Caracteristici si masuratorile agreate de Farmacopee







Caracteristici si masuratorile agreate de Farmacopee


Notiunea de viscozitate: FR X vis a vis de viscozitate se refera la doua unitati de masura: una care se masoara in Poise (P) si una Pascal secundp (Ppascs).

Pascs –fiind folosit in sistem.international.

1 Poise reprezinta comportamentul unui corp lichid care se comporta sub o forta de 1 dyna sau Newton. Aceasta forta imprimand o viteza de 1 cm/s unui strat de lichid care se gase 51;te la distanta de 1 cm fata de al doilea strat de referinta.

Cel mai adesea de foloseste CP (centipoise) = 10-2P  1CP = 1 PS





Vascozitatea se masoara cu ajutorul vascozimetrelor. Acestea sunt de doua feluri:

vascozitatea –care masoara viteza de curgere ex: vascozit.cu bila sau Osward; vascozimetrul cu bucla de sticla; vascozim.capilar

vascozimetre rationale –care sunt cele mai performante ex: determina tensiunea de forfecare a unui lichid supus unui cuplu de forta (Barthley)


Intr-un cilindru exterior se afla lichidul de studiat, cilindrul interior este in legatura cu un cuplu de forta care imprima o miscare rotationala. La o anumita valoare a fortei cilindrul interior imprima o viteza de rotatie lichidului de studiat care prin opunerea la intentia fortei de forfecare permite masurarea vascozitatii. Este interzis determinarea vascozitatii doar la o anumita valoare a cuplului de forta (tens.de forfecare). De regula, sunt indicate min.10 masuratori pentru acuratetia determinarii vascozitatii.



EMULSIILE FARMACEUTICE


Sunt sisteme disperse eterogene formate din 2 faze nemiscibile iar dispersia se produce cu ajutorul emulgatorului. Sunt caracterizate prin existenta unei faze interne denumita si faza discontinua sau faza dispersata si o faza externa sau faza continua sau faza dispersanta.

La emulsiile de regula faza externa este cea care domina cantitativ.In functie de faza externa exista 2 tipuri de emulsii:

-emulsii de tipul ulei in apa-U/A

-respectiv apa in ulei-A/U

In U/A faza externa este reprezentata de apa.

In A/U este reprez. de ulei.

Ptr. adm. interna se folosesc doar emulsiile de tip U/A.

Emulsiile au un rol foarte important.Prin aceasta formulare a medicamentelor exista avantaje serioase.

1.Ptr. adm. orala a unor subst. uleioase cu gust neplacut;EX.uleiul de peste,ul. de ricin ,bromoformul CHBR3 se produce mascarea gustului.

2.Emulsiile folosite sunt foarte des raspandite an practica farmaceutica si mai ales farmaco_cosmetica, ac. fiind atat U/A si A/U.



Biofarmaceutic sa demonstrat ca faza uleioasa,dispersata in faza externa apoasa duce la o asimilare rapida in comparatie cu faza uleioasa ca  atare.


STABILITATEA EMULSIILOR

Factorii care determina instabilitatea

Prin dispersarea celor 2 faze nemiscibile se produce o energie libera foarte mare.Tendinta spre stabilizare se concretizeaza prin micsorarea suprafetei de separatie cu separarea celor doua faze .Ptr. a micsora aceasta energie libera si in acest timp sa nu se micsoreze suprafata de separatie se foloseste o substanta speciala numita emulgator cu rol de a scadea tensiunea interfaciala intrucat energia libera este egala cu produsul dintre tensiunea interfaciala (Y) si suprafata de separatie(S)

F=Y x S

Prin utilizarea emulgatorului scade tensiunea interfaciala.In felul acesta emulsia devine stabila odata cu scaderea lui F sau a energiei libere putand sa obtinem un preparat medicamentos omogen.


TIPURI DE INSTABILITATE


Acestea tin de ecuatia lui STOKES care se refera la viteza de sedimentare a picaturilor de faza interna in faza externa.


V =

V-este viteza de sedimentare

r-reprezinta dimensiunea particolei fazei interne

-densitatea particolei fazei interne

-densitatea fazei externe

g-acceleratia gravitationala

-vascozitatea fazei externe.


CONCLUZII

1.Viteza de sedimentare este cu atat mai mica cu cat dimensiunea particolei este mai mica,emulsia va fi mult mai stabila.Dimensiunea particolei se obtine in urma prelucrarii emulsiei.



2.Se mai observa ca viteza de sedimentare este mai mica atunci cand diferenta dintre densitati este mai mica.

EX.rezultate remarcabile ar fi daca acestea ar fi egale.

Ptr. prepararea emulsiei de bromoform care are densitatea de 2,09 fata de 1 cea a apei,ptr. cresterea stabilitati se practica micsorarea diferentei de densitate prin diluarea bromoformului cu ulei de floarea soarelui 1gr. la 15 gr.(ulei de floarea soarelui densitatea de 0,97 g/cm3)

3.Se observa ca o emulsie este mult mai stabila daca faza externa este structurata sau prezinta vascozitate mare.Vascozitatea este cu atat mai mare cu cat gradul de dispersie este mai mare si actioneaza ca o bariera in calea ciocnirilor dintre particole.Ca si agenti de vascozitate se mai pot folosi diverse hidrosoluri organice.

EX.metilceluloza,guma arabica,tragantha.

In ceea ce priveste conc. emulsiilor cele mai stabile sunt cele care sunt mai diluate.

EX. emulsia uleioasa contine 10%faza uleioasa dispersata in faza apoasa externa.Daca consideram ca picaturile de faza interna ca fiind perfect sferice si de dimensiuni egale conc. maxima in faza interna poate fi 74%

In realitate conc. in faza interna poate depasi cu mult 74%.

EX.untul,datorita faptului ca in practica particolele nu sunt de dimensiuni egale,EX.laptele.



TIPURI DE INSTABILITATE

1.Ecremarea se produce atunci cand.Datorita energiei libere mari tendinta de stabilizare a sistemului duce in timp la o separatie ascendenta.EX.laptele

2.Sedimentare cand EX.in timp emulsia de bromoform duce la sedimentarea particolelor de bromoform intrucat densitatea bromoformului este mult mai mare 2,02.

3.Flocularea este reprezentata de agregarea particolelor de faza interna,aceasta fiind o faza premergatoare contopirii.Prin agitarea emulsiilor floculate particolele de faza interna devin din nou independente.



4.Coalescenta reprezinta contopirea particolelor mici de faza interna in particole mai mari avand ca final separatia fazelor.

5.Inversia emulsiilor reprezinta transformarea unei emulsii apa in ulei sau invers in anumite circumstante,cel mai adesea prin modificarea emulgatorului.

EX.sarea de sodiu a acidului stearic transformata in stare de calciu.


COMPONENTELE EMULSIEI

1.Cele doua faze ;faza uleioasa generic denumita astfel poate fe reprezentata de ulei vegetal(ul. floarea soarelui,soia,copos,masline,seminte de susan),uleiuri minerale(ulei de parafina) si solutii medicamentoase ale acestora,bromoform;faza apoasa poate fi reprezentata de apa distilata sau solutii apoase.

2.Emulgatorii sunt subst. care permit dispersia fazei interne in faza externa determinand prepararea unei emulsii stabile si omogene.Reprezinta cel mai important ingredient folosit la prepararea emulsiilor.



CLASIFICAREA EMULGATILOR

1.Dupa proprietatile diasociative:anioniactivi,castioniactivi,amfoteri.

2.Dupa tipul de emulsie obtinut:emulgatori ptr. emulsii de tipul A/U si U/A.

3.Dupa structura chimica:saruri ale acizilor grasi cu cationi metalici sau organici;esteri ai alcoolilor cu acidul sulfuric(H2SO4) ,respectiv acidul sulfos(derivati sulfonici H2SO3);alcooli grasi,alcool cetilic,lauric,alcooli ciclici,colesterol;pulberi anorganice hidrofile(bentonita,aerosilul,caolinul);lipofile(carbune animal,grafitul).

4.Dupa tipul de actiune emulgatorii sunt clasificati:

a.emulgatori propriu-zisi,ex.cei care sunt anioniactivi,cationiactivi si amfoteri.

b.coloizi protectori care actioneaza prin formarea unui film multimolecular format din substante organice:metilceluloza

c.pulberi micronizate care se dispun la interfata A/U impiedicand procesul de coalescenta in urma ciocniri particolelor.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani