Sistemul solar



SISTEMUL SOLAR

SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani sI consta in SOARE, cele noua planete care se invirt in jurul lui sI satelitii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabil, dintr-un nor de gaze sI praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. Fortele gravitationale au facut ca norul sa se invirteasca sI sa se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens sI extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care ingramadindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor sI racirii lor s-au format planetele.



SOARELE SOARELE este o masa gazoasa, de marime medie care are caldura sI lumina proprie, sI care contine 99.9% din toata materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o miscare de revolutie in jurul SOARELUI. Cu toate ca mai putin de jumatate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT in fiecare secunda, este deajuns sa sustina viata. Petele solare, care apar pe suprafata SOARELUI ca niste pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - eruptii de gaz sI particule asociate cu petele solare – pot distruge comunicatiile sI sistemul electric de pe PAMANT. Vintul solar, un suvoi de particule electrizate, strabate tot sistemul solar, cauzind AURORA BOREALA.

MERCUR MERCUR este cea mai apropiata planeta de SOARE. De pe suprafata uscata a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafata planetei, care variaza cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius sI pot scadea noaptea pina la –184 grade Celsius. Suprafata lui MERCUR este acoperita de cratere, provenite din bombardamentele cu meteoritI sI comete. MERCUR pare a fi facuta in majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cimp gravitational, dar este prea mic sI prea slab pentru a sustine mai mult de o subtire atmosfera de vapori de sodiu sI heliu.

VENUS VENUS este a II-a planeta de la SOARE. Cu toate ca distanta pina la SOARE este de doua ori mai mare fata de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai calda planeta din sistemul solar. O atmosfera subtire sI noroasa formata din dioxid de carbon, retine calduta solara sI invaluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de eruptiile vulcanice. Suprafata planetei este formata din cimpii intinse si regiuni muntoase modelate de vulcani sI de riurile de lava. Se crede ca vulcanii continua sa erupa. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variaza, s-au depistat regiunile calde de pe planeta. 56357ozd72ohj1d

PAMANTUL Este a III-a planeta de la SOARE. Datorita distantei la care se afla de SOARE, prezenta unei atmosfere protectoare sI a unui amestec corect de substante organice, PAMANTUL este singura planeta din sistemul solar care poate sustine viata. Este deasemenea singura planeta pe care o substanta (ca apa) exista in stare gazoasa, lichida sI solida. PAMANTUL este extrem de dinamic a carui scoarta se recicleaza constant, datorita miscarii continue a platfornelor.

MARTE Este a IV-a planeta de la SOARE avind ca dimensiune jumatate din marimea PAMANTULUI. Deasemenea este inclinata pe o axa care are ca rezultat existenta anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimboare creaza pe planeta vinturi care ating 161 k/h sI care cauzeaza puternice furtuni de praf. MARTE are 2 satelitI care sunt probabil asteroizi capturati. Emisfera sudica a planetei este o suprafata stabila cu multe cratere. Si totusI, pe emisfera nordica se observa riuri intinse de lava sI vulcani gigantici consideratI ca fiind cei mai mari din sistemul solar.

O uriasa deschidere, numita Valles Marineris, este de cinci ori mai lunga sI de doua ori mai lata fata de Alpi. Nenumate canale ramificate strabat cimpiile care sunt strinse in apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamana sistemului de riuri gasit pe PAMANT sI s-ar fi putut forma cind conditile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astazi.

JUPITER A V-a planeta de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planeta din sistemul solar. Suprafata lui JUPITER este de doua ori mai mare decit suprafata totala a celorlalte planete laolalta. Inconjurat de 16 satelitI, JUPITER seamana cu un sistem solar in miniatura. La fel ca o stea, este compus in majoritate din gaze sI isI genereaza propria-I caldura. Oamenii de stiinta speculeaza ca daca JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multa materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este facuta din benzi miscatoare, de gaze. Dominanta “MAREA PATA ROSIE”, avind diametrul de trei ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI, este o furtuna uriasa care a existat cel putin de cind telescoapele observa JUPITERUL. O rotatie foarte rapida - odata la 10 ore - da lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar sI ajuta la formarea unui puternic cimp magnetic care este de nenumarate ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi intunecoasa: cerul este luminat de cei 16 satelitI, o aurora stralucitoare cauzata de cimpul magnetic sI stralucirea fulgerelor gigantice. zh357o6572ohhj

SATURN Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE. Este inconjurat de nenumarate inele formate din bucatele mici de roca sI gheata. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost faramitat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel putin 24 de satelit iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriasei planete este atit de mica incit poate oluti pe apa, un indiciu ca este facuta in majoritate din gaze de hidrogen sI heliu. SATURN isI genereaza propria-I caldura, probabil, deoarece gazele se separa in interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de otet. Aceasta separare permite gazelor sa transforme o parte din energia de miscare, energie cinetica, in caldura. SATURN are un cimp magnetic puternic a carui poli coincid cu polii geografici.

URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea mai caracteristica particularitate este ca se roteste pe o parte ajungind doar pe un singur pol lumina solara. O teorie sugereaza ca URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rasturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apa sI pulbere de roca. Mai tirziu aceste resturi s-au strins formind cei 15 satelitI sI 11 inele care inconjoara planeta. O alta teorie sustine ca inelele s-au format din resturile create cind citiva din satelitii planetei au fost zdrobitI de meteoritI mai mici. Ca sI NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar de apa sustinut de un miez de roca. Atmosfera formata din hidrogen sI heliu cu urme de metan da planetei culoarea albastru-cenusie.

NEPTUN Planeta NEPTUN este a VIII-a planeta de la SOARE. Cu furtuni uriase care sufla cu o putere de zece ori mai mare decit cea a uraganelor – aproape deajuns sa sparga bariera sunetului – NEPTUN este planeta din sistemul solar bintuita de vinturile cele mai puternice. V-a ramine de determinat ce cauzeaza aceste vinturi puternice. De patru ori mai mare decit PANANTUL sI putin mai mica decit URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite intre straturi. Are un mic miez de roca topita inconjurata de un ocean amestecat cubucatI de roca sI noroi. Partea superioara a oceanului se gradeaza treptat intr-o atmosfera compusa din hidrogen sI heliu. O mica cantitate de metan da planetei culoarea albastruie – gri.

PLUTO Este a IX-a planeta de la SOARE, cu toate ca orbita ei eliptica o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planeta (25 de planete ca PLUTO incap in MERCUR, urmatoarea planeta ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid facut dintr-un amestec deroca, ghiata, amoniac sI metan. PLUTO sI singurul ei satelit functioneaza ca o planeta dubla. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jumatate din marimea planetei sI ar parea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de sase ori marimea LUNII. Cele doua corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat care se afla intre ele. Cele doua corpuri impart chiar atmosfera subtire de nitrogen a lui PLUTO.