fConstientizarea fluxului si continuitatii cu accent pe selectie si rafinamentul miscarilor in secvente referat
Logo referatele carte







Constientizarea fluxului si continuitatii cu accent pe selectie si rafinamentul miscarilor in secvente






Constientizarea fluxului si continuitatii cu accent pe selectie si rafinamentul miscarilor in secvente

A  opta tema cu titlul de mai sus se concentreaza asupra imbunatatirii tuturor raspunsurilor de miscare - miscarile in sine si modul in care se unesc.

Aceasta tema are o tripla intentie:

1.      De a mari abilitatea si de a controla fluxul miscarii

2.      De a obtine o mai mare continuitate in miscare.

3.      De a scoate in relief importanta selectiei si rafinamentul ca element de cheie in dezvoltarea maiestriei, in invatare si versatilitate in mis carea gimnastica.

Ghid de planificare model

Obiectiv major: cizelarea secventelor gimnastice cu accent pe modalitatile de a  inlantui miscarile.

Continut: - corp; spatiu: elevi si /  sau profesorul pot selecta din temele precedente pentru a personifica experimentele.

                - efort - flux: continuu, cu intreruperi

                - spatiu - direct, indirect

Adecvat pentru: copiii care executa activitate avansata pe tema secventelor de miscare.

Aparatura - alegere libera a aparatelor la clasele pregatite pentru aceasta activitate.

Suprafata: aceeasi ca pentru alta activitate avansata in gimnastica.

Dezvoltarea temei 8

Continutul fundamental

             Fluxul - limitat, liber, stopabil, curgator

            - neintrerupt, sacadat

Profesorul poate initia folosirea fluxului in studierea miscarii, combinand mai intai miscarile cu opririle momentane unde efortul ramane alert si miscarile se reiau in scurt timp.

Cu cat sunt mai simple ideile de miscare cu atat sunt mai elementare experimentele. De exemplu, incepatorii pot controla fluxul prin alergare sau deplasare in picioare in timp ce cei mai avansati elevi pot examina fluxul prin combinarea rostogolirilor cu statul in cap sau miscari mai dificile sau mai creative, la alegerea lor. In orice caz o idee cheie este de a uni repausurile alerte cu miscarile. Cu cat mai chibzuite sunt repausurile planificate si controlate si cu cat mai selectate si rafinate sunt modalitatile de miscare, cu atat mai mare este facilitatea de a crea si mentine continuitatea in miscare. Munca suplimentara a fluxului este directionata spre o simtire a miscarii continue care sa se adauge miscarii mai limitate initiate in primele experimente. Foarte des, munca in gimnastica sau acrobatie se concentreaza cu precadere asupra invatarii, practicarii si perfectionarii unei singure miscari acrobatice in izolare.

Mostre de experiente de invatare.

1.      Deplasati-va pe picioare aratand o miscare continua.

2.      Deplasati-va pe maini si pe picioare incercand sa mentineti viteza constanta de fiecare data.

3.      Deplasati-va in orice mod controlabil si vedeti daca puteti face pauze alerte. De fiecare data cand auziti semnalul opriti-va pentru un moment scurt si apoi continuati miscarea.

4.      Combinati deplasarea cu o forma oarecare, cu o forma nonlocomotoare, mentineti-va miscare continua.

5.      Deplasati-va pe maini si pe picioare si gasiti diferite moduri de a produce o pauza alerta, apoi continuati miscarea.

6.      Observati cum va puteti rostogoli iar apoi imediat sa transferati greutatea mai intai pe maini apoi pe picioare.

7.      Ganditi-va la un balans, selectati un punct de pornire si gasiti diferite moduri de deplasare in acel balans.

8.      Luati o pozitie de echilibru si incercati metode variate de a iesi din ea (modificati directiile, vitezele, activitatile, partile corpului care conduc la actiune facand corpul sa se extinda sau tinandu-l indoit).

9.      Urcati pe aparate (lazi sau banci) pe diferite parti ale corpului, oprindu-va intr-un echilibru momentan inainte de a va da jos de pe aparate.

10.  Dezvoltati o secventa de miscare in care sa existe pauze scurte. Incercati sa includeti aceste pauze in activitatea de la sol si de la aparate.

Analiza

O mare parte din miscarea pe care o executa copiii mici este facuta cu prea multa gandire. Prima responsabilitate asociata cu tema a sasea este de a-i determina pe copii sa stabileasca in mod voluntar un plan pentru miscarea lor. Activitatea incepe pur si simplu prin a-i ajuta sa se concentreze asupra continuitatii miscarii. Pe masura ce ei demonstreaza abilitate in acest sens, complexitatea sarcinii de lucru se extinde prin a le pretinde copiilor sa execute forme de miscare mai dificile, de asemenea combinatii de miscari mai complicate. Aceasta deprindere de a planifica inainte miscarea ce urmeaza a fi executata este intensificata apoi prin modificarea fluxului datorita pauzelor momentane.

Aparate

Aparatele pot fi folosite de-a lungul acestei teme  dar munca la sol nu trebuie neglijata. De asemenea eforturile de cizelare a miscarilor se face de obicei la sol, unde este posibil si apoi transferate pe aparate datorita in primul rand factorului de securitate.

Mai mult, logistica implicata in impartirea aparatelor mari cu ceilalti membrii ai clasei fac ca exersarea la sol sa fie mai practica.

Ghid de planificare model

Obiectiv major: cizelarea secventelor gimnastice cu accent pe modalitatile de a  inlantui miscarile.

Continut: - corp; spatiu: elevi si /  sau profesorul pot selecta din temele precedente pentru a personifica experimentele.

                - efort - flux: continuu, cu intreruperi

                - spatiu - direct, indirect

Adecvat pentru: copiii care executa activitate avansata pe tema secventelor de miscare.

Aparatura - alegere libera a aparatelor la clasele pregatite pentru aceasta activitate.

Suprafata: aceeasi ca pentru alta activitate avansata in gimnastica.

Obiectivele capitolului.

Copiii trebuie sa fie doritori sa incerce:


afiseaza_300_mijloc

1.      Sa selecteze si sa cizeleze miscarile singure si secventele de miscare si secventelor de miscare

2.       Sa pretuiasca practica si aranjamentul personal ca elemente esentiale pentru imbunatatirea performantei.

3.      Sa modifice modalitatea prin care pot fi unite miscarile pentru a obtine versatilitate mai mare.

4.      Sa-si dezvolte abilitatea de a se automotiva si implini pentru a fi capabili sa impartaseasca propriile stari cu scopul imbunatatirii relatiilor celorlalti.

Profesorul trebuie sa fie capabil:

1.      sa ajute copiii in abilitatea lor de a observa aspectele specifice ale miscarii

2.      sa permita libertatea in functie de abilitatea copilului  de a fi responsabil fata de ea

3.      sa dezvolte priceperea de a analiza si sensibilitatea de a observa toate fazele unei miscari cu scopul de a-i ajuta pe copii sa obtina o eficienta mai mare in fiecare faza a miscari.

Idei pentru proiectarea experientelor de invatare.

1.      Selectati activitatile si perfectionati-le la sol

-         selectie libera

-         echilibrari

-         actiuni tip step, rostogoliri sau zbor

-         combinatii din cele prezentate mai sus

2.      Controlati fluxul si viteza pentru a produce un efect continuu prin unirea miscarilor si eliminarea cauzelor

-         rostogolire si zbor

-         rostogolire si greutate in maini (lent spre rapid; rapid spre lent)

-         echilibru si rostogolire (lent, rapid)

-         zbor si greutate in maini

-         actiuni tip step si rostogolire

-         serie lungita prin extinderea numarului de miscari

3.      Aceleasi idei ca la numarul doi cu exceptia faptului ca acum miscarile au pauze alerte planificate in cadru si intre miscari pentru a produce un efect de limitare sau intrerupere.

4.      Uniti miscarile pentru a produce secvente (toate secventele se concentreaza spre a fi libere si curgatoare sau limitate si cu intreruperi)

-         elevii selecteaza miscarile

-         profesorul selecteaza miscarile

-         profesorul desemneaza primele parti ale secventei, copiii adauga sfarsitul

-         profesorul proiecteaza sfarsitul, copiii creeaza inceputul

BIBLIOGRAFIE

1.AJURIAGUERRA, J., AVZIAS, M., COUMES, F., DENNER, A., LAVONDES, V., PERRON, A., STAMBAK, M., (1980) -  Scrisul copilului,  Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

2.ALLPORT G.W., (1981) - Structura si dezvoltarea personalitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

4.EPURAN M., (1989) - Asistenta psihologica in antrenamentul sportiv., In: Dragan Ioan (coord.) Practica medicinii sportive, Ed. Medicala, Bucuresti.

5.FORMICA, M., M., e colaboratori (1985) - Trattato di neurologia riabilitativa, Marrapese Editore, Roma.

6.FRAISSE, PAUL(1970) - Psihologia experimentala (trad),  Ed.  Stiintifica, Col. Psyche, Bucuresti.

7.GROSU EMILIA, FLORINA (1999) - Optimizarea comportamentului performantial al gimnastelor prin tehnicile antrenamentului mental,  Teza de doctorat, A.N.E.F.S., Bucuresti.

8.GUERBER, NICOLE, WALSH; CERAY, CLAUDINE; MAUCOUVERT, ANNICK (1990) - Danse,  Editions Revue EPS, De l'ecole.arix associations.

9.GUILLARME, J., J., (1982) -  Education et reeducation psychomotrice,  Ed. Sermap-Matier,.

10.HOLDEVICI IRINA, VASILESCU I., P., (1993) - Psihoterapie. Tratament fara medicamente,  Ed. Ceres, Bucuresti.

12.KRAMAR M., (1997) -  Psihologia culturii fizice si a sportulrilor,  Ed. Fundatia "Vasile Goldis", Arad.

13.LAPIERRE, A., (1986) - La reeducation phzsique,  volI, Ed. J.B. Bailliere, Paris.

14.LOGSDON, BETTE, JEAN(1992) - Educational Gymnastics, Human Kinetics Publishers, Inc., Champaign, Illinois.


loading...






Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani