DIGESTIA IN INTESTINUL SUBTIRE







DIGESTIA IN INTESTINUL SUBTIRE



Intestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si valvula ileo-cecala. Are o lungime de cca 3 m la omul viu.La acest nivel are loc:

definitivarea digestiei;

absorbtia produsilor rezultati din digestie;

eliminarea rezidurilor in intestinul gros.

Intestinul subtire este format din 3 parti :

  1. duoden;
  2. jejun;
  3. ileon

Duodenul este partea fixa a intestinului subtire, cu o lungime de cca 25 cm si diametrul de 5 cm, are forma de potcoava si e situat retroperitoneal.





Partea mobila a intestinului subtire e formata din jejun (2/5) si ileon (3/5), neexistand intre ele o separare distincta.

Peretele este format ca in tot restul tubului digestiv din mucoasa, submucoasa, 2 straturi musculare si seroasa peritoneala care acopera duodenul dar inconjoara restul intestinului subtire continuandu-se cu mezenterul prin care trec vasele de sange si nervii si care se continua cu peritoneul ce acopera suprafata posterioara a abdomenului.

Suprafata mucoasei intestinului este marita prin prezenta unor pliuri ale mucoasei – valvule conivente si a numeroase prelungiri digitiforme – vilozitati intestinale mai numeroase in duoden si partea superioara a jejunului.

Vilozitatea este acoperita de un strat de celule epiteliale (enterococite), care la suprafata dinspre lumen prezinta microvilozitati ce formeaza marginea in perie.

In interiorul vilozitatii se gaseste tesut conjunctiv strabatut de capilare sanguine, in centru se gaseste chiliferul central (capilar limfatic).

Glandele din intestinul subtire sunt:

glandele lui Brunner;

glandele (criptele) lui Lieberkuhn


Glandele lui Brunner se gasesc in prima parte a duodenului. Ele secreta mucus.

In tot intestinul subtire, la buza vilozitatilor se gasesc glande tubulare numite criptele lui Lieberkuhn care sercreta sucul intestinal.

Functia motorie e reprezentata de:


- contractii de mixare – contractii segmentare

- contractii de propulsie – unde peristaltice.

De fapt ambele feluri de contractii produc si mixare si propulsie dar de intesitati diferite.

Contractiile segmentare sunt contractii ale musculaturii circulare la intervale regulate ce impart intestinul in segmente. Ele se relaxeaza si apare un nou set de contractii la mijlocul segmentelor anterioare.



Aceste contractii deplaseaza chimul de 8-10 ori pe minut amestecandu-l cu sucurile digestive.

Frecventa lor e determinata de ritmul electric de baza care este de 12/min in duoden si de 8-9/min in restul intestinului.

Undele intestinului au o directie aborala, se deplaseaza mai repede in intestinul proximal (0,5-2 cm/sec), ele mor dupa 3-5 cm (miscarea reala este de 1 cm/min deci distanta de la pilor la valvula ileo-cecala este parcursa in 3-5 ore).

Activitatea peristaltica este influentata de factori nervosi si umorali.

SNP stimuleaza, SNS inhiba activitatea motorie intestinala.


Factorii nervosi

reflexul gastro-enteric : distensia stomacului prin plexurile mienterice stimuleaza peristaltismul;

reflexul duodeno enteric :distensia duodenului are acelasi efect – stimuleaza peristaltismul.

Distensia unei parti a intestinului subtire, declanseaza prin reflexe mienterice contractia muschilor circulari deasupra distensiei si relaxare in sens abortal, declansand o unda peristaltica (contractie precedata de relaxare) acest aspect fiind considerat “legea intestinului”.


Factorii umorali sunt:


  1. gastrina;
  2. CCK;
  3. Insulina;
  4. Serotonina

Cei patru factori umorali stimuleaza peristaltismul.



  1. secretina;
  2. glucagonul

Factorii 5 si 6 inhiba peristaltismul.

La nivelul valvulei ileo-cecale peristaltismul se opreste pana la ingerarea de noi alimente cand are loc reflexul gastro-ileal ce intensifica peristaltismul la acest nivel.


Functia valvulei ileo-cecale


Intre ileon si cec se gaseste o valvula, precedata de o ingrosare a musculaturii circulare – sfincterul ileo-cecal. El ramane usor contractat impiedicand trecerea chimului cu exceptia refluxului gastro-ileal cand se relaxeaza.

Gastrina stimuleaza si ea peristaltismul din ileon si relaxeaza sfincterul ileo-cecal.

Asupra eliminarii chimului din ileon actioneaza si stimuli de la nivelul cecului. Destinderea sau iritarea cecului contracta sfincterul si inhiba peristaltismul. Acesti stimuli actioneaza pe cale reflexa prin reflexe ce se inchid in plexurile mienterice dar si in ganglionii prevertebrali simpatici.

In 24 de ore se elimina in cec un volum de 1500 ml chim.


Functia de secretie a intestinului subtire


Glandele Brunner din duoden secreta mucus, secretia fiind stimulata de stimuli tactili si iritativi, stimuli vagali, hormoni mai ales secretina.

Mucusul protejeaza mucoasa de actiunea sucului gastric acid. Simpaticul inhiba secretia de mucus ceea ce explica aparitia ulcerului duodenal in starile de stres.

Criptele lui Lieberkuhn situate la baza vilozitatilor secreta sucul intestinal intr-un volum de 1800 ml/24 ore care are compozitia lichidului extracelular, cu un pH de 7,5-8. Acest lichid reprezinta vehicolul pentru absorbtia substantelor din chim, fiind rapid reabsorbit la nivelul vilozitatilor.



Secretia se datoreste unor procese active atat pentru clor cat si pentru bicarbonat, care determina si secretia de natriu conform gradientului electric, de asemenea osmoza apei.

Enterocitele contin enzime digestive in marginea in perie, digestia avand loc la contactul cu suprafata luminala a microvilozitatilor (digestia de contact) inainte de absorbtie. Enzimele sunt:

peptidaze - scindeaza peptidele in aminoacizi;

dizaharidaze

zaharaza scindeaza zaharoza in glucoza si fructoza;

maltaza – scindeaza maltoza in 2 molecule de glucoza;

izomaltaza- scindeaza dextrinele in glucoza;

lactaza – scindeaza lactoza in glucoza si galactoza.

Deci dizaharidele sunt scindate in monozaharide.

lipaza exista in cantitati mici) - ce scindeaza trigliceridele in glicerol si acizi grasi.

Celulele epiteliale din profunzimea criptelor prezinta continuu mitoze, celulele noi migreaza dealungul membranei bazale in afara capilarelor spre varful vilozitatii se descuameaza si ajung in secretiile intestinale.

Ciclul lor de viata dureaza 5 zile.

In sucul intestinal propriuzis nu exista enzime.

Reglarea secretiei intestinului subtire se face predominant prin reflexe locale declansate de stimuli tactili sau de iritare, deci depinde de sosirea chimului si de cantitatea lui.

Secretina si CCK stimuleaza si ele secretia, dar rol dominant il au enzimele.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani