fCoordonare ritmica, dinamica, globala si echilibru referat




Coordonare ritmica, dinamica, globala si echilibru referat






Coordonare ritmica, dinamica, globala si echilibru

Coordonare ritmica, dinamica, globala si echilibru

1. Coordonarea ritmica



Pentru inceput dorim sa va prezentam succint secventele temporale  in dezvoltarea coordonativa a unui copil de la 16 ani (schema 21).Suntem capabili de a integra (percepe, concepe.) mai mult ritmurile decat sa le judecam. Ne gasim inca o data in fata realitatii corporale, a ritmului si in fata acestui paradox adesea descris de un corp generator de ritm si reducator de ritm, creator si frana. scopul acestui capitol pedagogic este de a contribui la reducerea la elevi sau la participanti in sens larg, a acestui decalaj intre imaginar sau real, intre gandire si productie, intre potential si efectiv. Regasim aici, de fapt, unul dintre demersurile care definesc tehnica in creatia artistica, care consta in cresterea autoritatii artistului, in asa fel incat creativitatea sa potentiala poate sa devina creatie efectiva. Cum se prezinta exercitiile de coordinare ritmica? Gasim situatii in functie de virtuozitate si altele in functie de suprapunere.

Vizualizarea ritmica priveste toate exercitiile unde intra in joc "viteza", "agilitatea", "dexteritatea" etc. In exercitiile de "tapping" de exemplu, este vorba de numeroasele repetitii in cursul ciclurilor de munca care favorizeaza mobilitatea antebratului si a incheieturilor mainii in batai cu baghete. La tapping, propriu-zis, se vor substitui secventele de grupe ritmice jucate cu din ce in ce mai putin control constient pe masura repetitiilor. Aceasta era calea de acces spre "suprapunerile ritmice" in masura in care comanda corticala odata elaborata ar fi putin cate putin in masura sa se intereseze de alte sarcini ritmice in simultaneitate.

"Suprapunerile ritmice" se bazeaza pe complexe de teme muzicale, fara ca virtualitatea propriu zisa sa intre in joc. S-ar putea, bineinteles, numi aceasta "virtuozitate", dar noi dam acestui cuvant conotatii cantitative de viteza a batailor semnalate prea inalt. Vom gasi de asemenea in suprapunerile ritmice toate exercitiile in care se manifesta simultaneitati corporale de ritmuri. Asadar, avem ca exemplu, "fragmentatiile" si variantele lor, in care o structura batuta instrumental (intr-un prim moment) va fi reprodusa prin miscari (deplasari) ale corpului. Dificultatea, se stie, este mai putin in virtuozitate decat in anticiparea la care se face apel pentru a realiza miscarile in diferitele situatii existente: in care sau trebuie sa invinga inertia, sa se opreasca, sa salte, etc., toate problemele specific motorii. Coordonarea ritmica va fi aici o fericita repartitie a contractiilor, a sprijinelor, a vitezelor, ceea ce am putea numi o "eudinamica" ca si o "eutonie".

S-a inteles originalitatea acestei teme ritmice prin exigenta practicii sale respective. Este poate singura care apartine cu adevarat educatiei fizice; toate celelalte trimit la stiinte venite de altundeva, la exceptia de "dialog ritmic", bineinteles.

Un alt interes de "coordonare ritmica" este urmatorul: favorizarea descentralizarii. Aici preocuparea este la sfarsitul formatiei. De fapt nu se poate face o educatie ritmica cu o stiinta singulara: educatia in materie de ritm nu este un obstacol sigur dar, este de departe insuficienta.

Coordonarea ritmica contine, deci, nu doar o dezvoltare directa a descentralizarii, dar si o perspectiva indirecta menita sa serveasca ca si unealta pur pedagogica pentru formatori. Nu este vorba decat de a se fi jucat pe ritmuri dandu-le simultan consemne pentru cine le executa, sau a sfaturi, a da directive de schimbare a directiei, vitezei, etc., pentru a intelege ce inseamna descentralizarea. De asemenea nu ne indoim ca exista o dificultate cvasi-insurmontabila in pedagogie relativ legata de descentralizare pe care o vom formula aici: cum poate profesorul sa-si ghideze ritmic clasa (pe un tempo de exemplu) observand raspunsurile individuale cu esecurile lor (intarzieri, defazaje, contratimp) ca si nivelul raspunsului colectiv, fara sa fie el insusi influentat de raspunsurile gresite? Aceasta problema, se stie, cea care impune printre altele dialectica "actiune-observatie", care arata imposibilitatea ontologica de a fi cu totul de o parte sau de alta simultan.

Anumite cursuri de ritm nu o permit intotdeauna! "Coordonarea ritmica" este asadar un capitol important care deschide calea ameliorarii tehnice intervenind in acest sens. In rezumat, coordonarea ritmica ar avea ca obiectiv esential lupta impotriva sicineziilor, pe de o parte, si lupta contra egocentrismului ritmic, pe de alta parte.


2. Coordonarea dinamica globala

Exercitiile de coordonare se executa cu acelasi criteriu realizat pentru schema corporala la a carei elaborare contribuie facand apel la interiorizarea si organizarea mentala, in paralel cu aceasta se incepe cu actiuni globale si spontane pentru a se ajunge in cele din urma la aspecte mai analitice, care se articuleaza prin perfectionarea automatismelor (schema 21).

Mersul si alergarea - reprezinta continuarea exercitiilor deja executate precedent pentru schema corporala dar, se cere o executie mai precisa care atrage atentia asupra situatiilor clare corporale in mers si alergare;

Mersul "in patru labe" - se foloseste de exercitii deja stiute in care miscarea complexa vine descompusa intr-un ritm mai lent in modul de a atrage atentia copilului asupra diverselor faze ale exercitiului, cu o automatizare progresiva si constientizare a variatiilor posibile;

Sarituri - se cere executie calitativa, mai atenta, de exercitii tot mai complexe (sarind peste o coarda intinsa facand putina galagie).


Vizualizarea ritmica priveste toate exercitiile unde intra in joc "viteza", "agilitatea", "dexteritatea" etc. In exercitiile de "tapping" de exemplu, este vorba de numeroasele repetitii in cursul ciclurilor de munca.

3. Echilibrul: caracteristici si particularitati psihomotorii

Schema 18 - Echilibrul






Sistem             Aparatul vestibular

multimodal       

Aparatul optic


Aparatul kinestetic


Aparatul tactil






Aparatul acustic


Caracteristica fundamentala: actiune secundara

Adaptabilitate: pe cale reflexa

Reglare: subcortical

Discriminantii:            - rapiditatea raspunsului

- pertinenta (caracterul a aceea ce este pertinent)

- reglarea tonusului

"Varsta de aur":   F = 7-10 ani

M = 10-12 ani


BIBLIOGRAFIE

1.AJURIAGUERRA, J., AVZIAS, M., COUMES, F., DENNER, A., LAVONDES, V., PERRON, A., STAMBAK, M., (1980) - Scrisul copilului, Ed. Didactica si Pedagogica, 2.Bucuresti.

ALLPORT G.W., (1981) - Structura si dezvoltarea personalitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

3.BRUININSK R., (1978) - Bruininsk-Oseretky testb of motor profiency, American Guidance Service, Minesota.

4.BUCHER, CH., A., CONSTANCE, R., KOENING; MILTON, BARCHARD(1965) - Methods and Materials for Secondary School, Phzsical Education, Saint Louis, The C.V. Moslez co.

5.CHAPPUIS., (1964) - Notre activite, Paris, I.N.S.

6.CHATEAU J., (1972) -Copilul si jocul, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

7.DE MEUR A., STAES L., (1988) - Psychomotricite. Education et reeducation. Ed. De Boeck, Bruxelles.

8.EPURAN M., (1976) - Psihologia sportului, Ed. Sport-Turism.

9.FLEISHMAN, E., A., (1964) - The Structure and Measurement of Physical Fitness, Washington, Prentice-Hall.

10.FORMICA, M., M., e colaboratori (1985) - Trattato di neurologia riabilitativa, Marrapese Editore, Roma.

11.GROSU EMILIA, FLORINA (1999) - Optimizarea comportamentului performantial al gimnastelor prin tehnicile antrenamentului mental, Teza de doctorat, A.N.E.F.S., Bucuresti.

12.GUERBER, NICOLE, WALSH; CERAY, CLAUDINE; MAUCOUVERT, ANNICK (1990) - Danse, Editions Revue EPS, De l'ecole.arix associations.

13.GUILLARME, J., J., (1982) - Education et reeducation psychomotrice, Ed. Sermap-Matier,.

14.KRAMAR M., (1997) - Psihologia culturii fizice si a sportulrilor, Ed. Fundatia "Vasile Goldis", Arad.

15.LAPIERRE A., (1986) - La reeducation physique, vol. I-II, Ed. J.B. Bailliere, Paris.

16.LOGSDON, BETTE, JEAN(1992) - Educational Gymnastics, Human Kinetics Publishers, Inc., Champaign, Illinois.

17.MARTENS, R., (1982) - Sport Competition Anciety test, Champaign, Human Kinetics Publishers.

18.PICQ, LOUIS et VAYER, PIERRE (1972) - Education psycomotrice et arrieration mentale, Paris, Doin, Edit.

19.WALLON H., (1930) - Principes de psychologie applique, Paris, Colin.

20.WEINECK J., (1992) - Biologia sportului. Traducere dupa Biologie du Sport, Paris, Vigot.

21.WEINECK J., (1995) - Biologia si sportul. Traducere S.D.P. 365-366, vol I-II, Bucuresti.

ZAMORA ELENA, MARILENA KORY MERCEA, ZAMORA D.C. (1996) - Elementele practice de fiziologie generala si de fiziologie a efortului sportiv, Ed. Casa Cartii de Stiinta.



loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani