SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA A TOXIINFECTIILOR ALIMENTARE referat







SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA A TOXIINFECTIILOR ALIMENTARE


Toxiinfectiile alimentare reprezinta o problema globala de sanatate publica. Determinate de peste 250 de patogeni cauzali, bacterii, virusuri si paraziti, toxiinfectiile alimentare se manifesta printr-o simptomatologie comuna care nu ofera posibilitatea diagnosticului etiologic; vomele si diareea sunt nelipsite, insuficiente insa in a constitui un sindrom clinic care sa poata fi atribuit tuturor toxiinfectiilor alimentare.

Supravegherea presupune deci c unoasterea caracteristicilor fiecarui agent patogen, pentru a judeca contributia epidemiologica a alimentelor contaminate.()



De la exemplul Listeriei monocytogenes, care se transmite predominant prin alimente, ceilalti patogeni incriminati beneficiaza, in schimb, de alte mecanisme de transmitere.





Boala diareica - toxiinfectia alimentara - este responsabila de mortalitatea ridicata si malnutritia copiilor. Cea mai importanta cale de transmitere este reprezentata de apa contaminata, de alimentele contaminate, mai ales in zonele geografice in care populatia nu beneficiaza de masuri de sanitatie, igiena, siguranta alimentului/alimentatiei. In zonele in care masurile de sanitatie/igiena au fost aplicate, mortalitatea se reduce semnificativ, fara a influenta insa morbiditatea.

Datele statistice din SUA, in 1999, evidentiau existenta a 76 de milioane de imbolnaviri, cu 325.000 de spitalizari si 5.000 de decese.

A actiona in sensul masurilor de preventie este o prioritate de sanatate publica (Elaine Scalan, Frederick Angulo, 2008) si o necesitate a supravegherii pentru cunoasterea dimensiunilor fenomenului.

Obiectivele supravegherii:

. culegerea informatiilor necesare conducatorilor de programe pentru monitorizare, definirea strategiilor, evaluarea preventiei;

. culegerea informatiilor referitoare la populatiile expuse riscului;

. investigatii menite sa se inteleaga procesul epidemiologic si sa se identifice eventualii noi patogeni si vehicule de transmitere;

. identificarea modului si cailor de contaminare a alimentului;

. detectarea rapida a izbucnirilor epidemice si a surselor, ceea ce permite controlul, prin retragerea produsului de pe piata;

. noi masuri, in functie de identificarea unor noi riscuri, a unor practici gresite;

. asigurarea continuitatii supravegherii si urmaririi obiectivelor.

Metode de supraveghere epidemiologica

1. In lipsa unui sistem de supraveghere, detectarea se face prin inregistrarea unui umar mare de imbolnaviri, ceea ce atrage atentia1.

2. Supravegherea prin sindrom. Sindromul include diareea, gastroenteritele si toxiinfectiile alimentare. Sistemul de raportare a sindromului functioneaza si fara diagnosticul de laborator. Ceea ce intereseaza insa este respectarea definitiei OMS a diareii (3 sau mai multe scaune in 24 de ore). Definitia toxiinfectiei nu este suficient Publicitate


de precisa, incat, pentru o raportare corecta, nu trebuie uitat ca toxiinfectia alimePublicitate

ntara se refera la un mod de

transmitere si nu la o boala. Metoda este utilizata de necesitate, recomandata fiind confirmarea prin laborator.

3. Supravegherea cu ajutorul laboratorului furnizeaza date de calitate, acest tip combinand datele epidemiologice ale bolnavului cu diagnosticul microbiologic, care furnizeaza informatii referitoare la agentul cauzal; laboratorul utilizeaza metode standardizate in identificarea agentului cauzal.

4. Supravegherea care integreaza lantul alimentar furnizeaza informatii din sectorul uman, alimentar, animal, oferind date referitoare la prevalenta patogenului la animale si in alimente. Se genereaza astfel ipoteze de cercetare care se verifica si care pot pune in evidenta asocierile unui patogen circulant la animal, cu alimentele contaminate.

Strategiile recomandate in supraveghere se refera la:

a) Investigarea izbucnirilor epidemice la diferite paliere si integrarea lor pe plan national si global. Analiza, interpretarea permite asocierea patogen-aliment in cazul epidemiilor difuze, cu cazuri putine risipite in teritoriu, si identificarea sursei comune a patogenului in cauza, prin amprente fenotipice, genotipice ale tulpinilor aceluiasi germen izolat, in diverse zone ale teritoriului supravegheat.

b) Supravegherea de rutina a bolilor notificabile reprezinta, in realitate, o supraveghere extinsa, ce presupune raportarea cazurilor care indeplinesc conditiile ce le fac relevante din punctul de vedere al sanatatii publice. Supravegherea cazurilor, cu conditii notificabile, vizeaza si bolnavii care se prezinta la consultatie, raportarea situatiei acestora furnizand informatii la tendintele locale sau nationale, privitoare la populatiile expuse riscului si la impactul masurilor de preventie. Intarzierile in raportare, subraportarea sunt mereu prezente, limitate putin de recompensarea prin plata a notificarii.

c) Subtiparea agentilor patogeni prin serotipare (ex. salmonelele) este realmente utila, ca in cazul serotipurilor rare; prin subtipare moleculara, amprentele se compara, ceea ce permite identificarea cazurilor concentrate, raspandite geografic.

d) Determinarea rezistotipurilor (rezistenta la antibiotice).

e) Supravegherea prin sistemul santinela, folositor in situatiile in care informatiile nationale nu sunt fiabile.

f) Utilizarea evidentelor externarilor, a mortalitatii contribuie, intr-o mica masura, la intelegerea cazurilor/bolilor severe; datele pot fi utilizate in monitorizarea tendintelor bolilor severe.

Ponderea toxiinfectiilor alimentare poate fi estimata cu ajutorul sistemului de supraveghere si al studiilor epidemiologice de tip cohorta si studiul prin care, simultan, pentru fiecare subiect, se determina expunerea si boala (studiu cross-sectional). In Anglia, de pilda, s-a apreciat nivelul anual al gastroenteritelor acute, la 20% din totalul populatiei.

Supravegherea necesita continuitate, cuprinderea treptata a tuturor tarilor si ameliorarea continua a supravegherii internationale.

Nu trebuie uitata globalizarea care, pe langa beneficiul productiei de masa, distributiei, importului de alimente, faciliteaza diseminarea rapida a agentilor patogeni (Elaine Scallan, F


PROFILAXIE


Toxiinfectiile alimentare se pot preveni prin prepararea atenta a alimentelor. Este importanta spalarea mainilor ori de cate ori este preparata mancarea. De asemenea, este importanta preparea alimentelor la temperaturi suficient de inalte pentru a distruge microorganismele patogene precum si refrigerarea acestora in conditii optime. O atentie sporita este necesara in prepararea si consumul alimentelor perisabile precum: ouale, carnea, pestele, scoicile, laptele si produsele lactate. Femeile insarcinate si persoanele cu imunosupresie trebuie sa fie de asemenea atente la alimentele pe care le consuma pentru ca in aceste cazuri pot aparea complicatii severe.

Pentru a evita aparitia toxiinfectilor alimentare sunt recomandate urmatoarele masuri:

- atentie sporita in momentul efectuarii cumparaturilor. Nu este recomandat ca produsele din carne sa fie asezate langa celalalte produse achizitionate. In cazul produselor perisabile este recomandata refrigerarea cat mai precoce a acestora

- preparea atenta a alimentelor necesita spalarea mainilor inaintea manevrarii alimentelor.

- nu este recomandata utilizarea acelorasi recipiente pentru pastrarea si taierea carnii crude cat si pentru prepararea legumelor si fructelor care vor fi consumate nepreparate termic. De asemenea, este recomandata dezinfectia ustensilelor folosite pentru taierea carnii crude dupa fiecare utilizare (cu solutii clorinate)

- pastrarea corecta a alimentelor (in frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius) precum si reancalzirea alimentelor deja preparate la temperaturi mai mari de 74 grade Celsius. Alimentele precum hamburgerii (carnea tocata este deseori contaminata cu E. coli), pestele consumat crud (sushi), scoicile si alte moluste trebuie consumate cand sunt proaspete

- citirea cu atentie a instructiunilor de pe etichetele produselor alimentare, pentru ca acestea contin informatii despre pastrarea si prepararea corecta.


In cazul in care exista dubii privind siguranta alimentelor care vor fi consumate este recomandata aruncarea acestora. Reancalzirea alimentelor contaminate nu este sigura. Nu este recomandata gustarea alimentelor care arata dubios sau au un miros suspicios.

Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme patogene care pot provoca toxiinfectii alimentare este recomandata pastrarea si prepararea acestora la temperaturile corespunzatoare. Nu este indicata pastrarea alimentelor pentru mai mult de 2 ore la temperaturi mai mari de 32 grade Celsius.


NR

CRT


Nevoia

Fundamentala


Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate

0

1

2

3

4

1

Nevoia de a

respira si

a avea o buna circulatie

- fercventa respiratorie normala varstei  22 r/min , respiratii ritmice fara zgomote patologice

- miscari respiratorii libere ,




2

Nevoia de a bea si de a manca




-greata, varsaturi

-durere abdominala







































































Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani