PROTEZA VIZUALA referat





PROTEZA


VIZUALA



Cuprins:




Ce sunt protezele vizuale?


2.Materiale - rasini acrilice si sticla





a) Defectele si calitatile protezelor vizuale din sticla

b) Defectele si calitatile protezelor vizuale din rasina


3. Concluzii


4. Intretinerea protezei vizuale.











1. Ce sunt protezele vizuale?





Prin insasi definitia protezei in general si de orice tip, si proteza vizuala este o piesa medicala ce inlocuieste ochiul, ca organ, in cazul unui traumatism/ lezare etc. a organului natural.



Proteza vizuala este facuta pentru fiecare purtator in parte, in prealabil fiind controlate dimensiunile cavitatii oculare printr-un mulaj special. Se obtine astfel un model din material acrilic.






Fig 1.Proteza vizuala                                        Fig 2. Proteza vizuala



Fig 3. Bila acrilica - folosita la evisceratii




Materialul acrilic se ajusteaza dupa mulaj, pana se atinge forma optima in cavitate, deschiderea fantei palpebrale ramanand egala cu cea a ochiului congener.


De asemenea, irisul si arborele venal se coloreaza manual, dupa culoarea ochiului sanatos, pina la obtinerea unei nuante sclerale satisfacatoare. Se aplica un strat transparent din material acrilic peste proteza realizata pentru protectie si aspect natural. In final se executa ajustarea si slefuirea protezei.


Termenul optim de efectuare a unei proteze se situeaza intre 8 si 10 saptamini de la data operatiei. Foarte important este insa ca medicul sa indrume pacientul catre noi la aproximativ doua saptamini de la operatie (dupa ce se scot firele). In acest moment se poate aplica deja un conformator, necesar in cazul refacerilor de cavitate.


Fig 4. Conformator


Cu acest conformator pacientul va sta pina la data executarii protezei propriu-zise.De asemenea, exista si unele riscuri cum ar fi intolerantele la acrilat (materialul bilei acrilice) care insa pot aparea foarte rar si sunt datorate mai curand unei igiene necorespunzatoare sau unei adaptari neadecvate a protezei in cavitatea oculara.Refacerea cat mai exacta a fizionomiei pacientului prin aplicarea unei proteze oculare este influentata de cauza care a dus la pierderea globului ocular ( malformatie congenitala, glob dezorganizat posttraumatic, glob atrofic dupa afectiuni oculare medico-chirurgicale, afectiuni tumorale , microftalmie, anoftalmia ). Microftalmia este o anomalie congenitala ce consta in mic orarea unuia sau ambilor ochi iar anoftalmia este lipsa congenitala sau accidentala a unui ochi sau a ambilor ochi.  De aceea pentru o cat mai buna protezare, cu mobilitate crescuta a protezei, se recomanda efectuarea operatiei cu constituirea unui bont scleral mobil.

Proteza pentru ochi este facuta special pentru fiecare pacient in parte dupa forma mulajului ochiului. Culoarea irisului e identica cu culoarea irisului natural, obtinandu-se prin colorare manuala cu ajutorul unei imagini digitale. Un avantaj al fabricarii protezelor VMMA fata de cele de cristal este reducerea grosimii protezei pana la 3 - 5 zecimi de milimetru.

Progresul chirurgiei oftamologice este atat de inaintat incat permite pastrarea ochiului fara ca acesta sa fie extras, avand astfel o mobilitate mai buna, fara largirea cavitatii in cazul extragerii lui.

Daca extragerea ochiului nu se poate evita, chirurgul face un implant de silicon sau 'hydroxyapatit', unde sunt fixati muschi globului ocular.

Aceasta noua tehnica permite o buna mobilitate a protezei. In cazul unui implant de 'hydroxyapatit', proteza poate fi fixata cu o tija pentru o mobilitate mai buna.

PMMA este un material inert non-alergic. forma protezelor este realizata dupa mulajul ochiului pentru o toleranta perfecta intre cavitate sau ochi si proteza.

In cazul protezelor 'sclerale', medicul este cel care verifica toleranta intre proteza si ochi si tot el este cel care decide perioada de folosire a protezei.

Dupa interventia chirurgicala, medicul are obligatia de a folosi tratamentul potrivit pentru a evita modificarea pleoapei.



2.Materiale rasini acrilice si sticla


Protezele oculare construite inainte de al Doilea Razboi Mondial, erau facute din sticla. Uzura acestui material producea insa importante probleme estetice si de tolerabilitate. In ciuda numeroaselor imbunatatiri obtinute in producerea protezelor de sticla, acestea au mentinut in mare parte proprietatile negative.


In perioada postbelica, o data cu dezvoltarea materialelor de sinteza, rasina acrilica a obtinut cu timpul o pozitie predominanta in toate cimpurile protezistice si astfel deci si in cel ocular.

Din intreaga gama de materiale (substante) artificiale disponibile in prezent, doar rasina acrilica corespunde tuturor cerintelor necesare pentru confectionarea unei proteze oculare.


a) Defectele si calitatile protezelor vizuale din sticla


Una din calitatile protezelor vizuale din sticla ar fi transparenta extrema Suprafata unei proteze din sticla noua si neutilizata prezinta o transparenta uneori superioara celei din rasina acrilica.

Totodata, se pot enumara anumite defecte ale protezelor vizuale din sticla:


1. Deteriorarea materialului: sticla este un material foarte delicat. Lichidul lacrimal, cu timpul, ataca suprafata protezei facind-o astfel din ce in ce mai aspra. Deja dupa citeva luni de folosire acest lucru poate provoca iritatii deranjante, iar aspectul estetic se inrautateste. In unele cazuri proteza din sticla se poate sparge in cavitatea oculara (de exemplu ca urmare a unor bruste schimbari de temperatura).

2. Modificarea formei ca urmare a actiunii chimice a lichidului lacrimal, proteza din sticla pe parcursul utilizarii are tendinta de a-si modifica forma, devenind mai subtire in mod perceptibil si pierzind astfel o parte din caracteristicile sale geometrice necesare unei bune aplicari.

3. Scurta 'viata' a protezei: tot din cauza degradarii, pacientul trebuie sa schimbe proteza foarte frecvent, in medie la fiecare 12-24 de luni.




4. Rezistenta slaba la lovituri: sticla este un material fragil si este astfel suficienta o simpla presiune sau scaparea protezei pentru a cauza spargerea acesteia.

5. Redusa rezistenta termica: o schimbare brusca de temperatura (ca de exemplu intrind intr-un ambient bine incalzit dupa o plimbare pe zapada) poate provoca spargerea protezei.

6. Insuficienta maleabilitate a materialului: sticla nu este un material maleabil si acest fapt impiedica tehnicianul protezist sa modifice, daca este necesar, forma protezei in baza caracteristicilor anatomico - morfologice ale pacientului. Acest lucru este de foarte mare importanta mai ales in cazurile tinerilor pacienti in crestere, ce necesita modificari continue ale protezei.


7. Greutatea: proteza din sticla este cu siguranta mult mai grea decit cea din rasina si din aceasta cauza, dupa citiva ani de folosire este posibil sa intervina fenomene de 'suferinta' din partea pleoapei inferioare, de cele mai multe ori incapabila de a suporta greutatea.

8. Incompatibilitatea chirurgicala: proteza din sticla nu este potrivita aplicarii pe multe implanturi pentru mobilitate utilizate in prezent de catre neuro-chirurgii oculisti (exemplu: bont scleral mobil, etc.), tocmai din cauza redusei modelari a materialului si a excesivului traumatism pe care il sufera tesuturile ce acopera implantul.





b) Defectele si calitatile protezelor vizuale din rasina


Spre deosebire de protezele vizuale din sticla, cele din rasina au mai multe calitati, cum ar fi:


1. Toleranta rasina acrilica, polimerizata in mod corect, nu provoaca nici un fel de reactie alergica. Totusi se poate intimpla ca in urma inflamarii conjunctivei sa se formeze un lejer strat de secretie seaca ce inaspreste suprafata. In acest caz tehnicianul protezist poate slefui proteza cu o operatie foarte scurta ce reda suprafetei conditiile de finete optime.

2. Inalterabilitatea: nici un tip de secretie oculara nu este in grad de a coroda sau dauna rasinii acrilice, de aceea suprafata protezei nu va prezenta niciodata semne de uzura.

3. Usurinta prelucrarii: rasina acrilica este un material ce poate fi prelucrat cu usurinta. Protezistul poate urmari toate caracteristicile anatomice ale pacientului si deasemenea dezvoltarea copiilor in crestere, modificind forma protezei fara nici un fel de obstacole.

4. Stabilitatea formei: rasina acrilica, fiind imuna atacurilor secretiilor lacrimale, nu va prezenta niciodata semne de uzura sau subtieri, deci isi va pastra morfologia originala chiar dupa multi ani.

5. Usurinta de a fi curatata: pentru a curata o proteza din rasina nu este necesara extractia acesteia din cavitate, nici macar in timpul somnului; acest lucru evita 'slabirea' pleoapelor din cauza repetatelor introduceri si extrageri ale protezei, rezolvind astfel si stinjeneala psihologica a pacientului ce nu va mai trebui sa efectueze aceasta operatie neplacuta, 'uitind' chiar ca poarta o proteza.

6. Rezistenta: proteza oculara din rasina e in mod absolut incasabila. Nu se sparge in urma loviturilor si nici in interiorul cavitatii in cazul variatiilor bruste de temperatura sau a traumatismelor.

7. Comoditatea: proteza din rasina este extrem de usoara. Greutatea sa nu cere nici un tip de solicitare din partea pleoapei inferioare, aceasta mentinindu-se tonica chiar si dupa multi ani de purtare.


8. Compatibilitatea chirurgicala: rasina acrilica este un material perfect compatibil cu toate implanturile ulilizate pentru mobilitatea protezelor (inclusiv cele de ultima generatie), tocmai datorita proprietatii sale de a putea fi lucrata cu usurinta si a maleabilitatii sale practic ilimitata ce permite adaptarea formei posterioare a protezei la orice tip de solutie chirurgicala.


La fel, spre deosebire de protezele vizuale din sticla cele din rasina prezinta mai putine defecte, dar existente totusi, dintre care transparenta in unele cazuri, rasina acrilica poate prezenta o transparenta inferioara sticlei. Pentru a evita acest lucru, este necesara slefuirea protezei din rasina macar o data pe an. Este vorba de o operatie scurta si economica ce permite utilizarea protezei proprii la maximul transparentei.



3.Concluzii


In prezent, materialele plastice si de sinteza sint in mod absolut cele mai folosite in chirurgie. E de ajuns sa ne gindim de exemplu la toate ustensilele de unica folosinta utilizate in spitale ce au inlocuit pe cele din sticla si metal. Si protezele oculare s-au raliat la aceasta 'revolutie' si se poate spune ca nu mai exista motive valabile pentru a utiliza protezele din sticla, limitate in rezultate si depasite din punct de vedere al tehnologiei aplicate. In unele cazuri, dupa cum am vazut, folosirea sticlei poate cauza chiar patologii de lejera gravitate, dar cu siguranta nedorite si neplacute. Vechiul 'ochi de sticla', in consecinta, a devenit doar o indepartata amintire.





4. Intretinerea protezei vizuale


Protezele oculare pot fi foarte usor scoase si reintroduse in cavitatea oculara. Ele sint sustinute de catre pleoapele superioare si inferioare. Cu timpul, suprafata protezei oculare colecteaza proteine si impuritati. O ingrijire adecvata a protezei asigura o orbita sanatoasa si mareste durata de viata a protezei.

Fig 5. Aplicarea protezei vizuale


O slefuire profesionala executata in laborator este singura modalitate pentru a indeparta proteinele acumulate pe suprafata si infiltrarile bacteriale, de preferinta o data la 6 luni.


Citeva simptome ce s-ar putea evidentia cind proteza necesita o noua finisare:
. pleoape iritate sau care ofera senzatii neplacute
. secretii intensificate sau disconfort
. schimbarea morfologiei

Fig 6. Finisarea protezei vizuale


Intretinerea protezei oculare este foarte simpla: se face periodic (o data pe luna), spalandu-se cu sapun antiseptic iar apoi cu ser fiziologic. Se poate face de pacient, medic sau oculist.

In comparatie cu protezele de ochi fabricate din cristal care se intretin zilnic, noile proteze din plastic se intretin lunar. Cu cat proteza se manipuleaza mai putin cu atat toleranta este mai buna. Protezele din material plastic necesita o finisare la minimum un an. Finisarea se efectueaza de oculist care, totodata, verifica orice modificare a cavitatii si toleranta intre proteza si cavitate.





Fig 7. Fabricarea protezei oculare

Fig 8.Fabricarea protezei oculare



Fig.9. Finisarea protezei, aplicarea si aspectul sau discret.




BIBLIOGRAFIE







1. TROFIN GRUP - proteze oculare, oftalmologie & optica medicala (Fig 1,2,5)


2. Casa bucur , proteze oculare (www.protezeoculare.ro) (Fig 3,4)


3. www.WIKIPEDIA.ro


4. www.prothese-oculaire.fr JEROME BORNERT -Strasbourg (Fig 6,7,8,9)

























Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani