VASELE SPLENICE
Vasele splenice sunt evidentiate pe sectiuni transversale.
Artera splenica are originea la nivelul trunchiului celiac, impreuna cu artera hepatica. Merge de-a lungul marginii superioare si posterioara a pancreasului pana la nivelul hilului splenic unde se divide in mai multe ramuri.
Vena splenica insoteste artera splenica, mergand pe fata posterioara a pancreasului. Aceasta impreuna cu vena mezenterica superioara formeaza vena porta.
Aspectul nomal al venei splenice (VS), situata inapoia pancreasului
Tromboza venei splenice poate aparea in contextul clinic al unei pancreatite acute sau cronice, a unei stari de hipercoagulabilitate (din policitemia vera, deficitul de antitrombina III etc.), a unei pileflebite sau este de natura neoplazica, prin invazia tumorala venoasa a axului porto-splenic de catre un hepatocarcinom sau de catre o tumora pancreatica.
Tabloul clinic este dominat de suferinta de baza si/sau de hipertensiunea portala brutal instalata: durere de tip pancreatitic, eventual hemoragie digestiva superioara si - ca un semn specific suferintei splenice - aparitia splenomegaliei intr-un interval scurt de timp (modificare neobligatorie).
Ecografia bidimensionala si Doppler color precizeaza diagnosticul, inlocuind explorarea angiografica. In cazurile incerte, se recurge la CT.
Ecografic, se vizualizeaza suferinta de baza (pancreatica, hepatica) si dilatarea sistemului venos port. In interiorul venei trombozate se distinge o structura de tip solid (trombusul). Trombul recent este hipoecogen si greu vizibil, iar pentru detectarea sa este necesar modul Doppler color. Orice ecogenitate anormala in interiorul venei splenice trebuie analizata in vederea excluderii unei tromboze la acest nivel.
Aspectul normal al arterei splenice (AS), cu originea la nivelul trunchiului celiac(TC) ce emerge din aorta(AO)
Anevrismele si pseudoanevrismele arterei splenic
Anevrismele sunt situate mai frecvent inaintea hilului splenic si nu depasesc, de obicei, diametrul de 2 cm. Afecteaza in special femeile, etiologia lor fiind dominata de ateroscleroza arterei splenice. Descoperirea anevrismelor este in general intamplatoare, fiind lipsite de simptomatologie clinica. Se pot rupe, rar, in cavitatea peritoneala, in ductul pancreatic sau in tractul intestinal, cu consecinte clinice severe.
Ecografic, se evidentiaza dilatatia de tip chistic a arterei splenice, frecvent cu depozite calcare, iar in modul color Doppler se constata fluxul turbionar din interiorul anevrismului.
Principalul diagnostic diferential se face cu formatiunile chistice pancreatice.
Pseudoanevrismele arterei splenice apar in contextul pancreatitelor acute severe, prin injuria directa a peretilor vasculari de catre enzimelele pancreatice. Au o gravitatea deosebita. Ecografic sau prin CT se evidentiaza colectia hematica peri-pancreatica. Conduita de electie este embolizarea angiografica.
Varicele splenice sunt mai frecvente la nivelul hilului splenic.
Examenul Doppler este util in examenul sunturilor porto-cave sau spleno-renale. El ne evidentiaza daca suntul este functional prin prezenta fluxului sangvin si precizeaza directia fluxului sangvin.
Varice splenice
Alte modificari ale vaselor splenice
Vena splenica poate sa prezinte o largire a diametrului sau, care poate avea mai multe cauze:
hipertensiunea portala datorata in principal cirozei hepatice
infiltratie splenica tumorala difuza
boli mieloproliferative insotite de splenomegalie (leucemii, limfoame)
