibre musculare netede;

2.   este formata din tesut conjunctiv;

3.   este acoperita de seroasa;

4.   are fibre de colagen.

41. In structura adventicei se gasesc:

1.   vase mici de sange;

2.   vase care patrund in tunica medie;

3.   vase care hranesc peretele vascular;

4.   fibre nervoase vegetative, cu rol vasomotor.

42. Tunica medie a arterelor:

1.   are o structura diferita;

2.   are aceeasi structura la toate arterele;

3.   structura este in functie de calibrul arterelor;

4.   este mai subtire decat intima.

43. Arterele mari se caracterizeaza prin:

1.   se mai numesc artere de tip muscular;

2.   au media formata din lame elastice cu dispozitie concentrica;

3.   au multe fibre musculare netede;

4.   au tesut conjunctiv.

44. Arterele mici si mijlocii:

1.   au media groasa;

2.   sunt artere de tip elastic;

3.   nu au fibre musculare netede;

4.   au fibre colagene si elastice.

45. Tunica interna a arterelor

1.   este formata dintr-un rand de celulu endoteliale turtite;

2.   este formata din celule asezate pe o membrana bazala;

3.   intima se continua cu endoteliul ventricular;

4.   este groasa.

46. Venele se caracterizeaza prin:

1.   calibrul lor creste de la periferie spre inima;

2.   au in structura trei tunici;

3.   in venele de sub nivelul cordului exista valvule;

4.   valvulele au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange.

47. Capilarele se caracterizeaza prin:

1.   sunt vase de calibru mic;

2.   au calibrul cuprins intre 4-12 mm;

3.   sunt raspandite in toate tesuturile si organele;

4.   au la exterior un strat de tesut conjunctiv.

48. In structura capilarelor intra:

1.   fibre colagene;

2.   fibre de reticulina;

3.   fibre nervoase vegetative;

4.   un endoteliu format dintr-un singur strat de celule.


49. Capilarele sinusoide:

1.   se gasesc in ficat;

2.   se gasesc in glandele endocrine;

3.   au un calibru de 10-30 microni;

4.   au peretele intrerupt din loc in loc.

50. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:

1.   mare;

2.   sistemica;

3.   mica;

4.   pulmonara.

51. Circulatia mica:

1.   incepe in ventriculul drept;

2.   incepe prin trunchiul arterei pulmonare;

3.   transporta spre plaman sange incarcat cu CO2;

4.   se numeste si circulatie sistemica.

52. Trunchiul arterei pulmonare se caracterizeaza prin:

1.   se imparte in cele doua artere pulmonare;

2.   transporta sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;

3.   la nivel alveolar CO2 este eliminat;

4.   prezinta valvule la terminare.

53. Venele pulmonare:

1.   sunt cate doua pentru fiecare plaman;

2.   se termina in atriul stang;

3.   transporta sange oxigenat;

4.   au peretele mai gros decat al arterelor pulmonare.

54. Sistemul aortic:

1.   este format din aorta si ramurile ei;

2.   iriga toate tesuturile;

3.   iriga toate organele;

4.   este format numai din vase de tip muscular.

55. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:

1.   incepe in ventriculul stang;

2.   incepe cu aorta ascendenta;

3.   din aorta ascendenta se desprind arterele coronare;

4.   din aorta ascendenta se desprind arterele ventriculare.

56. Segmentele aortei sunt:

1.   aorta ascendenta;

2.   arcul aortic;

3.   aorta descendenta;

4.   aorta transversala.

57. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:

1.   cervical;

2.   toracic;

3.   sacral;

4.   abdominal.


58. Aorta abdominala se termina cu arterele iliace:

1.   externa;

2.   comuna dreapta;

3.   interna;

4.   comuna stanga.

59. Dintre ramurile arcului aortic fac parte:

1.   trunchiul arterial brahiocefalic stang;

2.   artera carotida comuna stanga;

3.   artera carotida comuna dreapta;

4.   artera subclaviculara stanga.

60. Trunchiul brahiocefalic se imparte in arterele:

1.   carotida comuna stanga;

2.   carotida comuna dreapta;

3.   artera subclaviculara stanga;

4.   artera subclaviculara dreapta.          

61. Arterele carotide comune se caracterizeaza prin:

1.   sunt in numar de doua;

2.   urca pana la nivelul cartilajului cricoid;

3.   se bifurca in artera carotida interna si externa;

4.   dau ramuri colaterale voluminoase.

62. Bifurcatia carotidei comune prezinta:

1.   o mica dilatatie;

2.   o ingustare;

3.   sinusul carotic;

4.   o zona saraca in receptori.

63. Artera carotida externa iriga:

1.   gatul;

2.   plamanul;

3.   viscerele fetei;

4.   inima.

64. Artera carotida externa iriga regiunile:

1.   occipitala;

2.   mediastinala;

3.   temporala;

4.   pleuro-pulmonara.

65. Artera carotida interna se caracterizeaza prin:

1.   patrunde in craniu;

2.   iriga gatul;

3.   iriga fata;

4.   iriga creierul si ochiul.

66. Arterele subclaviculare:

1.   ajung pana in axila;

2.   iriga fata;

3.   iriga regiunea temporala;

4.   se continua cu arterele axilare.


67. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:

1.   se uneste cu cea de partea opusa;

2.   intra in craniu prin gaura vertebrala;

3.   se continua cu artera cerebeloasa;

4.   participa la vascularizatia encefalului.

68. Artera toracica interna:

1.   este ram din artera subclaviculara;

2.   vascularizeaza plamanul;

3.   vascularizeaza inima;

4.   da nastere arterelor intercostale anterioare.

69. Artera axilara se caracterizeaza prin:

1.   vascularizeaza peretii axilei;

2.   vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;

3.   se continua cu artera brahiala;

4.   continua artera subclaviculara.

70. Artera brahiala se caracterizeaza prin:

1.   la plica cotului da nastere arterei radiale;

2.   la plica cotului da nastere arterei ulnare;

3.   continua artera axilara;

4.   vascularizeaza antebratul.

71. Arterele mainii:

1.   formeaza arcadele palmare;

2.   se formeaza din artera brahiala;

3.   se termina cu arterele digitale;

4.   nu se anastomozeaza intre ele.

72. Aorta descendenta toracica da ramuri:

1.   cervicale;

2.   parietale;

3.   coronare;

4.   viscerale.

73. Ramurile viscerale ale aortei descendente toracice sunt arterele:

1.   bronsice;

2.   pericardice;

3.   esofagiene;

4.   coronare.

74. Aorta descendenta abdominala da ramuri:

1.   parietale;

2.   femurale;

3.   iliace externe;

4.   viscerale.

75. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt:

1.   trunchiul celiac;

2.   artera mezenterica superioara;

3.   arterele suprarenale;

4.   arterele renale.


76. Dintre ramurile viscerale ale aortei abdominale fac parte arterele:

1.   testiculara;

2.   hepatica;

3.   mezenterica inferioara;

4.   splenica.

77. Trunchiul celiac se ramifica in arterele:

1.   hepatica;

2.   splenica;

3.   gastrica stanga;

4.   gastrica dreapta.

78. Trunchiul celiac vascularizeaza:

1.   stomacul;

2.   duodenul;

3.   pancreasul;

4.   ficatul.

79. Artera mezenterica superioara vascularizeaza:

1.   jejunoileonul;

2.   cecul;

3.   colonul ascendent;

4.   partea stanga a colonului transvers.

80. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza:

1.   colonul descendent;

2.   partea stanga a colonului transvers;

3.   sigmoidul;

4.   partea superioara a rectului.

81. Ramurile terminale ale aortei:

1.   sunt arterele iliace comune;

2.   sunt in numar de doua;

3.   ajung pana la nivelul articulatiei sacro-iliace;

4.   se continua cu arterele femurale.

82. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:

1.   este ram din artera iliaca comuna;

2.   intra in bazin;

3.   ajunge pe fata posterioara a coapsei;

4.   se continua cu artera femurala.

83. Artera femurala se caracterizeaza prin:

1.   continua artera iliaca interna;

2.   vascularizeaza coapsa;

3.   se afla pe fata posterioara a coapsei;

4.   se continua cu artera poplitee.

84. Artera poplitee se caracterizeaza prin:

1.   se afla pe fata posterioara a genunchiului;

2.   continua artera iliaca externa;

3.   se afla in fosa poplitee;

4.   se continua cu arterele plantare.


85. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:

1.   ia nastere din artera poplitee;

2.   iriga fata anterioara a gambei;

3.   iriga laba piciorului;

4.   iriga coapsa.

86. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:

1.   ia nastere din artera poplitee;

2.   iriga laba piciorului;

3.   iriga fata anterioara a gambei;

4.   iriga fata posterioara a gambei.

87. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:

1.   digitale plantare;

2.   plantara interna;

3.   digitale dorsale;

4.   plantara externa.

88. Artera ilica interna se caracterizeaza prin:

1.   are ramuri parietale;

2.   ramurile parietale se distribuie peretilor bazinului;

3.   are ramuri viscerale;

4.   continua artera iliaca externa.

89. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza:

1.   organele din bazin;

2.   vezica urinara;

3.   ultima portiune a rectului;

4.   penisul.

90. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza urmatoarele organe genitale:

1.   uterul;

2.   vezica urinara;

3.   prostata;

4.   rectul.

91. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:

1.   cava superioara;

2.   pulmonare;

3.   cava mijlocie;

4.   cava inferioara.

92. Vena cava superioara se formeaza prin fuzionrea venelor:

1.   jugulara interna;

2.   brahiocefalica stanga;

3.   subclaviculara;

4.   brahiocefalica dreapta.

93. Vena jugulara interna colecteaza sangele de la:

1.   creier;

2.   cap;

3.   gat;

4.   torace.


94. Sistemul venos azygos colecteaza sangele de la:

1.   spatiile intercostale;

2.   esofag;

3.   bronhii;

4.   pericard.

95. Vena brahiocefalica se formeaza prin fuzionarea venelor:

1.   jugulara interna;

2.   brahiocefalica stanga;

3.   subclaviculara;

4.   brahiocefalica dreapta.

96. Vena subclaviculara se caracterizeaza prin:

1.   continua vena axilara;

2.   se continua cu vena cava superioara;

3.   se continua cu vena jugulara externa;

4.   se uneste cu vena jugulara interna.

97. Sangele venos al membrelor superioare este colectat de urmatoarele sisteme venoase:

1.   extern;

2.   superficial;

3.   intern;

4.   profund.

98. Venele profunde ale membrului superior:

1.   insotesc arterele;

2.   se varsa in venele superficiale;

3.   poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;

4.   sunt situate sub tegument.

99.   Venele superficiale ale membrului superior:

1.    sunt situate subcutanat;

2.     se pot vedea cu ochiul liber prin transparenta;

3.     la nivelul lor se fac injectii venoase

4.    insotesc arterele;

100. Vena cava inferioara aduna sangele de la:

1.    membrele inferioare;

2.    peretii bazinului;

3.    viscerele bazinului;

4.    rinichi.

101. In vena cava inferioara se varsa sangele venos de la:

1.    suprarenale;

2.    testicul;

3.    ovar;

4.    ficat.

102. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:

1.    iliaca comuna dreapta;

2.    ilace interne;

3.    iliace externe;

4.    iliaca comuna stanga.


103. Vena iliaca interna colecteaza sangele de la:

1.    peretii bazinului;

2.    splina;

3.    viscerele bazinului;

4.    pancreas.

104. Vena cava inferioara se caracterizeaza prin:

1.    urca la dreapta coloanei vertebrale;

2.    strabate diafragma;

3.    se termina in atriul drept;

4.    se uneste cu vena cava superioara.

105. Vena porta se formeaza prin unirea venelor:

1.    mezenterica superioara;

2.    splenica;

3.    mezenterica inferioara;

4.    gastrica stanga.

106. Vena porta se caracterizeaza prin:

1.    transporta sange spre ficat;

2.     sangele transportat este incarcat cu oxigen;

3.     sangele transportat este incarcat cu substante nutritive;

4.    se varsa in vena cava inferioara.

107. Limfa se caracterizeaza prin:

1.     este o substanta semisolida;

2.     face parte din mediul intern al organismului;

3.    este bogata in hematii;

4.     in final ajunge in circulatia venoasa.

108. Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin:

1.     este adaptat la functia de drenaj a tesuturilor;

2.     capilarele limfatice nu formeaza retele terminale;

3.    ocupa o pozitie intermediara intre sistemul arterial si cel venos;

4.    peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine.

109. Capilarele limfatice se caracterizeaza prin:

1.    au aceeasi structura cu capilarele sangvine;

2.    se gasesc in toate organele;

3.    se gasesc in toate tesuturile;

4.    prin confluenta formeaza vase limfatice.

110. Vasele limfatice se caracterizeaza prin:

1.     au o structura asemanatoare venelor;

2.    sunt prevazute la interior cu valve semilunare;

3.     pe traseul lor prezinta ganglioni limfatici;

4.     valvulele vaselor limfatice inlesnesc circulatia limfei.

111. Ganglionii limfatici realizeaza mai multe functii:

1.    produc hematii;

2.    produc monocite;

3.    se gasesc in interiorul vaselor limfatice;

4.    produc limfocite.


112. Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:

1.    formeaza anticorpi;

2.     au rol in circulatia limfei;

3.    opresc patrunderea unor substante straine;

4.     au rol de bariera in raspandirea infectiilor.

113. Trunchiurile limfatice mari sunt:

1.    canalul toracic;

2.    vena cava superioara;

3.    vena limfatica dreapta;

4.    vena limfatica superioara.

114. Canalul toracic:

1.     este cel mai mare colector limfatic;

2.     incepe prin cisterna Chile;

3.     are originea la nivelul vertebrei L4;

4.     incepe printr-o dilatatie.

115. Canalul toracic se caracterizeaza prin:

1.    urca anterior de coloana vertebrala;

2.    urca inapoia aortei;

3.    strabate diafragma;

4.    se termina in atriul drept.

116. Canalul toracic are urmatoarele caracteristici:

1.     are o lungime de 2-3 cm;

2.     in interior prezinta valve;

3.     strange limfa din patrimea inferioara stanga a corpului;

4.     strange limfa din jumatatea inferioara a corpului.

117. Vena limfatica dreapta:

1.     are o lungime de 1-2 cm;

2.    colecteaza limfa din patrimea superioara stanga a corpului;

3.     se deschide in confluenta dintre vena jugulara interna dreapta si vena subclaviculara

dreapta;

4.     este cel mai voluminos colector limfatic.

118. Debitul limfatic mediu:

1.     este in jur de 1500 ml/zi;

2.    depaseste 2000 ml/zi;

3.     este egal cu volumul sangvin;

4.    variaza in functie de factori hemodinamici locali.

119. Compozitia limfei:

1.    variaza in functie de teritoriul drenat;

2.     limfa din intestinul subtire este mai bogata in lipide;

3.     limfa din ficat este bogata in proteine si enzime;

4.     limfa din intestinul subtire are aspect laptos.

120. Splina este un organ:

1.    abdominal;

2.    pereche;

3.    care apartine sistemului circulator;

4.     care are o greutate de 280-300 g.


121. Splina indeplineste urmatoarele roluri:

1.    produce limfocite;

2.     distruge hematiile batrane;

3.     intervine in metabolismul fierului;

4.     este un depozit de limfa.

122. Splina se caracterizeaza prin:

1.    contine 200-300 g de sange;

2.     trimite sange in circulatie in caz de hemoragii;

3.     trimite sange in circulatie in efortul fizic;

4.    este situata sub ficat.

123. Loja splenica este situata:

1.     intre colonul transvers si diafragm;

2.    sub ficat;

3.     la dreapta duodenului;

4.     la stanga lojei gastrice.

124. Vascularizatia splinei:

1.    cea arteriala este asigurata de artera splenica;

2.    cea arteriala este asigurata de un ram din aorta;

3.     sangele venos este colectat de vena splenica;

4.    vena splenica se varsa in vena cava inferioara.

FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

COMPLEMENT SIMPLU

1. Aparatul cardiovascular asigura circulatia in organism a:

a.  sangelui;

b.  limfei;

c.   sucurilor digestive;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

2. Circulatia sangelui asigura:

a.  distribuirea substantelor nutritive tuturor celulelor din organism;

b.   distribuirea oxigenului tuturor celulelor din organism;

c.   colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

3. Circulatia sangelui este asigurata de urmatoarele structuri, cu o exceptie:

a.  inima, forta motrice;

b.  artere. care reprezinta conductele de distributie;

c.   limfatice, cale derivativa a sangelui;

d.   vene, rezervoare de sange, asigurand intoarcerea acestuia la inima;

e.  microcirculatie, la nivelul careia au loc schimburile de substante si gaze.


4. Inima ca "pompa":

a.  este alcatuita din doua pompe dispuse in serie; b.  pompa stanga deserveste circulatia pulmonara; c.   pompa dreapta deserveste circulatia sistemica; d.   se deschid in timpul sistolei;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

5. Valvele atrio-ventriculare:

a.   sunt in numar de trei;

b.  cea stanga este valva mitrala;

c.   cea stanga este valva tricuspida;

d.   se deschid in timpul sistolei;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

6. Valvele atrio-ventriculare se caracterizeaza prin:

a.   permit sangelui sa treaca in atrii;

b.  separa atriile de ventricule;

c.   permit deplasarea sangelui in ambele sensuri;

d.   se inchid in timpul diastolei;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

7. Valvele semilunare:

a.   se deschid in timpul diastolei;

b.   permit expulzia sangelui in ventricule;

c.   se inchid in sistola;

d.   permit revenirea sangelui in ventricule;

e.   nici un raspuns nu este corect.

8. Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul:

a.  debitului cardiac; b.  presiunii arteriale; c.   debitului diastolic;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

9. Debitul sistolic reprezinta:

a.   volumul de sange expulzat de ambii ventriculi intr-un minut;

b.  volumul-bataie;

c.   volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.

10. Frecventa cardiaca normala pe minut este de:

a.  80-85 batai; b.  60-65 batai; c.   70-75 batai; d.  75-85 batai; e.  80-85 batai.

11. Frecventa cardiaca este sub control:

a.  voluntar; b.  enzimatic; c.   nervos;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile b si c.


12. Frecventa cardiaca este crescuta de:

a.  vag;

b.  simpatic;

c.   glosofaringian;

d.   sunt corecte numai raspunsurile a si c. e.   nici un raspuns nu este corect.

13. Frecventa cardiaca este scazuta de:

a.  activitatea parasimpatica;

b.  vag;

c.   voluntar;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

14. Volumul-bataie variaza cu: a.  forta contractiei ventriculare; b.  presiunea arteriala;

c.   volumul de sange aflat in ventricul la sfarsitul diastolei;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

15. In timpul eforturilor fizice intense, debitul cardiac poate creste pana la:

a.  40 l; b.  50 l; c.   30 l; d.  45 l; e.  55 l.

16. Debitul cardiac scade in:

a.  somn;

b.  hemoragii;

c.   transfuzii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

17. Debitul cardiac creste:

a.  in febra;

b.  in sarcina;

c.   la altitudine;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

18. Functia de pompa a inimii se realizeaza cu ajutorul proprietatilor:

a.  muschiului cardiac;

b.  valvulelor atrio-ventriculare;

c.   valvulelor semilunare;

d.  endocardului;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

19. Conexiunea functionala electrica intre atrii si ventricule se realizeaza de catre:

a.  nodulul atrioventricular;

b.   fasciculul atrioventricular His;

c.   nodulul sinoatrial;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


20. Musculatura cardiaca este alcatuita din urmatoarele tipuri de celule musculare:

a.  care initiaza si conduc impulsul;

b.  care raspund la stimuli prin contractie;

c.   care formeaza epicardul;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

21. Excitatia care produce contractia miocardului este generata:

a.   in nervul vag;

b.   la nivelul miocardului insusi;

c.   la nivelul simpaticului;

d.  voluntar;

e.  SNC.

22. Propritatile comune ale miocardului cu tesutul nervos sunt:

a.  excitabilitatea;

b.  conductibilitatea;

c.   automatismul;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

23. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma urmatoarele, cu o exceptie:

a.   este proprietatea miocardului de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;

b.  exista un prag de excitabilitate;

c.   la nivelul miocardului nu actioneaza legea "tot sau nimic";

d.   inima este excitabila numai in diastola;

e.   inima este inexcitabila numai in sistola.

24. In timpul sistolei:

a.   inima este in perioada refractara absoluta;

b.   inima nu poate fi stimulata decat de stimuli foarte puternici;

c.   sangele este aspirat din artere;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

25. Tetanizarea inimii se produce prin:

a.  sumarea contractiilor;

b.   stimuli cu frecventa mare;

c.   inima nu poate tetaniza;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

26. Automatismul se caracterizeaza prin:

a.   este specific inimii;

b.  reprezinta proprietatea inimii de a se autoexcita;

c.   inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci nervoase; d.  inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci umorale;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

27. Centrii de automatism cardiac sunt:

a.  nodulul sinoatrial;

b.  nodulul atrioventricular;

c.   fasciculul His si reteaua Purkinje;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


28. Nodulul sinoatrial:

a.   este situat la jonctiunea atrioventriculara;

b.   are cel mai rapid ritm de descarcari;

c.   conduce inima numai in cazul lezarii vagului;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

29. Nodulul sinoatrial descarca impulsuri cu o frecventa de:

a.  50-60/min; b.  40-50/min; c.   70-80/min; d.  80-90/min; e.  90-100/min.

30. Nodulul atrioventricular descarca impulsuri cu o frecventa de:

a.  50/min;

b.  40-50/min;

c.   40/min;

d.  50-60/min;

e.  20-30/min.

31. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:

a.   nu se poate manifesta in mod normal;

b.  functioneaza permanent;

c.   functioneaza in paralel cu nodulul sinoatrial;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

32. Nodulul atrioventricular preia comanda inimii atunci cand:

a.   centrul sinusal este scos din functie;

b.   fasciculul His este scos din functie;

c.   reteaua Purkinje este scoasa din functie;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

33. Cand comanda inimii este preluata de nodulul atrioventricular se imprima un ritm:

a.  nodal;

b.  jonctional;

c.   idio-ventricular;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

34. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta un ritm de descarcare al impulsurilor de:

a.  25/min; b.  35/min; c.   15/min; d.  40/min;

e.   nici un raspuns nu este corect.

35. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta urmatoarele caracteristici: a.   pot comanda inima numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare; b.  imprima un ritm mai frecvent atriilor;

c.   imprima ritmul idio-ventricular;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.


36. Accelerarea ritmului inimii se numeste:

a.  hemostaza; b.  tahicardie; c.   bradicardie;

d.  hipotensiune;

e.  hipertensiune.

37. Tahicardia poate fi produsa de:

a.  caldura;

b.  SN simpatic;

c.   frig;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

38. Bradicardia poate fi produsa de:

a.  racirea nodulului sinusal;

b.  stimularea parasimpaticului;

c.   inhibarea simpaticului;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

39. Conductibilitatea miocardului:

a.   este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;

b.   viteza de conducere prin fasciculul His este de 10 ori mai mare decat prin miocardul contractil atrial si ventricular;

c.   din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de catre stimul, trec o,22 s;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

40. Contractilitatea miocardului:

a.   este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;

b.   ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc expulzia sangelui;

c.   forta de contractie este invers proportionala cu grosimea peretilor inimii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

41. Legea inimii se caracterizeaza prin:

a.   depinde de viteza de propagare a impulsului prin tesutul nodal;

b.   cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un volum de sange mai mare in sistola urmatoare;

c.   este proportionala cu frecventa cardiaca;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

42. Ciclul cardiac este format din:

a.  sistola (relaxarea cardiaca);

b.  perioada de latenta;

c.   diastola (relaxarea cardiaca);

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

43. Durata ciclului cardiac:

a.  este invers proportionala cu frecventa cardiaca;

b.   la un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s;

c.   sistola atriala dureaza 0,1 s;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;


e.   nici un raspuns nu este corect.

44. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:

a.  exista un asincronism intre sistola atriala si cea ventriculara;

b.  sistola atriala o precede cu 0,1 s pe cea ventriculara;

c.   la sfarsitul diastolei, ventriculele sunt goale;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

45. In timpul sistolei atriale:

a.   are loc o scadere a presiunii in atrii;

b.  sangela refluiaza in venele mari;

c.   se contracta fibrele musculare din jurul orificiilor de varsare a venelor in atrii;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

46. Diastola atriala se caracterizeaza prin::

a.  dureaza 0,7 sec;

b.  urmeaza sistolei ventriculare;

c.   corespunde inceputului ciclului cardiac;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

47. Sistola ventriculara:

a.  dureaza 0,3 sec;

b.   are o faza de contractie izovolumetrica;

c.   are o faza de ejectie;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

48. Faza izovolumetrica se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:

a.   incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;

b.  se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;

c.   ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;

d.  creste rapid presiunea intracavitara;

e.  cresterea presiunii se datoreste faptului ca lichidul este incompresibil.

49. In momentul in care presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere, se produce:

a.   deschiderea valvelor semilunare;

b.  ejectia sangelui;

c.   inchiderea valvelor atrioventriculare;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

50. Faza de ejectie a sistolei ventriculare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o

EXCEPTIE:

a.  se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;

b.   la inceput are loc o ejectie rapida a sangelui;

c.   aproximativ 1/3 din debitul sistolic este expulzat in primele 2/3 a sistolei;

d.  se termina cu o ejectie lenta;

e.   incepe cu deschiderea valvelor semilunare;


51. Volumul sistolic in repaus este:

a.  75 ml; b.  100 ml; c.   90 ml; d.  50 ml; e.  60 ml.

52. In efortul fizic intens, volumul sistolic poate creste pana la:

a.  150 ml; b.  160 ml; c.   180 ml;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

53. Diastola ventriculara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:

a.  dureaza 0,5 sec;

b.  datorita relaxarii miocardului presiunea intracavitara creste rapid;

c.   cand presiunea din ventricule devine inferioara celei din arterele mari, se inchid valvele semilunare;

d.   pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;

e.  dupa diastola izoventriculara presiunea intraventriculara continua sa scada.

54. Dupa diastola izoventriculara au loc:

a.  scaderea presiunii intraventriculare pana la o valoare inferioara celei din atrii;

b.   deschiderea valvelor atrioventriculare;

c.   inceperea umplerii cu sange a ventriculilor;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   nici un raspuns nu este corect.

55. Diastola generala se caracterizeaza prin:

a.   atriile sunt in diastola;

b.   ventriculele sunt in diastola;

c.   valvele atrioventriculare sunt inchise;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

56. Diastola generala dureaza:

a.  0,8 sec; b.  0,6 sec; c.   0,4 sec; d.  0,5 sec; e.  0,3 sec.

57. Dupa diastola generala incepe:

a.  sistola atriala;

b.  sistola ventriculara;

c.   sistola generala;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

58. In timpul activitatii sale, cordul produce manifestari:

a.  electrice; b.  mecanice; c.   acustice;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


59. Manifestarile electrice ale miocardului se caracterizeaza prin:

a.  reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;

b.  inregistrarea grafica reprezinta electroencefalograma;

c.   produc zgomotele inimii;

d.   sunt corecte numai raspunsurile a si b;

e.   nici un raspun nu este corect.

60. Manifestarile mecanice ale miocardului sunt redate de:

a.  zgomotele cardiace;

b.   socul apexian;

c.   pulsul venos;

d.  toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

61. Socul apexian se caracterizeaza prin:

a.   este o expansiune diastolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;

b.   se percepe in spatiul IV intercostal stang;

c.   este o expansiune sistolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;

d.   sunt corecte numai raspunsurile a si b;

e.   nici un raspun nu este corect.

62. Pulsul arterial se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a.   se percepe comprimand o artera superficiala pe un plan osos;

b.  reprezinta o expansiune sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;

c.   inregistrarea grafica a pulsului se numeste electrocardiograma; d.   prin palparea pulsului se obtin informatii privind volumul sistolic; e.   prin palparea pulsului se obtin informatii privind ritmul inimii.

63. Manifestarile acustice ale miocardului sunt:

a.   socul apexian;

b.  zgomotele cardiace; c.   bataia varfului inimii; d.  pulsul arterial;

e.  toate raspunsurile sunt corecte.

64. Zgomotele cardiace se inregistreaza grafic prin:

a.  electrocardiograma;

b.  fonocardiograma;

c.   miograma;

d.  sfigmograma;

e.  electroencefalograma.

65. Zgomotul I se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:

a.  este scurt;

b.   are tonalitate joasa;

c.   este zgomotul sistolic;

d.   este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare;

e.   este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare.

66. Zgomotul II se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:

a.   este mai lung;

b.   este zgomotul diastolic;

c.   este mai acut;

d.   este mai puti intens;

e.   este produs de inchiderea valvelor semilunare.


67. Cu studiul circulatiei sangelui se ocupa:

a.   cardiologia;

b.   hemodinamica;

c.   hematologia;

d.   chirurgia;

e.   anatomia.

68. Sangele se deplaseaza:

a.   in circuit inchis;

b.   intr-un singur sens;

c.   in toate sensurile;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

69. Legile hemodinamicii se conduc dupa legile:

a.   generale ale hidrodinamicii;

b.   osmozei;

c.   difuziunii;

d.   gradientelor de concentratie;

e.   incarcarii electrice.

70. Volumul de sange pompat de ventriculul stang intr-un minut in marea circulatie, este egal cu volumul de sange pompat de:

a.    atriul stang intr-un minut in marea circulatie;

b.   atriul drept intr-un minut in mica circulatie;

c.    ventriculul drept intr-un minut in mica circulatie;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.

71. Arterele sunt vasele prin care sangele circula:

a.    de la inima spre periferie; b.          de la periferie spre inima; c.  in ambele sensuri;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.

72. Proprietatile arterelor sunt:

a.   elasticitatea;

b.   contractilitatea;

c.   conductibilitatea nervoasa;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

73. Elasticitatea reprezinta proprietatea:

a.   arterelor mari;

b.   arterelor de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;

c.    de a reveni la calibrul initial cand presiunea a scazut;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

74. In timpul sistolei ventriculare, in artere este pompat peste sangele continut, un volum de sange egal cu:

a.   75 ml; b.   60 ml; c.   50 ml; d.   100 ml; e.   90 ml.


75. Unda de soc sistolica este amortizata datorita:

a.   fibrelor musculare;

b.   elasticitatii;

c.   contracrilitatii;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

76. Variatiile calibrului vascular datorate expulziei sangelui sunt:

a.   active;

b.   cu consum energetic;

c.   pasive;

d.   datorate automatismului cardiac;

e.    nici un raspuns nu este corect.

77. Datorita elasticitatii se produc:

a.   transformarea ejectiei sacadate a sangelui din inima in curgere continua prin artere;

b.   cresteri ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mare;

c.   diminuari ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mica; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

78. Contractilitatea vaselor:

a.    este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor netezi din peretele lor;

b.   este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor striati din peretele lor;

c.    permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.

79. Tonusul musculaturii netede depinde de:

a.    activitatea nervilor simpatici;

b.   presiunea arteriala;

c.   concentratia locala a unor metaboliti;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

80. Suprafata totala de sectiune a arborelui circulator:

a.   este constanta;

b.   creste semnificativ pe masura ce avansam spre periferie; c.            scade semnificativ pe masura ce avansam spre periferie; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    nici un raspuns nu este corect.

81. Viteza de curgere a sangelui prin artere este:

a.   constanta;

b.   direct proportionala cu suprafata de sectiune; c.   invers proportionala cu suprafata de sectiune; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    nici un raspuns nu este corect.

82. Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand:

a.   presiunea arteriala;

b.   debitul sangvin;

c.   rezistenta periferica;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


83. Presiunea arteriala maxima are valoare de:

a.   12o mm Hg; b.   80 mm Hg; c.   60 mm Hg; d.   90 mm Hg; e.   160 mm Hg.

84. Presiunea arteriala maxima este:

a.   diastolica;

b.   sistolica;

c.   aceeasi in toate vasele sistemului circulator;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.

85. Presiunea arteriala minima este:

a.   diastolica;

b.   sistolica;

c.   aceeasi in toate vasele sistemului circulator;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.

86. Presiunea arteriala minima are valoare de:

a.   12o mm Hg; b.   80 mm Hg; c.   60 mm Hg; d.   90 mm Hg; e.   160 mm Hg.

87. In practica medicala curenta presiunea arteriala se apreciaza prin masurarea:

a.   frecventei pulsului; b.   debitului cardiac;

c.   tensiunii arteriale;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.

88. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt urmatorii, cu o EXCEPTIE:

a.   debitul cardiac;

b.   hematocritul;

c.   rezistenta periferica;

d.   volumul sangvin;

e.   elasticitatea.

89. In raport cu debitul cardiac, presiunea arteriala variaza:

a.   direct proportional;

b.   invers proportional;

c.   nu prezinta variatii legate ale debitul cardiac;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si c.

90. Rezistenta periferica se caracterizeaza prin:

a.   variaza invers proportional cu lungimea vasului;

b.   cu cat vasul este mai ingust, rezistenta este mai mare;

c.    cu cat vasul este larg si mai lung, rezistenta este mai mare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.


91. Volumul sangvin:

a.    se mai numeste volemie;

b.   variaza invers proportional cu lichidele extracelulare;

c.   scaderea volumului LEC creste volemia;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

92. Volumul sangvin se caracterizeaza prin:

a.   scaderea volumului sangvin duce la scaderea tensiunii arteriale;

b.   cresterile LEC duc la cresterea volumului sangvin; c.   cresterile LEC duc la cresteri ale tensiunii arteriale; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

93. Elasticitatea:

a.    contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola; b.       contribuie la mentinerea tensiunii arteriale in diastola; c.        scade cu varsta;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.    sunt corecte numai raspunsurile a si b.

94. In aorta viteza sangelui este de:

a.   50 mm/sec;

b.   500 mm/sec;

c.   500 microni/sec;

d.   800 mm/sec;

e.   500 mm/min.

95.    In capilare viteza sangelui este de:

a.   0,5 microni/sec;

b.   0,5 mm/min; c.   0,5 mm/sec; d.   5 mm/sec;

e.   50 mm/sec.

96.    Scaderea vitezei de circulatie a sangelui in capilare se datoreste:

a.   cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar; b.   scaderii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar; c.   scaderii vascozitatii sangelui;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

97.    Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale sistolice peste:

a.   100 mm Hg; b.   130 mm Hg; c.   120 mm Hg; d.   110 mm Hg; e.   125 mm Hg.

98. Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale diastolice peste:

a.   40 mm Hg; b.   50 mm Hg; c.   60 mm Hg; d.   70 mm Hg; e.   90 mm Hg.


99.    Hipertensiunea arteriala:

a.   determina cresterea lucrului mecanic cardiac;

b.   duce la afectarea vaselor sangvine;

c.   afecteaza rinichii, cordul si ochii;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

100.  Microcirculatia include urmatoarele vase:

a.   metarteriolele;

b.   arteriolele;

c.   capilarele;

d.   venulele postcapilare;

e.   toate raspunsurile sunt corecte.

101.  Capilarele se formeaza direct din:

a.   arteriole;

b.   metarteriole;

c.   venule;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

102.  La locul de origine al capilarului exista:

a.   sficterul precapilar;

b.   o dilatatie;

c.   o valvula;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

103.  Sfincterul precapilar este format din:

a.   fibre musculare netede;

b.   fibre de colagen;

c.   fibre elastice;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

104.  Capilarele unui tesut se caracterizeaza prin:

a.   in conditii bazale sunt functionala numai 15-30% din capilare;

b.   nu toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;

c.   in timpul unor activitati metabolice intense sunt functionale 1-10% din capilare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

105.  Deschiderea si inchiderea capilarelor:

a.   produc modificari ale debitului sangvin; b.  constituie vasomotricitatea capilarelor; c.   este comandata cortical;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

106.  Microcirculatia reprezinta locul unde se realizeaza schimburile dintre:

a.   sange si limfa;

b.   sangele venos si cel arterial;

c.   sange si lichidele interstitiale;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


107.  Schimburile dintre sange si lichidele interstitiale se realizeaza datorita:

a.   contractiilor capilarelor;

b.   actiunii scoartei cerebrale;

c.   permeabilitatii capilare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

108.  Permeabilitatea reprezinta proprietatea capilarelor de a permite transferul prin endoteliul lor a:

a.   apei;

b.   substantelor dizolvate;

c.   organitelor celulare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

109.  Permeabilitatea capilara se datoreaza:

a.   particularitatilor structurale ale peretelui capilar;

b.   prezentei porilor in peretele capilar;

c.   prezentei macrofagelor;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

110.  Prin porii peretilor capilari pot trece:

a.   toti componentii plasmei;

b.   proteinele;

c.   organitele celulare;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

111.  Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:

a.   prin filtrare;

b.   prin pinocitoza;

c.   in ambele sensuri;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

112.  Difuziunea se caracterizeaza prin:

a.   este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;

b.   este caracterizata de rata de difuziune;

c.   deplasarea gazelor respiratorii se face in sensul dictat de diferentele de presiuni partiale;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

113.  Rata de difuziune depinde de:

a.   concentratia substantei respective in tesuturi; b.   solubilitatea substantei respective in tesuturi; c.   temperatura;

d.   suprafata de schimb disponibila;

e.   toate raspunsurile sunt corecte.

114.  Presiunea partiala a oxigenului in sangele capilar este de:

a.   100 mm Hg; b.   40 mm Hg; c.   60 mm Hg; d.   80 mm Hg; e.   50 mm Hg.


115.  Presiunea partiala a oxigenului in sangele tisular este de:

a.   100 mm Hg; b.   40 mm Hg; c.   60 mm Hg; d.   80 mm Hg; e.   50 mm Hg.

116.  Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele tisular este de:

a.   100 mm Hg; b.   40 mm Hg; c.   46 mm Hg; d.   86 mm Hg; e.   56 mm Hg.

117.  Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele capilar este de:

a.   100 mm Hg; b.   40 mm Hg; c.   46 mm Hg; d.   86 mm Hg; e.   56 mm Hg.

118.  Filtrarea se datoreste:

a.   ratei de difuziune;

b.   consumului energetic;

c.   existentei unei diferente de presiune hidrostatica de o parte si de alta a endoteliului capilar;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

119.  La capatul arterial al capilarelor se filtreaza:

a.   apa;

b.   solvitii din capilare;

c.   produsii de catabolism;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

120.  La capatul venos al capilarelor se filtreaza:

a.   apa;

b.   solvitii din capilare;

c.   produsii de catabolism;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

121.  Venele:

a.   sunt vase prin care sangele se intoarce la inima;

b.   toate venele transporta sange oxigenat;

c.   au un volum de trei ori mai mare decat volumul arterial;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si c.

122.  In teritoriul venos se afla aproximativ:

a.   75% din volumul sangvin; b.          85% din volumul sangvin; c.      95% din volumul sangvin; d.      65% din volumul sangvin; e.          55% din volumul sangvin;


123.  Presiunea sangvina la originele sistemului venos este de:

a.   80 mm Hg; b.   10 mm Hg; c.   40 mm Hg; d.   60 mm Hg; e.   50 mm Hg.

124.  La varsarea venelor cave in atriul drept presiunea sangelui este de:

a.   10 mm Hg; b.   0 mm Hg; c.   15 mm Hg; d.   20 mm Hg; e.   30 mm Hg.

125.  Suprafata de sectiune a venelor este:

a.   mai mare decat a capilarelor;

b.   egala cu cea a capilarelor;

c.   mai mica decat a capilarelor;

d.   mai mica decat a arterelor;

e.   nici un raspuns nu este corect.

126.  Viteza de circulatie a sangelui venos la periferie este de:

a.   0,5 m/s; b.   0,1 mm/s; c.   0,8 mm/s; d.   0,9 mm/s; e.   0,5 mm/s.

127.  Viteza de circulatie a sangelui in cele doua vene cave este de:

a.   100 mm/s; b.   200 mm/s; c.   300 mm/s; d.   500 mm/s; e.   250 mm/s.

128. In structura peretelui lor venele prezinta:

a.   cantitati mici de tesut elastic;

b.   cantitati mici de tesut muscular neted; c.   cantitati mici de tesut muscular striat; d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

129. Peretii venelor prezinta urmatoarele caracteristici:

a.   distensibilitate; b.   contractilitate; c.   fagocitoza;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

130. Cauza principala de intoarcere a sangelui la inima este:

a.   contractia peretelui venos;

b.   activitatea de pompa cardiaca;

c.   aspiratia ventriculara;

d.   aspiratia atriala;

e.   contractia capilarelor.


131. Presiunea arteriala in aorta este:

a.   75 mm Hg; b.   65 mm Hg; c.   100 mm Hg; d.   150 mm Hg; e.   80 mm Hg.

132. Presiunea sangvina in atriul drept este:

a.   0 mm Hg; b.   10 mm Hg; c.   5 mm Hg; d.   15 mm Hg; e.   20 mm Hg.

133. Inima functioneaza ca o pompa:

a.   aspiratoare;

b.   respingatoare;

c.   aspiro-respingatoare;

d.   tripla;

e.   nici un raspuns nu este corect.

134. Intoarcerea venoasa este asigurata de urmatorii factori, cu o EXCEPTIE:

a.   aspiratia toracica; b.   presa abdominala; c.   gravitatia;

d.   impulsuri corticale;

e.   masajul pulsatil.

135. Aspiratia toracica:

a.   contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;

b.   ea se manifesta mai ales in inspiratie; c.   ea se manifesta mai ales in expiratie;

d.   sunt corecte numai raspunsurile a si c; e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

136. Presa abdominala:

a.   reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima;

b.   este accentuata in expiratie;

c.   este accentuata in inspiratie;

d.   sunt corecte numai raspunsurile a si c;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

137. Pompa musculara:

a.   in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;

b.   in perioada de relaxare dintre contractii, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;

c.   refluxul sangvin este impiedicat de prezenta valvelor;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

138. Gravitatia:

a.   favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra atriului drept;

b.   are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din venele membrului inferior;

c.   are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din vena cava inferioara;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


139. Masajul pulsatil:

a.   este efectuat de artere asupra venelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;

b.   are efect favorabil asupra intoarcerii venoase;

c.   este efectuat de vene asupra arterelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

140. Sistemul nervos afecteaza in special functiile globale ale sistemului circulator:

a.   redistributia sangvina in diverse teritorii ale organismului;

b.   cresterea activitatii pompei cardiace;

c.   asigura controlul rapid al presiunii arteriale;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

141. Sistemul nervos controleaza circulatia exclusiv prin:

a.   SNV simpatic;

b.   sistemul endocrin; c.   scoarta cerebrala; d.   punte;

e.   mezencefal.

142. In reglarea functiilor cordului este important:

a.   SNV simpatic;

b.   SNV parasimpatic;

c.   mezencefalul;

d.   talamusul;

e.   cerebelul.

143. Nervii simpatici contin:

a.   un numar mare de fibre vasoconstrictoare;

b.   putine fibre vasodilatatoare;

c.   fibre musculare netede;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

144. Fibrele vasoconstrictoare se gasesc in numar mai mare in urmatoarele organe, cu o EXCEPTIE:

a.   rinichi; b.   intestin; c.   ficat;

d.   splina;

e.   piele.

145. Centrul vasomotor este localizat in:

a.   substanta reticulata bulbara;

b.   treimea inferioara a puntii;

c.   mezencefal;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.          

146. Centrul vasomotor transmite impulsuri eferente:

a.   prin maduva spinarii;

b.   prin fibre simpatice vasoconstrictoare;

c.   la toate vasele sangvine;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.


147. Centrul vasomotor controleaza:

a.   diametrul vascular; b.   activitatea cordului; c.   activitatea splinei;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

148. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:

a.   transmit impulsuri excitatorii cordului;

b.   scad frecventa cardiaca;

c.   scad contractilitatea cardiaca;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

149. Portiunile mediale ale centrului vasomotor au urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

a.   sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;

b.   transmit impulsuri cordului prin nervii vagi;

c.   transmit impulsuri excitatorii cordului;

d.  determina scaderea frecventei cardiace;

e.   scad contractilitatea cardiaca.

150. Centrul vasomotor poate fi stimulat sau inhibat de arii localizate in substanta reticulata din:

a.   punte;

b.   mezencefal;

c.   diencefal;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

151. Regiunile postero-laterale ale hipotalamusului determina:

a.   excitatie;

b.   inhibitie;

c.   bradicardie;

d.   descreste activitatea cordului;

e.   nici un raspuns nu este corect.

152. Regiunile anterioare ale hipotalamusului determina:

a.   excitatie puternica;

b.   inhibitie;

c.   tahicardie;

d.   creste activitatea cordului;

e.   nici un raspuns nu este corect.

153. Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu alte activitati vegetative ca:

a.   termoreglarea;

b.   digestia;

c.   functiile sexuale;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;

e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

154. Stresul emotional influenteaza:

a.   frecventa cardiaca; b.   presiunea arteriala; c.   debitul cardiac;

d.   toate raspunsurile sunt corecte;


e.   sunt corecte numai raspunsurile a si b.

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Aparatul cardiovascular asigura in organism circulatia:

1.  sangelui venos;

2.  sangelui arterial;

3.  limfei;

4.  lichidului cefalorahidian.

2. Aparatul cardiovascular indeplineste urmatoarele functii majore:

1.  eliminarea produsilor toxici;

2.  distribuirea substantelor nutritive si a oxigenului tuturor celulelor din organism;

3.   metabolizarea principiilor alimentari;

4.  colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati.

3. Aparatul cardiovascular se caracterizeaza prin:

1.  forta sa motrice este inima;

2.  conductele de distributie sunt arterele;

3.   venele sunt rezervoare de sange;

4.  microcirculatia este teritoriul vascular la nivelul caruia au loc schimburile de substante si gaze.

4. Microcirculatia cuprinde:

1.  arteriole;

2.  metarteriole;

3.  capilare;

4.  venule.

5. Inima se caracterizeaza prin:

1.  rolul sau fundamental este de a pompa sangele;

2.   ea poate fi considerata ca fiind alcatuita din doua pompe dispuse in paralel;

3.   fiecare parte a inimii este echipata cu doua seturi de valve;

4.   valvele inimii permit circulatia sangelui in ambele sensuri.

6. Valvele atrio-ventriculare au urmatoarele caracteristici:

1.  separa atriile de ventricule;

2.   se deschid in timpul sistolei ventriculare;

3.   se inchid in timpul diastolei;

4.   permit sangelui sa treaca in ventricule.

7. Valvele atrio-ventriculare sunt:

1.  mitrala;

2.  aortica;

3.  pulmonara;

4.  tricuspida.

8. Valvele semilunare:

1.   se deschid in timpul sistolei;

2.   permit expulzia sangelui in artere;

3.   se inchid in diastola;

4.  in diastola impiedica revenirea sangelui in ventricule.


9. Debitul cardiac se caracterizeaza prin:

1.   are o valoare de 70 ml;

2.   pe baza sa se poate aprecia activitatea de pompa a inimii;

3.   scade in efortul fizic;

4.  reprezinta volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut.

10. Volumul-bataie si frecventa cardiaca se caracterizeaza prin:

1.  volumul-bataie al fiecarui ventricul este de 70 ml;

2.  frecventa cardiaca normala este de 70-75 batai/min;

3.  frecventa cardiaca este sub control nervos;

4.  volumul bataie variaza cu forta contractiei ventriculare.

11. In cursul unor eforturi fizice intense:

1.  frecventa cardiaca poate creste pana la 200 batai/min;

2.  volumul-bataie poate creste pana la 150 ml;

3.   debitul cardiac poate creste de 6 ori;

4.   debitul cardiac poate creste pana la 5 l/min.

12. Debitul cardiac:

1.   in repaus este de 5 l/min;

2.  creste in febra;

3.   scade in somn;

4.  creste in sarcina.

13. Frecventa cardiaca:

1.  este crescuta de simpatic;

2.  creste in somn;

3.  este scazuta de parasimpatic;

4.   scade in effort.

14. Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt:

1.  excitabilitatea;

2.  automatismul;

3.  conductibilitatea;

4.  contractilitatea.

15. Musculatura cardiaca este alcatuita din:

1.   celule care initiaza impulsul;

2.   celule care conduc impulsul;

3.   celule care raspund la stimuli prin contractie;

4.  fibre elastice.

16. Excitabilitatea miocardului se caracterizeaza prin:

1.   este proprietatea de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;

2.   miocardul nu se conduce dupa legea "tot sau nimic";

3.   miocardul este excitat de orice stimul, indiferent de intensitatea acestuia;

4.  unele manifestari ale excitabilitatii miocardului sunt comune cu ale altor celule excitabile.

17. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului:

1.   inima este excitabila numai in faza de relaxare;

2.   inima este inexcitabila in diastola;

3.   inima este inexcitabila in faza de contractie;

4.   inima este excitabila in sistola.


18. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului se caracterizeaza prin:

1.   un stimul foarte puternic poate produce o noua contractie in sistola;

2.   in timpul sistolei inima se afla in perioada refractara absoluta;

3.   stimulii cu frecventa mare pot tetaniza inima;

4.  perioada refractara absoluta asigura ritmicitatea contractiilor cardiace.

19. Automatismul cardiac:

1.   este proprietatea inimii de a se autoexcita;

2.   nu este specific inimii;

3.   se mai numeste autoritmicitate;

4.  scoasa din corp inima continua sa bata.

20. In lipsa influentelor nervoase si umorale:

1.  inima isi continua activitatea ritmica timp de ore sau zile, daca este irigata cu un lichid nutritiv special;

2.  aceasta se datoreste automatismului cardiac;

3.   automatismul este generat de anumiti centri care au in alcatuirea lor celule care initiaza si conduc impulsurile;

4.   automatismul este intretinut de terminatiile nervoase intramiocardice.

21. Nodulul sinoatrial:

1.   are o frecventa a descarcarilor de 70-80/min;

2.   este localizat la nivelul ventriculului drept;

3.   este situat in apropierea sinusului venos coronar, de unde ii vine si numele;

4.   in mod normal inima bate in ritm sinusal.

22. Nodulul atrioventricular:

1.   are o frecventa de 40 de potentiale de actiune/min;

2.   acest centru se manifesta in mod normal permanent;

3.  este functional permanent si in paralel cu nodulul sino-atrial;

4.  daca centrul atrioventricular este scos din functie, comanda inimii este preluata de centrul sino-atrial.

23. Fasciculul His si reteaua Purkinje:

1.   au o frecventa de descarcare de 25 de impulsuri/min;

2.   acest centru poate prelua comanda numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare;

3.   cand preia conducerea, imprima ritmul idio-ventricular.

4.   acest centru este situat in septul atrial.

24. Tahicardia este produsa de:

1.  stimularea parasimpaticului;

2.  stimularea simpaticului;

3.  racirea nodulului sinusal;

4.  caldura.

25. Bradicardia este produsa de:

1.  stimularea parasimpaticului;

2.  stimularea simpaticului;

3.  racirea nodulului sinusal;

4.  caldura.


26. Conductibilitatea:

1.   este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;

2.   viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin fasciculul His decat prin miocardul contractil atrial;

3.   viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin reteaua Purkinje decat prin miocardul contractil ventricular;

4.   din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de catre stimul, trec 0,22 sec.

27. Contractilitatea:

1.   este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;

2.  forta de contractie este proportionala cu grosimea peretilor inimii;

3.  forta de contractie este mai redusa la atrii;

4.  forta de contractie este mai puternica la atrii.

28. Forta de contractie a ventriculilor:

1.  creste proportional cu alungirea diastolica a fibrelor componente;

2.   scade la efort;

3.   cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un volum de sange mai mare in sistola urmatoare;

4.  se conduce dupa legea ventriculara.

29. Un ciclu cardiac este format din:

1.  perioada refractara;

2.  sistola;

3.  perioda de latenta;

4.  diastola.

30. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:

1.  exista un asincronism intre sistola atriilor si cea a ventriculilor;

2.   asincronismul se datoreste intarzierii stimulului prin nodulul atrio-ventricular;

3.  sistola atriala o precede pe cea ventriculara cu 0,1 sec;

4.   durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa cardiaca.

31. Ciclul cardiac:

1.   incepe cu diastola ventriculara;

2.   la un ritm de 75 batai/min, dureaza 0,8 sec;

3.  se termina cu sistola ventriculara;

4.  la inceputul sau, ventriculele se afla la sfarsitul diastolei.

32. Sistola atriala:

1.  dureaza 0,1 sec;

2.  definitiveaza umplerea ventriculara;

3.  determina cresterea presiunii din atrii;

4.  determina refluarea sangelui spre venele mari.

33. Diastola atriala:

1.  dureaza 0,7 sec;

2.   are o faza de contractie izovolumetrica;

3.   are o faza de ejectie;

4.  urmeaza sistola atriala.

34. Sistola ventriculara:

1.  dureaza 0,3 sec;

2.   are o faza de contractie izovolumetrica;

3.   are o faza de ejectie;

4.   precede diastola ventriculara.


35. Faza de contractie izovolumetrica:

1.   incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;

2.   incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare;

3.  se termina in momentul deschiderii valvelor semilunare;

4.  se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare.

36. In timpul fazei de contractie izovolumetrica:

1.   ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;

2.   dimensiunile fibrelor miocardice raman constante;

3.   nu se consuma energie;

4.  creste rapid presiunea intracavitara.

37. Faza de ejectie se caracterizeaza prin:

1.   incepe cu deschiderea;

2.   are loc ejectia sangelui in ventricule;

3.  se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;

4.  creste rapid presiunea intracavitara.

38. In timpul fazei de ejectie:

1.   la inceput are loc o ejectie rapida;

2.   aproximativ 2/3 din debitul sistolic este expulzat in prima treime a sistolei;

3.  se termina cu o ejectie lenta;

4.  presiunea creste progresiv.

39. Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole se numeste:

1.  debit cardiac;

2.  volum bataie;

3.  volum izovolumetric;

4.  volum sistolic.

40. Volumul sistolic se caracterizeaza prin:

1.   este de 75 ml in repaus;

2.   este mai mare in ventriculul drept decat in cel stang;

3.   in efortul fizic intens poate creste pana la 150-200 ml;

4.  creste in timpul somnului.

41. Diastola ventriculara:

1.  dureaza 0,5 sec;

2.   precede diastola generala;

3.  urmeaza diastolei generale;

4.  se caracterizeaza printr-o scadere rapida a presiunii intracavitare.

42. In timpul diastolei ventriculare:

1.   pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;

2.  presiunea intraventriculara scade pana la valori inferioare celei din atrii;

3.   se deschid valvele atrio-ventriculare;

4.   incepe umplerea cu sange a nentriculilor.

43. Diastola generala se caracterizeaza prin:

1.  dureaza 0,4 sec;

2.  la sfarsitul ei se produce sistola atriala a ciclului cardiac urmator;

3.  atriile si ventriculele sunt relaxate;

4.   poate fi intrerupta printr-un stimul puternic.


44. In timpul activitatii sale cordul produce urmatoarele manifestari:

1.  electrice;

2.  mecanice;

3.  acustice;

4.  termice.

45. Manifestarile electrice:

1.  reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;

2.  se datoresc socului apexian;

3.  se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;

4.   au ca rezultat aparitia celor trei zgomote ale inimii.

46. Manifestarile mecanice:

1.  se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;

2.  sunt redate de socul apexian;

3.  se inregistreaza grafic prin sfigmograma;

4.   sunt redate de pulsul arterial.

47. Socul apexian:

1.  reprezinta o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii;

2.  se inregistreaza grafic prin sfigmograma;

3.   se percepe in spatiul cinci intercostal stang;

4.  da nastere zgomotelor cardiace.

48. Pulsul arterial:

1.  reprezinta expansiunea sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;

2.   se percepe comprimand o artera pe un plan dur;

3.  de regula se ia la artera radiala;

4.  se inregistreaza grafic prin sfigmograma;

49. Prin palparea pulsului se obtin informatii privind:

1.  volumul sistolic;

2.  frecventa cardiaca;

3.  ritmul inimii;

4.   modul de golire a ventriculului drept.

50. Sfigmograma ofera informatii privind:

1.  arterele;

2.  venele;

3.  capilarele;

4.   modul de golire a ventriculului stang.

51. Manifestarile acustice:

1.   sunt reprezentate de catre zgomotele cardiace;

2.  se inregistreaza grafic prin sfigmograma;

3.  se inregistreaza grafic prin fonocardigrama;

4.   sunt in numar de 2-4.

52. Zgomotul I este:

1.  sistolic;

2.  mai lung;

3.   de tonalitate joasa;

4.  mai intens.


53. Zgomotul I este produs:

1.   de inchiderea valvelor semilunare;

2.  de vibratia miocardului;

3.  la inceputul diastolei;

4.   de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.

54. Zgomotul II este:

1.  diastolic;

2.  mai scurt;

3.  mai acut;

4.  mai putin intens.

55. Zgomotul I este produs:

1.  la inceputul diastolei;

2.  la inceputul sistolei;

3.   de inchiderea valvelor semilunare;

4.   de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.

56. Despre circulatia sangelui se pot afirma:

1.   cu studiul circulatiei sangelui se ocupa hemodinamica;

2.   sangele se deplaseaza in circuit inchis;

3.   sangele se deplaseaza intr-un singur sens;

4.   marea si mica circulatie sunt dispuse in serie.

57. Arterele au urmatoarele proprietati functionale:

1.   elasticitatea;

2.   contractilitatea;

3.   presiunea arteriala;

4.   conductibilitatea nervoasa.

58. Elasticitatea arterelor:

1.   este proprietatea arterelor mari de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;

2.   este proprietatea vaselor de a-si mari diametrul prin contractia muschilor netezi din peretele lor;

3.   este proprietatea arterelor mari de a reveni la calibrul initial cand presiunea sangelui scade la valori mai mici, dupa ce au fost destinse;

4.   este proprietatea vaselor de a-si micsora diametrul prin relaxarea muschilor netezi din peretele lor.

59. Prin elasticitate se realizeaza:

1.   amortizarea undei de soc sistolice;

2.   inmagazinarea unei parti a energiei sistolice;

3.   energia inmagazinata este retrocedata coloanei de sange in diastola;

4.   prin aceste variatii ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea ejectiei continue a sangelui din inima in curgere sacadata prin artere.

60. Contractilitatea vaselor sangvine:

1.   este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin contractia muschilor netezi din peretele lor;

2.   este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin relaxarea muschilor netezi din peretele lor;

3.   permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe si tesuturi;

4.   este controlata cortical.


61. Tonusul musculaturii netede depinde de:

1.   activitatea nervilor simpatici;

2.   presiunea arteriala;

3.   concentratia locala a unor metaboliti;

4.   activitatea unor mediatori.

62. Arborele circulator se caracterizeaza prin:

1.   suprafata totala de sectiune a sa creste semnificativ spre periferie;

2.   suprafata totala de sectiune a sa scade semnificativ spre periferie;

3.   viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de sectiune;

4.   viteza de curgere este invers proportionala cu suprafata de sectiune.

63. Presiunea arteriala se caracterizeaza prin:

1.   cea maxima este cea diastolica;

2.   cea maxima are 120 mm Hg;

3.   cea minima este cea sistolica;

4.   presiunea arteriala minima are 80 mm Hg.

64. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt:

1.   debitul cardiac;

2.   rezistenta periferica;

3.   volumul sangvin;

4.   elasticitate.

65. Debitul cardiac:

1.   presiunea arteriala creste proportional cu debitul cardiac;

2.   cand debitul cardiac creste, presiunea arteriala scade;

3.   cand debitul cardiac scade, presiunea arteriala scade;

4.   presiunea arteriala variaza invers proportional cu debitul cardiac.

66. Volumul sangvin:

1.   se mai numeste volemie;

2.   variaza direct proportional cu variatia lichidelor extracelulare (LEC);

3.   in scaderi ale volumului LEC, scade si volemia;

4.   cresterea volemiei duce la scaderea presiunii arteriale.

67. Elasticitatea:

1.   contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;

2.   contribuie la marirea ei in diastola;

3.   scade cu varsta;

4.   este mai mica la persoanele tinere.

68. Viteza sangelui in artere:

1.   in aorta viteza este de 500 mm/s;

2.   in capilare viteza este de 0,50 mm/s;

3.   in capilare viteza sangelui este de o mie de ori mai redusa decat in aorta;

4.   reducerea vitezei la periferie se datoreaza cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar.

69. Hipertensiunea arteriala sistemica reprezinta:

1.   scaderea presiunii arteriale diastolice sub 90 mm Hg;

2.   cresterea presiunii arteriale sistolice peste 130 mm Hg;

3.   cresterea presiunii arteriale diastolice peste 50 mm Hg;

4.   determina cresterea lucrului mecanic cardiac.


70. Hipertensiunea arteriala sistemica poate duce la afectarea urmatoarelor organe:

1.   vaselor sangvine;

2.   rinichilor;

3.   cordului;

4.   ochilor.

71. Capilarele se formeaza din:

1.   arteriole;

2.   venule;

3.   vase limfatice;

4.   metarteriole.

72. Capilarele se caracterizeaza prin:

1.   la locul de origine al capilarelor exista sfincterul precapilar;

2.   toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;

3.   in conditii bazale, 1-10% din capilare sunt functionale;

4.   au peretele format din trei tunici.

73. Capilarele prezinta urmatoarele caracteristici:

1.   in timpul unei activitati metabolice intense, numarul capilarelor functionale este mai mic;

2.   deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei si modificarile consecutive in debitul sangvin constituie vasomotricitatea capilarelor;

3.   deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei este comandata de scoarta cerebrala

in functie de necesitati;

4.   in timpul unei activitati metabolice scazute, numarul capilarelor functionale este mai mic.

74. Microcirculatia are urmatoarele proprietati:

1.   vasomotricitatea;

2.   circulatia in contracurent;

3.   permeabilitatea capilara;

4.   contractilitatea.

75. Permeabilitatea capilara se caracterizeaza prin:

1.   este proprietatea endoteliului capilar de a permite transferul de apa si substante dizolvate prin endoteliul lor;

2.   se datoreaza structurii particulare a peretelui capilar ai carui pori pot fi strabatuti de toti componentii plasmei;

3.   porii nu pot fi strabatuti de proteine;

4.   este posibila intr-un singur sens.

76. Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:

1.   prin filtrare;

2.   contra gradientelor de concentratie;

3.   prin pinocitoza;

4.   intr-un singur sens.

77. Difuziunea:

1.   este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;

2.   necesita consum energetic;

3.   este controlata de scoarta cerebrala;

4.   este caracterizata de rata de difuziune.

78. Rate de difuziune depinde de:

1.   concentratia si solubilitatea substantei respective in tesuturi;

2.   temperatura;

3.   suprafata de schimb disponibila;

4.   marimea moleculelor.


79. Filtrarea:

1.   la capatul arterial al capilarului apa trece din capilar in tesuturi;

2.   la capatul arterial al capilarului solvitii trec din capilar in tesuturi;

3.   la capatul venos al capilarului apa intra in capilar;

4.   la capatul venos al capilarului produsii de catabolism celular intra in capilar.

80. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:

1.   venele transporta sange spre tesuturi;

2.   volumul venos este de trei ori mai mare decat cel arterial;

3.   in teritoriul venos se afla circa 85% din volumul sangvin;

4.   presiunea sangelui in vene este de 10 mm Hg la originea sistemului venos.

81. Circulatia venoasa prezinta urmatoarele caracteristici:

1.   presiunea sangelui in vene este de 0 mm Hg la varsarea venelor cave in atriul drept;

2.   suprafata de sectiune a venelor este mai mica decat a capilarelor;

3.   viteza de circulatie a sangelui la periferie este de 0,5 mm/s;

4.   viteza de circulatie a sangelui in venele cave este de 10 mm/s.

82. Peretii venelor contin:

1.   cantitati mici de tesut elastic;

2.   limfocite;

3.   cantitati mici de tesut muscular neted;

4.   trombocite.

83. Venele prezinta:

1.   distensibilitate;

2.   sinapse;

3.   perioada refractara;

4.   contractilitate.

84. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:

1.   cauza principala a intoarcerii sangelui la inima este activitatea de pompa cardiaca;

2.   inima creaza si mentine in permanenta o diferenta de presiune intre aorta si atriul drept;

3.   la inceputul sistemului venos este o forta de impingere de 10 mm Hg;

4.   inima aspira sangele din venele cave in atriul drept.

85. Factorii care asigura circulatia venoasa sunt:

1.   aspiratia toracica;

2.   presa abdominala;

3.   pompa musculara;

4.   masajul pulsatil.

86. Aspiratia toracica:

1.   contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;

2.   ea actioneaza numai asupra venelor superficiale;

3.   ea se manifesta mai ales in inspiratie;

4.   ea se manifesta mai ales in expiratie.

87. Presa abdominala:

1.   reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele venos spre inima;

2.   actioneaza numai asupra venelor superficiale;

3.   reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele arterial spre inima;

4.   in inspiratie, datorita coborarii diafragmului, efectul de presa este accentuat.


88. Pompa musculara:

1.   in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;

2.   in perioadele dintre doua contractii musculare, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;

3.   refluxul sangvin in timpul contractiilor musculare este impiedicat de prezenta valvelor;

4.   este mai puternica la musculatura neteda.

89. Gravitatia:

1.   are efect pozitiv pe vena cava inferioara;

2.   favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra cordului;

3.   are efect negativ pe venele jugulare;

4.   are efect negativ pe venele membrului inferior.

90. Controlul sistemului nervos asupra circulatiei se realizeaza astfel:

1.   controlul se face prin intermediul SNV;

2.   controlul se face mai ales prin intermediul SNV simpatic;

3.   SNV parasimpatic este important in reglarea functiilor cordului;

4.   SN somatic controleaza numai musculatura striata din structura aparatului cardiovascular.

91. Nervii simpatici contin:

1.   un numar foarte mare de fibre vasoconstrictoare;

2.   putine fibre vasodilatatoare;

3.   fibrele vasoconstrictoare se distribuie tuturor segmentelor aparatului circulator;

4.   pe vasele coronare fibrele simpatice produc vasodilatatie.

92. Centrul vasomotor este localizat in:

1.   substanta reticulata bulbara;

2.   substanta reticulata mezencefalica;

3.   substanta reticulata din treimea inferioara a puntii;

4.   substanta reticulata diencefalica.

93. Centrul vasomotor trimite impulsuri eferente:

1.   prin maduva spinarii;

2.   prin fibre simpatice vasoconstrictoare;

3.   in aproape toate vasele sangvine;

4.   prin nervii cranieni.

94. Centrul vasomotor prezinta urmatoarele zone:

1.   reflexogena;

2.   vasodilatatoare;

3.   aritmica;

4.   vasoconstrictoare.

95. Centrul vasomotor controleaza:

1.   diametrul vascular;

2.   grosimea peretelui vascular;

3.   grosimea miocardului;

4.   activitatea cordului.

96. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:

1.   transmit impulsuri excitatorii cordului;

2.   cresc frecventa cardiaca;

3.   cresc contractilitatea cardiaca;

4.   scad debitul sangvin.


97. Portiunile mediale ale centrului vasomotor:

1.   sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;

2.   tansmit impulsuri cordului prin nervii vagi;

3.   scad frecventa cardiaca;

4.   cresc debitul sangvin.

98. Activitatea cordului:

1.   se intensifica concomitent cu vasoconstrictia periferica;

2.   este constanta tot timpul;

3.   scade concomitent cu inhibitia vasoconstrictiei;

4.   nu este influentata umoral.

99. Centrul vasomotor poate fi influentat de arii din subatanta reticulata:

1.   pontina;

2.   mezencefalica;

3.   diencefalica;

4.   corticala.

100.    Hipotalamusul:

1.   joaca rol special in controlul sistemului vasoconstrictor;

2.   poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte stimulatorii;

3.   poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte inhibitorii;

4.   nu are efecte asupra sistemului vasoconstrictor.

101.    Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu activitati vegetative ca:

1.   termoreglarea;

2.   digestia;

3.   functiile sexuale;

4.   activitatea musculara scheletica.

102.    Stresul emotional influenteaza:

1.   frecventa cardiaca;

2.   alungirea fibrei miocardice;

3.   presiunea arteriala;

4.   centrul vasomotor diencefalic.