Familia Fagaceae - fagul,castanul,stejarul referat






Familia Fagaceae


(referat la biologie)





de Machedon Maximilian

clasa a IX-a F



1. Clasificare :


Increngatura: Spermatophyta

Subincrengatura: Angiospermophytina

Clasa: Dicotyledoneae

Subclasa: Hamamelididae (Amentiferae)

Ordinul: Fagales

Familia: Fagaceae


2. Caracteristici  :


Din familie fac parte arbori si arbusti care formeaza paduri intinse, din regiunile temperate pana in cele tropicale. Frunzele sunt stipelate, intregi, dintate sau penat lobate, dispuse altern. Florile au o organizare simpla, sunt unisexuate, adaptate la polenizarea prin vant. Florile masculine sunt organizate in amenti (grupuri de flori insirate pe o axa, atarnand ca un ciucure, matisori), fiecare floare fiind formata dintr-un periant simplu sau dublu, cu 4-7 foliole unite, protejand 4-7 sau 8-14 stamine. Florile feminine, solitare sau grupate in inflorescente, sunt alcatuite dintr-un periant rudimentar si un gineceu tricarpelar inferior. Fructul in general este o achena invelita partial sau complet de un involucru fructifer (cupa rezultata din concresterea foliolelor periantului si a bracteilor persistente la baza florii).


3. Specii :




Fagul (Fagus sylvatica)


Atinge inaltimi de 35 m. Scoarta este neteda, cenusie-albicioasa. Frunzele sunt ovate sau eliptice, pe margini dintate si ciliate. Florile sunt unisexuate monoice si apar odata cu fructele. Florile masculine sunt dispuse in amenti globulosi, cu un periant simplu, paros, din 5-6 lacinii unite la baza si 8-12 stamine. Florile feminine, cate una sau grupate cate doua, sunt inconjurate de un involocru format din numeroase bracteole unite. Fructul (jirul) este o achena cu trei muchii ascutite la varf (trigona) si este invelit de o cupa tepoasa cu patru valve. Samanta este bogata in ulei. Lemnul este utilizat in industria mobilei. Prin distilarea lemnului se obtin acid acetic, gudroane si alte produse chimice. Formeaza paduri intinse curate (fagete) sau in amestec cu foioase si rasinoase in zonele de deal si munte.


Castanul bun (Castanea sativa)


Arbore mediteraneean. Atinge 30 m. Frunzele sunt lanceolate, pe margini pronuntat dintate, la maturitate pieloase. Florile masculine sunt dispuse in amenti cilindrici, cu 10-20 stamine. Florile feminine grupate cate trei au un involucru tare la maturitate, care formeaza o cupa sferica ghimpoasa, unde sunt adapostite 1-3 achene globuloase (castanele), fructe feculente, comestibile. La noi creste spontan la Baia Mare si Tismana.


Stejarul (Quercus robur)


Atinge 50 m. Coroana are ramuri noduroase. Frunzele sunt scurt-petiolate cu marginea lobata, avand lobii rotunjiti si sinusuri largi. Florile masculine sunt grupate in amenti, iar cele feminine sunt grupate cate 3-5. Fructul este o nuca (ghinda) invelita la baza intr-o cupa cu solzi mici. Are lemn rezistent folosit in constructii grele, la fabricarea mobilei, a parche-telor si in tamplaria masiva. Scoarta si galele de stejar, in urma intepa-turilor unor insecte, contin substante tanante utilizate in industria pielariei. Formeaza paduri la campie.


Alte specii: Stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), Gorunul (Quercus petraea), Cerul (Quercus cerris), Garnita (Quercus frainetto), Stejarul pufos sau Tufanul sau Tufa raioasa (Quercus pubescens), Stejarul de pluta (Quercus suber), Stejarul de stanca (Quercus ilex) etc. Lemnul lor de calitate este folosit in constructii, industria mobilei si a hartiei, ca lemn de foc etc.







});

Copyright © Contact | Trimite referat