Colecistul se vizualizeaza, practic, intotdeauna, rata de insucces fiind de numai 0,5 - 1% din pacientii examinati ecografic.
Aspectul colecistului este cel al unei formatiuni piriforme cu axul mare orientat oblic spre anterior, inferior si lateral, situata subhepatic, int re segmentele hepatice IV-V.
Pentru recunoasterea sa este utila demonstrarea relatiei de intimitate pe care o are colul vezicular cu elementele vasculo-biliare din hilul hepatic, respectiv cu imaginea liniara ecogena a portiunii profunde a scizurii interlobare.
Aspect normal al colecistului Aspect normal al hilului hepatic
Continutul veziculei biliare este transsonic. In stare de distensie a colecistului, peretii sunt ecogeni, nestratificati. Uneori, in spatele peretelui anterior pot fi observate ecouri cu aspect pseudoparenchimatos, produse de artefactul prin reverberatii superficiale si care nu trebuie confundate cu o tumora veziculara.
In conditii normale, grosimea peretilor colecistului nu depaseste 1-2 mm. Se considera ca grosimi de peste 3 mm sunt patologice, cu exceptia examinarii colecistului contractat postalimentar. In acest caz, pe langa ingrosarea uniforma a peretilor, se poate observa un aspect tri-stratificat, cu un strat hipoecogen central delimitat de doua straturi liniare ecogene fine.
Cel mai important diametru vezicular este cel maxim al axului scurt, masurat in sens anteroposterior sau transversal, care nu trebuie sa depaseasca 4 cm. Starea de contractie postalimentara poate fi urmata de scaderea marcata a acestui diametru, modificarea fiind, insa, fiziologica.
La nivelul colului vezicular, mai ales, dar si al corpului, pot fi intalnite imagini de septare incompleta, care sunt realizate, de fapt, de cudurile de pozitie ale colecistului si care dispar daca pacientul este examinat in pozitie de decubit lateral stang sau in ortostatism.
Canalul cistic se vede numai rareori, in vecinatatea colului vezicular sau posterior fata de CBP. Pliurile spirale interioare ale cisticului si valvulele colului vezicular pot fi responsabile de realizarea unei umbre acustice, care nu trebuie confundata cu umbra realizata de un calcul.
Examenul complet al colecistului presupune evaluarea urmatoarelor aspecte:
forma si dimensiunile
pozitia si eventualele variante anatomice
ecogenitatea
structura si grosimea peretilor
calitatea continutului vezicular
in cazul in care se suspecteaza o colecistita acuta, provocarea durerii locale prin manevra lui Murphy.
Uneori, poate fi necesara evaluarea functiei contractile a colecistului, prin determinarea secventiala a volumului vezicular dupa ingestia unui pranz gras sau administrarea i.v. de colecistokinina.
Volumul vezicular poate fi calculat prin mai multe metode:
a) metoda cilindrului unic, dupa formula:
V = 0,196 L (AP + T)
in care: V = volumul, L, AP si T = diametrele maxime longitudinal, antero-posterior si transvers;
b) metoda elipsoidului, folosind formula: V = /6 (L + AP + T);
c) metoda sumei de cilindri, care presupune un calcul computerizat mai laborios.
Se apreciaza ca, pentru necesitatile clinice obisnuite, primele doua formule evalueaza suficient de exact volumul vezicular.
In conditii fiziologice, la 35 - 40 de minute de la administrarea pranzului colecistokinetic, volumul vezicular se reduce cu cel putin 50% din cel initial. In studiile in care pentru stimularea contractiei colecistului se utilizeaza administrarea de CCK i.v., se considera normala reducerea volumului vezicular cu cel putin 60% fata de cel bazal.
Vizualizarea colecistului poate fi, uneori, imposibila, dar aceasta survine in mai putin de 1% din cazuri.
Conditii fiziologice de nonvizualizare
Contractia postprandiala - colecist 'mic', cu ingrosare parietala si reducerea continutului fluid
Conditii patologice de nonvizualizare
Absenta reala
o agenezie
o colecistectomie
Ectopia
o abdominala
o intrahepatica
Reducerea continutului biliar transsonic
o boli hepatice care evolueaza cu reducerea secretiei biliare
o obstacol biliar deasupra cisticului
o colecistita acuta perforata cu abces pericolecistic
o anastomoze sau fistule colecisto-digestive
Reducerea volumului vezicular
o colecistita cronica scleroatrofica (eventual asociata litiazei)
Ocuparea lumenului vezicular printr-un continut patologic
o calculi multipli sau calcul solitar cu dimensiuni mari
o sludge ('hepatizatia bilei')
o bila calcica
o carcinom vezicular avansat
o aer (anastomoze sau fistule bilio-digestive)
Conditii tehnice particulare
Dificultati de identificare fata de formatiuni asemanatoare:
o ficat polichistic
o chiste hepatice de orice natura
o corticalizate la fata inferioara a ficatului
o dilatarea chistica a CBP (chist coledocian)
Artefacte care mascheaza imaginea colecistului
o umbra acustica a 'veziculei de portelan'
o umbre date de gaze, calcifieri hepatice
Impedimente legate de peretele abdominal
o obezitate
o plagi deschise
o drenuri
o pansamente
o emfizem subcutanat
Dificultati legate de pacient
o necooperarea pacientului
