Constientizarea ritmului cu accent pe crearea, repetarea si perfectionarea structurilor ritmice din secventele de miscare



Constientizarea ritmului cu accent pe crearea, repetarea si perfectionarea structurilor ritmice din secventele de miscare

A cincea tema cu titlul mentionat mai sus recentreaza atentia asupra totalitatii miscarii.  Scopul ei de baza este de a dezvolta un sentiment al ritmului care poate exista in miscarea gimnastica.  Structurile ritmice pot fi percepute in special in seriile scurte de miscari care se repeta.  Cand accentul este pe ritm continutul include timpul, greutatea si fluxul precum si alt continut specific  pe care profesorul sau elevul il selecteaza.  Timpul ritmului a fost initiat atunci cand copiii executau o serie de miscari sau isi concentrau eforturile asupra dezvoltarii secventelor de miscare sau repetau anumite miscari.  Oricum, in aceasta tema subiectul major est e ritmul in miscarea gimnastica.



Dezvoltarea temei 5

Continut fundamental

Timp: ritm

Greutate.

Flux

Mostre de experiente de invatare.

1.  miscati-va in spate si in fata peste coarda de la sol, ascultati sunetele pe care partile corpului vostru le fac cand ating podeaua.

2.  incercati sa produceti o bataie ritmica pe care sa o puteti repeta la sol (peste coarda, coborand de pe banca). 

3.  ascultati aceasta bataie ritmica pe care o fac si vedeti daca puteti obtine aceleasi sunete in miscarea voastra.

4.  impreuna cu un partener sau cu alti doi ascultati modelul de bataie ritmica a altei persoane fara a va uita la el si vedeti daca voi care ascultati puteti sa imbinati miscarile astfel incat sa se incadreze in structura pe care o auziti.

5.  lasandu-va doar mainile si picioarele sa atinga podeaua, experimentati producerea unei cadente si apoi repetati-o (adaugati o rostogolire).

6.  plasati aparate in spatiul vostru de lucru si vedeti daca puteti sa repetati cadenta in timp ce va miscati pe sau peste aparate.

7.  impreuna cu un partener creati o cadenta, apoi incorporati-o intr-o secventa pe care amandoi puteti sa o executati.

8.  incercati acum sa executati impreuna in acelasi timp o secventa ritmica

9.  in grupuri mici creati o secventa cu o cadenta apoi vedeti daca puteti descoperi o modalitate prin care sa repetati aceasta secventa de nai multe ori (mai tarziu puteti sugera ca unele persoane din grup sa mentina pozitii nemiscate  de echilibru in timp ce ceilalti lucreaza; puteti executa armonizari sau alte tipuri de relatii).

Analiza

In timp ce exista un flux sau un ritm caracteristic in toate miscarile, bataia ritmica in gimnastica este rareori produsa constient de catre cei neinitiati.  Daca este perceptibila, de multe ori copiii nu o duc sau nu constientizeaza bataia pana cand nu se pune accentul pe structurile ritmice. 

Continut

Corp - spatiu - elevii si / sau profesorii pot selecta continutul din temele anterioare in scop de aprofundare.

Efort - timp, greutate, flux

Relatii - fata de structurile ritmice.

Adecvat pentru - activitate avansata in gimnastica educationala.

Aparatura  - selectata la discretia elevilor si / sau a profesorilor.

Suprafata  - aceiasi ca pentru orice alta activitate din gimnastica.

Obiectivele capitolului.  

Copiii trebuie sa fie dispusi sa incerce:

1.  sa auda si sa simta structurile ritmice din miscarile de gimnastica.

2.  sa obtina satisfactie din dezvoltarea constientizarii fata de ritmul miscarii

3.  sa recunoasca ritmul drept o alta calitate substantiala care poate exista in toate miscarile, dans, gimnastica, jocuri si toate miscarile din viata. 

Profesorul trebuie sa fie capabil:

1.  sa armonizeze diferentele ritmului, in special cand lucreaza cu elevii mai maturi sau cu un continut de idei mai avansat

2.  sa perceapa ritmul din structurile copiilor si sa le reproduca prin bataie din palme pentru a ajuta invatarea

3.  sa extraga ideile care trebuie sa fie elaborate pentru un anumit grup de copii din intregul continut de miscare al gimnasticii educationale si sa-l foloseasca in relatiile cu tema ritmului. 

 

Idei pentru proiectarea experientelor de invatare.

1.  alegeti o miscare si executati-o de mai multe ori ascultand sunetele facute de partile corpului cand ating podeaua

- forme locomotoare simple

- pe diferite parti ale corpului, specifice

- oricare dintre ideile care sunt in legatura cu aparatele mici - peste corzi, bete de bambus, in cercuri.

2.  concentrati-va asupra greutatii, demonstrand accente de ritm prin intensitatea tensiunii musculare si a sunetelor precum si prin pauze sau momente cand nici un sunet nu este perceptibil

- aceleasi idei ca si pentru numarul unu.

3.  demonstrati cel putin doua calitati ale vitezei sau ale greutatii si repetati-le ascultand ritmul.

- orice idee de la numarul unu sau doi. 

- dezvoltati modele specifice de batai ritmice si repetati-le cadrul miscarii.

- muncind impreuna imitati sau armonizati bataile ritmice.

II.  TEMPO-UL

Introducere:

Tempo-ul, ca tema ritmica, traduce polul periodic al ritmului, prin opozitie cu polul structura.  Atunci cand se ia in considerare aceasta dimensiune a ritmului, se are in obiectiv punerea in evidenta a ideilor sale: frecventa, pulsatie, periodicitate, semnale izocronice, batai regulate etc.

  1. Definitia tempo-ului: numarul de pulsatii pe minut

Analiza terminologica: atunci cand consideram aceasta definitie, am putea sa observam ca, retinand ca o tema ritmica acest concept la fel de cantitativ, ca si reductiv, alaturi de alte concepte mai sugestive sau mai precise, ca si semnalele de mai jos: pulsatii, semnale izocronice.

In acelasi timp, periodicitatea in ritm si in special in motricitate se traduce practic prin batai cu frecventa variind intre limite relativ inguste, de exemplu, mersul, cursa etc.  au un evantai de frecvente putin variabile, ceea ce impune de la inceput excluderea unor termeni ca "frecventa", care este ca si "tempo-ul" cantitativ, dar care este mai degraba rezervat "ultraritmurilor", altfel spus acelor a caror perioada este foarte scurta (unde radio etc.).  Deci, tempo-ul este un termen consacrat ritmurilor a caror frecventa, ca si motricitatea umana, se masoara in minute prin valoarea inscrisa pe metronom.  Asadar: T = 60 semnifica: "serie de pulsatii al carei tempo are o viteza de 60 de batai pe minut".

Uneori se utilizeaza, de asemenea, conceptul de "pulsatii", care poate fi de preferat pentru valoarea sugestiva, deloc neglijabila, este adevarat, in pedagogie.  Chiar noi il utilizam verbal ca termen de substitutie.  In acelasi timp, se precizeaza ca "pulsatia" in sens restrans nu trimite decat la o singura bataie (din latinescul "pulsus" = pulsul) si ca trebuie, pentru mai multa precizie, sa spunem "serie de pulsatii de o frecventa determinata" pentru a avea sensul de "tempo".  Deci, termenul de "tempo" este interesant pentru noi (consacrat, de altfel, prin limbaj), prin dubla sa conotatie:

-               pluralitatea semnelor regulat plasate in spatiu;

-               masura acestei periodicitati pe minut.

Cat despre conceptul de periodicitate, se stie ca el face trimitere la toate dimensiunile ritmului, unde se manifesta o intoarcere oarecare.  Dar noi am vazut clar ca putem determina cel putin patru niveluri (pe care le-am numit "etaje") de periodicitate:

-   bataile, altfel spus primul nivel de succesiune a sunetelor unei melodii, de exemplu;

-   pulsatiile, altfel spus tempo-ul;

-   masurile, altfel spus grupele de pulsatii formand o perioada ciclica;

-   frazele, altfel spus grupele de masuri si pulsatii formand o tema ritmica sau melodie omogena, care tinde sa se repete.

Se vede, deci, ca, atunci cand se utilizeaza termenul generic de "periodicitate", transcedem "tempo"-ului insusi, trecand pe dedesubt masurile pe care frazele le impun de vreme ce se vrea desemnarea "intoarcerii".

Deci, conceptul de tempo (etapa a doua a periodictatii) este un subansamblu a ceea ce cuprinde periodicitatea insasi.  Cat despre expresiile "semnale izocrone", "batai regulate", se vede ca ele sunt, din punct de vedere pedagogic, destul de comode si chiar cu un sens incomplet in raport cu tempo-ul, care, o spunem din nou, are avantajul de a sugera mai mult propria sa cuantificare.

III.  PAUZE

Oricine recunoaste ca nimic nu este mai adevarat decat faptul ca "pauza care urmeaza muzicii lui Mozart este tot a lui Mozart".  Mai general, "pauza care urmeaza muzicii este tot a muzicii".  In ritm, pauzele nu au, bineinteles, nici o realitate in sine.  Consistenta lor este facuta din lumea sonora care le precede.  O pauza are o calitate si o cantitate.  Cantitatea sa este data in mod precis de climatul muzical din care aceasta pauza apare.  O muzica grea, aeriana, vesela, groteasca, saltanda va sugera, cu pauzele sale, aceleasi caractere, cu o angoasa in plus uneori sau o supriza datorata modului in care aceasta pauza se manifesta, se anunta periodic sau intervine brutal.  Suntem aici in ordinea subiectivitatii si, daca in ritm nu putem neglija acest "efect-climat" al unei pauze muzicale, trebuie sa ne interesam de la inceput si de aspectul sau cantitativ.