fConstientizarea relatiilor cu ceilalti, cu accent pe munca in pereche si in grup mic referat
Logo referatele carte







Constientizarea relatiilor cu ceilalti, cu accent pe munca in pereche si in grup mic






Constientizarea relatiilor cu ceilalti, cu accent pe munca in pereche si in grup mic

Obiectivul celei de a patra teme este evident inca din titlu.  Gimnastica educativa ( educatia fizica) paraseste taramul activitatii individuale si da elevilor ocazia de a lucra cu ceilalti.  Copiii invata ca abilitatea de miscare pe care au achizitionat-o individual poate sa fie chiar mai plina de satisfactie si mai captivanta cand este pusa in practica impreuna cu altcineva.  Aceasta activitate cu o alta persoana stimuleaza adesea efortul ce nu a fost folosit din plin cand s-a muncit individual.  De asemenea a avea pe altcineva care sa te asiste la miscare permite un nou continut de miscare adaugat la cel existent. 

Dezvoltarea temei patru

Continutul fundamental

Relatia in perec he si grupuri mici.

-         a urmari, a imita, a se potrivi

-         a se reflecta.

Activitatile corpului: contra tensiune, contra echilibru.

Relatiile in activitatea in pereche si in grupurile mici

Toata activitatea inclusa in aceasta tema poate fi realizata in relatie cu un partener sau un grup.  Intrucat activitatea in grup necesita raporturi cu mai multe persoane ea este mai complexa.  De aceea, in general, ideile de miscare care deriva din tema sapte ar trebui introdusa in munca in pereche inainte de a fi considerate potrivite pentru grupurile mici.  Totusi cand exista legaturi sociale puternice sau motive inrudite sau cand sunt numere impare de copii intr-o clasa, unele dintre idei se pot studia de la inceput in grupuri de trei sau patru elevi.

Imitarea

Imitarea sau urmarirea este o maniera de a te raporta la o alta persoana a fi independent de el in ajutarea executarii miscarii.  Fiecare persoana realizeaza miscarea independent de celalalt.  O persoana merge prima initiind activitatile in timp ce cealalta o urmeaza sau imita miscarile.  Acest tip de relatie a fost introdus in teme doi pentru a-i face pe copii sa se concentreze asupra activitatilor partilor corpului si a activitatilor executate.  In aceasta tema, experimentele care includ metoda imitarii ofera elevilor mai maturi aspectul social al miscarii, sporesc stimularea si asigura alta motivatie pentru a dezvolta mai multa diversitate printr-un proces de grup de selectare si cizelare a miscarii.

In timp ce predati metoda imitarii concentrati-va atentia asupra:

1.  liderului care selecteaza modalitatile de miscare astfel incat cel care urmeaza sa le poata executa

2.  liderului care executa miscarile cu o viteza ce ii permite urmatorului sa observe si sa-si aminteasca secventa miscarilor

3.  urmaritorului care observa miscarile cu atentie si le dubleaza precis respectand numarul de miscari, actiunile partilor corpului, activitatile executate si succesiunea in care ele sunt facute precum si efortul si relatiile implicate.

De asemenea copiii care lucreaza cu metoda imitarii, ca idee principala, trebuie incurajati sa pastreze la inceput secventele scurte.  Pe masura ce abilitatea de a observa si dubla miscarile se imbunatateste, atat viteza cat si lungimea secventelor pot creste.

Desi diferite, atat initierea secventei cat si imitarea secventei sunt importante in orice lectie implicand imitarea, in calitate de continut ar trebui sa le asigure tuturor copiilor ocazia de a-si extinde abilitatea atat in rolul de lider cat si in cel de urmaritor sau de imitator.

Armonizarea

Este similara imitarii intrucat fiecare persoana este responsabila in mod independent de toate miscarile. Ca si in cazul imitarii doua persoane trebuie sa faca aceeasi miscare.  In cazul armonizarii ambelor persoane care lucreaza impreuna executa miscari identice in acelasi timp.  Astfel secventa trebuie sa fie determinata si apoi practicata pentru ca fiecare din cei care lucreaza impreuna sa fie capabili de a armoniza toate aspectele secventei de miscare.  Din nou este necesara cooperarea in special in selectia miscarilor si in stabilirea modului de flux pe care toti pot sa il realizeze.

Reflectarea

Ceea ce s-a spus in legatura cu armonizarea este adevarat si pentru reflectare cu exceptia unui aspect.  In miscarea de reflectare mai degraba decat sa-l faci pe partener sa execute miscari diferite, actiunile de pe partea stanga a corpului a unei persoane sau a unui grup sunt dublate pe partea dreapta a celuilalt partener sau grup, creandu-se astfel o imagine in oglinda.

Mostre de experienta de invatare.

 1.  in grupuri de doi si trei, decideti care urmeaza sa fie numarul unul.  Numarul unu urmeaza sa creeze si sa execute secvente.  Ceilalti urmaresc cu atentie si incearca sa o repete exact.

2.  numarul unu ea o solutie pe care o poate mentine.  numarul doi sare peste numarul unu, aterizeaza, se deplaseaza si apoi dubleaza pozitia pe care o luase numarul unu.

3.  doi dintre elevi incearca sa execute simultan o rostogolire inainte combinata cu o roata laterala si observa daca pot sa atinga solul cu mainile si picioarele in acelasi timp in rostogolire si in roata laterala. 

4.  selectati miscari pe care amandoi le puteti face si puneti-le intr-o secventa.  Dupa ce amandoi ati invatat secventa, incercati sa vedeti daca va armonizati cu partenerul si executati secventa in acelasi timp.

5.  observati daca puteti folosi o secventa dar pe masura ce o repetati de mai multe ori cu partenerul sau in grup demonstrati metodele: imitarii, urmaririi, armonizarii si reflectarii.  Dupa ce le-ati demonstrat pe toate fiecare executant va mentine o pozitie nemiscata alerta.

Contra-tensiune si contra-echilibru

Mai multe forme de raporturi implica interdependenta dintre membrii unui grup sau a unei perechi, ca un criteriu major pentru reusita executiei.  Relatiile care necesita interdependenta sunt contra echilibrul si contra tensiunea.  In fiecare dintre acestea activitatea unei persoane este dependenta de munca altei persoane.  Pentru a se stabilii relatia este nevoie de contacte intre corpuri.  Din cauza acestui contact si a cerintelor interdependentei, experimentele de aceasta natura nu trebuie sa inceapa pana ce nu s-a dezvoltat un talent personal considerabil impreuna cu respectul reciproc si preocuparea pentru nesiguranta personala si a partenerului. 

            Contra-echilibrul si contra-tensiune sunt de obicei cuplate in aceleasi segmente de lucru deoarece si ele reprezinta limite opuse in cadrul continuitatii conceptului.  Atat in cadrul contraechilibrului cat si a contratensiunii greutatea unei persoane contreaza greutatea partenerului pentru a forma o baza de sustinere reciproc independenta.  Cand doi oameni sunt implicati individual intr-o contratensiune sau contraechilibru real fiecare este iesit din pozitia de echilibru, fara celalalt fiecare ar cadea.  Greutatea unei persoane stabilizeaza pozitia celuilalt, nelasand greutatea celuilalt sa se miste in directia in care se apleaca corpul.

            Mostre de experiente de invatare. 

1.      Doi dintre elevi experimenteaza impreuna contratensiune si contraechilibru, se observa cate parti diferite ale corpului pot folosi ca baze de sustinere.

2.      De fiecare data cand se obtine contraechilibru si contratensiune amandoi executantii vor gasi un mijloc de a iesi din acea pozitie indepartandu-se de parteneri.

3.      Observati cum puteti combina momentele de contraechilibru cu cele de contratensiune, apoi adaugati deplasarea.

4.      Un grup de patru (doua seturi de parteneri) invatati-va reciproc modul de combinare a contraechilibrului, contratensiunii si deplasarii, apoi dezvoltati o secventa de armonizare pe care toti patru o puteti face.

 Idei pentru proiectarea experientelor de invatare.

1.      Copiii in pereche (de preferinta) sau grupuri mici, imita miscarile marind durata si complexitatea seriei sau secventei de miscare.

-         selectie libera a miscarilor

-         echilibrari

-         actiuni tip step - rostogoliri

-         zbor

-         forme ale corpului

-         oricare dintre ideile anterioare in combinatie pentru a produce o serie sau o secventa.

2.      Idei precum cele date la numarul unu, copiii concentrandu-se asupra:

-         modificarii vitezei de miscare


afiseaza_300_mijloc

-         modificarii tensiunii musculare si a greutatii

3.      Idei precum cele date la numarul unu si doi, copiii executand miscari de armonizare:

-         pe aparate

-         la sol

-         subliniind secventele.

Notiuni relationale cu sine si cu altii

a) Relatia dintre profesor si elev

Autorii reliefeaza importanta "noii atitudini" pe care profesorul trebuie sa si-o asume in confruntarile cu copilul: sa creeze un climat de destindere si calm, in care copilul poate sa-si dezvolte potentialul, fara a fi nevoie sa se refugieze in conduite de aparare, provocate de un comportament negativ al profesorului; sa-i dea copilului incredere in potentialul sau, evitand sa se puna accentul asupra lipsurilor si abtinandu-se in a-l clasifica si a-l cataloga in mod ireversibil; sa personalizeze raportul, mentinandu-si propria independenta si sa acorde copilului (adica sa accepte faptul ca el este diferit).  Asadar sa incerce sa-si perceapa sentimentele si emotiile sale asa cum le percepe el insusi, in alti termeni, "intelege-l si nu-l judeca", cel mult sa-l duca prin situatii similare, sa descopere de la sine motivatiile sale si nepotrivirea conduitei sale, adica sa se descopere pe sine in comportamentul social.

Absenta judecarii nu inseamna, asadar, lipsa de autoritate.  Rolul educatorului este ca si cel al tatalui, adica sa faca sa accepte interzisul, fara a fi de vina dorinta, adica cere din partea educatorului un comportament concordant fie in sine insusi, fie in expresia gestuala si mimica, fie in limbaj, adica o permanenta tensiune spre autenticitate (cunoasterea si acceptarea de sine), cu sine insusi inainte de a o lua de la copil.

b) Relatiile dintre elevi

Si in relatia cu colegii, se cere copilului intelegerea si acceptarea celuilalt, intr-o independenta reciproca.  Nu este atat de importanta o incitare verbala la colaborare, cat si o oferire din partea adultului ca model de raport pozitiv, in care copilul se poate identifica si aceasta duce in interiorul grupului la diminuarea tensiunilor agresive.

Scopurile fundamentale de a ajunge sunt: sa-l faca sa inteleaga expresia simbolica, gestuala, verbala a celuilalt si, asadar, sa se inteleaga prin diversitatea "simbolurilor"; sa-l faca sa construiasca un rationament comun cu ajutorul de structuri sau integrari de elemente, care au caracteristica de a forma o unitate spatio-temporala - ritmurile sau succesiunile ciclice de structuri.

In sfarsit, educatia psihomotorie se poate servi de toate variatiile seriate intre polii contrastelor, ale asociatiilor lor si de succesiunea lor in ritm

 

Exercitii pentru constientizarea relatiilor cu ceilalti

Principiile dupa care se realizeaza aceste exercitii sunt urmatoarele:

1) Formarea perechilor in functie de preferinte

2) Cunoasterea valorilor din cadrul grupului

3) Ajutorul dat executantilor mai slab instruiti

4) Imbunatatirea relatiilor din cadrul grupei

5) Dorinta de ajutor reciproc

6) Lucrul pe perechi, in functie de greutatea partenerilor

7) Comunicarea este foarte importanta in relatiile cu ceilalti.

BIBLIOGRAFIE

1.      BUCHER, CH., A., CONSTANCE, R., KOENING; MILTON, BARCHARD(1965) -  Methods and Materials for Secondary School, Phzsical Education, Saint Louis, The C.V. Moslez co.

2.      CHAPPUIS., (1964) - Notre activite, Paris, I.N.S.

3.      CHATEAU J., (1972) -Copilul si jocul,  Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

4.      DE MEUR A., STAES L., (1988) - Psychomotricite. Education et reeducation. Ed. De Boeck, Bruxelles.

5.      EPURAN M., (1976) - Psihologia educatire fizice  si a  sportului,  Ed. Sport-Turism.

6.      FLEISHMAN, E., A., (1964) - The Structure and Measurement of Physical Fitness,  Washington, Prentice-Hall.

7.      GROSU EMILIA, FLORINA (1999) - Optimizarea comportamentului performantial al gimnastelor prin tehnicile antrenamentului mental,  Teza de doctorat, A.N.E.F.S., Bucuresti.

8.      GUERBER, NICOLE, WALSH; CERAY, CLAUDINE; MAUCOUVERT, ANNICK (1990) - Danse,  Editions Revue EPS, De l'ecole.arix associations.

9.      GUILLARME, J., J., (1982) -  Education et reeducation psychomotrice,  Ed. Sermap-Matier,.

10.  HOLDEVICI IRINA, VASILESCU I., P., (1993) - Psihoterapie. Tratament fara medicamente,  Ed. Ceres, Bucuresti.

11.  KRAMAR M., (1997) -  Psihologia culturii fizice si a sportulrilor,  Ed. Fundatia "Vasile Goldis", Arad.

12.  LAPIERRE, A., (1986) - La reeducation phzsique,  volI, Ed. J.B. Bailliere, Paris.

13.  LAPIERRE A., (1986) - La reeducation physique,  vol. I-II, Ed. J.B. Bailliere, Paris.

14.  LOGSDON, BETTE, JEAN(1992) - Educational Gymnastics, Human Kinetics Publishers, Inc., Champaign, Illinois.

15.  MARTENS, R., (1982) - Sport Competition Anciety test,  Champaign, Human Kinetics Publishers.

16.  PICQ, LOUIS et VAYER, PIERRE (1972) -  Education psycomotrice et arrieration mentale,  Paris, Doin, Edit.

17.  WALLON H., (1930) - Principes de psychologie applique,  Paris, Colin.

18.  WEINECK J., (1992) - Biologia sportului.  Traducere dupa Biologie du Sport, Paris, Vigot.

19.  WEINECK J., (1995) - Biologia si sportul. Traducere S.D.P. 365-366, vol I-II, Bucuresti.

20.  ZAMORA ELENA, MARILENA KORY MERCEA, ZAMORA D.C. (1996) - Elementele practice de fiziologie generala si de fiziologie a efortului sportiv,  Ed. Casa Cartii de Stiinta.


loading...






Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani