In pragul mileniului trei, la 11 august 1999 am fost martorii unui eveniment astronomic de exceptie:eclipsa totala de soare.
Prin eclipsa se intelege fenomenul prin care un astru fara lumina proprie,intrand in conul de umbra al unei planete,este lipsit de lumina soarelui.De exemplu,luna sau satelitii unei planete pot fi eclipsati.Aici avem de-a face cu o lipsire reala de lumina,vizibila din orice punct al globului terestru unde aceste astre se afla deasupra orizontului.
Cind un astru este ascuns vederii noastre de un alt astru,intalnim fenomenul de ocultatie.Astfel,soarele sau stelele pot disparea in spatele discului lunar.Acest fenomen este vizibil numai din anumite puncte ale globului terestru.Impropriu,ocultatia soarelui de catre luna o numim eclipsa de soare,notiunea de ocultatie find folosita numai pentru stele.
Eclipsa de la 11 august 1999 a fost considerata,din mai multe puncte de vedere Eclipsa secolului.Aceasta face parte din categoria eclipselor totale de soare.Teritoriul tarii noastre a fost cuprins de eclipsa totala,orasul Bucuresti fiind singura capitala europeana situata exact pa linia centrala a benzii de totalitate.Ultima eclipsa totala de soare,vizibila de pe teritoriul tarii noastrea avut loc la 15 februarie 1961.Ca o curiozitate,putem aminti faptul ca eclipsele de soare pot fi de trei feluri:
Partiale ,cind discul lunii acopera partial discul soarelui.
Totale ,cind discul lunii acopera in intregime discul soarelui.
Inelare ,cind discul lunii acopera numai regiunea centrala a discului solar.
Eclipsele totale de soare sunt ocazii rare, deosebite pentru aprofundarea studiului atmosferei solare exterioare,cu prilejul lor organizandu-se expeditii stintifice in zonele de vizibilitate,evolutia fenomenelor fiind urmarita cu deosebit interes realizandu-se numeroase filme,fotografii si masuratori astronomice.
Eclipsa a strabatut Europa de la nord-vest
pana la sud-est. Ea a traversat mai multe state europene si anume
: Anglia, Franta,
Muntii Paring si Retezat au asigurat cele mai mari inaltimi de pe care s-a putut observa eclipsa;la Mangalia probabilitatea de cer senin a fost de 83%,la cote asemanatoare fiind si pentru Bucuresti,Arad si Timisoara.Pe teritoriul romanesc s-a produs si cea mai mare acoperire a soarelui,de 103%,adica umbra lunii a acoperit o zona putin mai intinsa decat discul soarelui ;tot aici a fost si cea mai mare inaltime a soarelui-59 grade;ora optima a fost ora 14 si 4 minute;durata maxima a totalitatii -perioada de intuneric total-2 minute si 23 de secunde;tot la noi s-a manifestat si cea mai mare latime a benzii de totalitate,adica 112 kilometri.
Eclipsa totala de soare anterioara acesteia,a carei banda de totalitate a strabatut teritiriul Romaniei pe directia Zimnicea,Constanta trecind si prin Bucuresti,nu a putut fi observata de populatie si nici chiar de catre astronomii profesionisti,datorita conditiilor meteorologige nefavorabile.Vremea proasta nu a permis observarea coroanei solare.S-a intunecat si nu s-a putut realiza decat cronometrarea timpului de totalitate.
Cu prilejul eclipsei totale din 1999 umbra lunii a strabatut suprafata Terrei pe o lungime de 14000 de kilometri,in 3 ore si 7 minute.
Fenomenul a inceput in nordul Oceanului
Atlantic, la 700 KM est de
Pe teritoriul Romaniei, eclipsa a strabatut zone de interes turistic national exceptional, precum Banatul, Carpatii Meridionali,Subcarpatii,manastirile Olteniei si cele din imprejurimile Bucurestiului, capitala si litoralul romanesc al Marii Negre.
Studiul conditilor de producere a eclipselor arata ca intr-un an se pot produce 7 eclipse,dintre care 2 eclipse de luna si 5 de soare sau 3 de luna si 4 de soare.Eclipsele de soare si de luna se repeta in aceeasi ordine,dupa o perioada de 18 ani ,11zile si 7 ore,numita SAROS,in care au loc 70 de eclipse dintre care 41 de soare si 29 de luna.Tot in categoria eclipselor pot fi incadrate urmatoarele fenomene:trecerea planetelor inferioare pe discul solar,ocultatia stelelor si planetelor de catre luna,eclipsarea satelitilor planetelor si eclipsarea reciproca a componentelor unui sistem stelar binar strans.
Eclipsa totala de soare de la 11 august 1999 a putut fi observata prin telescopul solar de la Bucuresti,singurul instrument stabil din Europa ce poate fi folosit in timpul eclipsei pentru observatii.Tara noastra poseda si un al doilea observator profesionist in banda de totalitate la Timisoara. In timpul perioadei de intuneric total s-ar fi putut observa pe bolta cereasca in conditii de cer senin numeroase planete precum: Venus, Mercur. Saturn sau astrii ca Sirius,Vega, Arcturus, Capella, Aldebaran, Deneb etc.
In mai toate civilizatiile din vechime,oamenii au inchinat astrului datator de caldura si lumina,de viata in general,un adevarat cult.Miturile lumii,regasite in mai toate mitologiile la un moment dat,au ajuns sa fie considerate de catre unii cercetatori si istorici ai religiilor,drept primordiale.Mitologia solara,la rindul ei,reprezinta un ansamblu de credinte si rituri esentiale pentru intelegerea si explicarea tuturor celorlalte conceptii mitico-religiose ale omenirii.
Desigur existenta unei religii solare nu poate fi contestata,dar pretentia de a explica prin ea toate celelalte credinte ni se pare exagerata.Ceea ce ne intereseaza pe noi,aici,este doar modul in care oamenii de altadata reactionau in prezenta unor fenomene atat de spectaculoase cum sunt eclipsele de soare si de luna.In"Creanga de aur",James George Frasier trece in revista si interpreteaza mai multe asemenea ceremonii,de natura magico-religioasa,ce se desfasurau cu ocazia producerii eclipselor.Astfel,membrii tribului ojebway credeau ca in timpul unei eclipse,soarele se stinge,motiv pentru care trageau in aer sageti aprinse.La fel procedau si sencii din Peru,dar nu atat pentru ai reda lumina,ci pentru a ucide fiara cu care se lupta astrul.Unele triburi din Orinoco ingropau in pamant taciuni aprinsi cu ocazia eclipselor de luna,caci in credinta lor,daca luna se stingea,toate focurile din lume,cu exceptia celor ingropate,s-ar fi stins la raindul lor.
In Egiptul antic,unde faraonul era considerat o intruchipare a soarelui ,monarhul avea datoria sa dea un ocol solemn in jurul templului,pentru ai asigura ,astfel, soarelui,drumul sau obisnuit.Iar dupa echinoxul de toamna,egiptenii celebrau o sarbatoare numita"Nasterea toiagului soarelui".Pentru vechii mexicani,soarele era izvorul tuturor fortelor vitale,de aceea,il numea <<IPALNEMOHUANI>> adica "cel ce face ca oamenii sa traiasca".Numai ca si soarele avea nevioe de viata pentru a da lumina si caldura.Pentru ca inima era socotita drept simbolul si sediul vietii,acestia ii ofereau astrului, pe altare, inimi insingerate de oameni si animale.
Prin modul lor de desfasurare ,eclipsele,totale sau partiale,de soare sau de luna,au solicitat dintotdeuna atentia oamenilor.Fenomenul ca atare,asa cum am vazut in functie de credinte si nivelul de cunostinte al oamenilor,a fost resimtit multa vreme ca o teribila amenintare a vietii,ca un semn rau prevestitor,aducator de dezastre,molimi sau razboaie.
Sa incercam pe scurt,sa mergem,inapoi pe firul istoriei eclipselor si sa vedem cum su fost ele consemnate in anale si cronici,iar mai apoi in carti.Cea mai veche marturisire scrisa despre o eclipsa totala de soare ne intampina intr-o cronica chineza care se refera la eclipsa ce a avut loc in China,la 22 octombrie,anul 2137 i.h ,eveniment care i-a surprins pana si pe observatorii imperiali,nepregatiti.Caci misiunea lor era sa o prevada,pentru a se putea lua in timp masurile necesare :batai din tobe,aruncare de sageti,in scopul eliberarii soarelui din ghearele dragonului cre il "minca".Daca eclipsele se produceau inainte sau dupa data prezisa,astronomii din China erau ucisi.
Din inscriptiile babiloniene descifrate pana acum ,cea mai veche eclipsa de soare consemnata pe aceste meleaguri s-a produs la 31 iulie,anul 1063 i.h.Totusi,cea mai sigur identificata eclipsa din vechime este cea produsa la 15 iunie ,anul 763 i.h. La acea data,chaldenii stiau deja sa prezica eclipsele de luna asa cum rezulta din inscriptiile cuneiforme,dar nu aveau aceeasi precizie in privinta eclipselor de soare.Se stie ca aceste eclipse nu se repeta la fel pentru un anumit loc,decat dupa un ciclu de 350 de ani.
In antichitate,unul dintre primii invatati care a incercat sa explice mecanismul de producere a eclipselor,prevazind chiar anul eclipsei din 585 .i.h,a fost Thales din Milet. De altfel,eclipsa prezisa de el,a devenit celebra,caci ea a avut loc in timpul unei lupte dintre mezi si lidieni,eveniment in urma caruia,cele doua armate inspaimintate,au parasit campul de lupta punind capat disputei.Contributiile lui Pitagora si Aristarh din Samos (care a explicat miscarea aparenta a astrelor pe bolta cereasca )au condus,mai apoi la o intelegere din ce in ce mai nuantata a producerii acestor fenomene,a legilor care stau la baza lor,si chiar la schitatrea unor reguli empirice pentru prevederea lor.Dupa o vreme pe baza observatiilor facute in timpul eclipselor,au inceput sa fie organizate,la diverse curti imperiale,anumite servicii astronomice care aveau obligatia sa prevada in timp,iminenta desfasurare a unor asemenea fenomene,pentru a putea fi organizate la momentul oportun,caremoniile menite sa induplece divinitatiile,sa crute viata celor doi astri,a coror existenta reprezenta conditia esentiala a perpetuarii vietii pe pamint,sursa si garantul ei.
Si in epocile mai apropiate de noi,cind eclipsele erau curent prevazute,spaimele legate de acest eveniment vor continua sa se manifeste.Eclipsa de soare prezisa pentru 21 august 1560 (care s-a vazut la Paris),a prilejuit o groaza teribila.Inspaimantati de consecintele prorocite(un potop universal,o incendiere a globului si o otravire a atmosferei),la sfaturile medicilor,mii de oameni s-au ascuns in pivnitile caselor,ermetic inchise.Acest comportament anxios,corelat si cu modul in care reactioneaza si animalele in timpul eclipselor,s-a perpetuat multa vreme,in ciuda eforturilor oamenilor de stiinta care incercau sa explice ca acest fenomen este absolut natural si fara consecinte nefaste.
In spatiul romanesc cea mai veche eclipsa de soare mentionata in "Cronica lui Azarie" ,este cea produsa in 1386 :"S-au intunecat soarele si in acel an au mers imparatul Murat impotriva Plocnicului".In aceeasi cronica,mai este mentionata si eclipsa din 1433.Iar in "Letopisetul" lui Miron Costin sunt pomenite eclipsele din 1648 si 1656:"S-au intunecat soarele in acel an in luna iunei,cu mare groaza,cat pierise soarele,nu putin,cu toata lumina,tocmai amiaza si multi oameni, nestiind a se ferire de intunecate ca acia si privind la soare mult, au pierdut vederea in toata viata lor".Ultimul cronicar, Ioan Neculce, vorbeste si el despre eclipsa din anul 1700.Pe o carte bisericeasca este consemnata eclipsa totala de soare care a avut loc la 8 noiembrie 1816 (pe stil vechi).
Explicatia eclipselor este foarte simpla,daca ne reamintim ca Pamintul si Luna sunt niste corpuri opace,fara lumina proprie si care iluminate de soare,proiecteaza fiecare dintre ele o umbra si un anumit con de penumbra,in care lumina soarelui nu va patrunde decat foarte putin.Datorita miscarii ei in jurul pamantului,luna poate sa intre in conul de umbra al acestuia si astfel se va produce o eclipsa de luna.Daca ,insa,luna se afla intre soare si pamant,proiectind asupra acestuia conul ei de umbra,atunci exista posibilitatea producerii unei eclipse totale de soare,astrul solar fiind,in intregime,ascuns de discul lunii.Cand luna este prea departe de pamant si suprafata terestra se gaseste dincolo de conul de umbra al lunii,discul Selenei nu va acoperi in intregime soarele,ceea ce va da nastere unei eclipse inelare,deci soarele va fi vazut ca un inel luminos.
Din cele spuse,rezulta ca eclipsele de soare au loc la luna noua ,iar cele de luna la faza de luna plina,cand satelitul terestru este opus soarelui ,pe bolta,luna fiind vazuta din plin.Totusi intrebarea care se pune este:de ce nu se produce cite o eclipasa de soare la fiecare luna noua si cite o eclipsa de luna la ficare luna plina?Explicatia este ca planul orbitei lunii in jurul pamantului nu coincide cu planul orbitei pamintului in jurul soarelui,inclinarea dintre ei fiind de 5 grade si 8 minute.Intersectia planurilor se face dupa o linie numita linia nodurilor,orbitele lor aparente taindu-se in 2 puncte,diametral opuse,numite noduri.Numai cand soarele si luna se afla in acelasi timp la unul dintre nodurile orbitei lunii ,ele sunt plasate in linie dreapta cu pamantul si e,astfel,posibila eclipsa de soare.
Desi relativ numeroase,eclipsele nu pot fi vazute foarte des dintr-un anumit loc de pe pamant.Faptul se explica prin aceea ca,umbra lasata de luna pe suprafata pamantului are un diametru de numai 270 KM ,iar vitezaei medie este de 42 KM pe minut.Numai locurile peste care trece umbra lunii in miscare;care poate dura38 de ore pe intregul pamant vor putea vedea o eclipsa totala de soare.In schimb eclipsele de luna pot fi vazute deodata,din toate localitatile de pe Terra,care au in acel timp luna deasupra liniei orizontului.Asa se face ca acestea din urma,desi mai putine la numar,pot fi vazute,mai des, din acelasi loc.
La sfarsitul secolului al-XIX-lea,un astronom german a calculat datele unui numar de 13200 de eclipse dintre care 8000 eclipse de soare si 5200 eclipse de luna,cares-au produs incepand cu anul 1208 i.h,sau care vor mai avea loc pana in anul 2162 stabilind totodata si drumul umbrei pe suprafata pamantului,pentru fiecare eclipsa de soare.
Dincolo de spectacolul cu adevarat grandios si unic pentru multi dintre noi(urmatoarea eclipsa va avea loc la 7 octombrie 2135),pentru oamenii de stiinta(astronomi,astrofizicieni,medici sau biologi),urmarirea adecvata a unui astfel de fenomen este deosebit de importanta.Ei vor putea constata,cu acest prilej,in ce masura,compararea orei precise,cand trebuie sa se produca eclipsa, cu aceea calculata,poate folosi la punerea la punct a timpului nostru terestru,la corectia ce s-ar putea impune orei date de rotatia pamantului.
Cu ocazia unei eclipse totale de soare asa cum se stie (in urma unor observatii efectuate in timpul eclipse totale de soare din 1919,care a confirmat justetea teoriei relativitatii a lui Albert Einstein),se poate pune in evidenta,prin fotografierea stelelor din apropierea discului solar,asa-numitul efect Einstein,adca devierea razelor luminoase,venind de la stelele aflate in vecinatatea discului solar.Cele mai importante cercetari efectuate cu ocazia eclipselor totale de soare,au insa ca obiectiv constitutia fizica a soarelui.Aflata deasupra fotosferei,atmosfera soarelui nu poate fi observata nemijlocit,decat,daca discul luminos al fotosferei este acoperit de luna.Cromosfera,prtea cea mai joasa a atmosferei soarelui,sau sfera colorata in roz,se vede ca un inel luminos de culoare rosiatica,inconjurind soarele doar in timpul eclipselor totale,prilej cu care a si fost descoperita.Inaltimea cromosferei este de circa 15000 KM,iar din ea se prelungesc pana la mari inaltimi(cateodata cit raza soarelui,care e mai mare decat cea a pamantului de 109 ori) mase de gaze ce alcatuiesc protuberante vizibile,ca niste limbi rosiatice de foc sau ca niste nori plutitori.De altfel,aceste protuberante au fost descoperite abia cu ocazia eclipsei totale de soare din 8 iulie 1842,dar la acea data au fost considerate niste iluzii optice.Fotografiate in 1860 cu ocazia acestei eclipse,din doua locuri diferite,s-a putut dovedi ca atat protuberantele cat si coroana solara sunt fenomene reale.Studierea spectrului protuberantelor,in timpul eclipsei de soare din 1868 ,a pus in evidenta existenta unui element chimic necunoscut atunci pe pamant -helium(de la numele grecesc al soarelui),care avea sa fie descoperit ulterior,dupa 27 de ani,in minereurile radioactive.
Chiar si dupa realizarea unor aparate cum este coronograful ,inventat de astronomul francez B.Lyot in 1937,pentru studierea coroanei solare si in special al celei exterioare,cele mai bune conditii le ofera tot cele existente in timpul producerii unei eclipse totale de soare.Spatiul nu ne mai ingaduie sa insistam asupra multiplelor informatii pe care oamenii de stiinta le pot culege cu ocazia acestui atat de grandios fenomen,dar sper ca v-am convins ca pentru cunoasterea fizicii stelare si o mai buna intelegere a legilor care guverneaza Universul,observarea unor eclipse are o importanta covarsitoare,atat teoretica cat si practica.In fond ,viata noastra depinde de aceasta imensa sursa de energie,de lumina si caldura,care este soarele.
Autor __________
